9,239 matches
-
pe venit, impozitul apare parte integrantă din produsul creat, respectiv constituie venitul național sau produsul intern brut reprezentat prin oferta totală de produse și servicii, destinate să acopere, echilibrat, cererea totală solvabilă de consum și investiții, situație redată generic prin ecuațiile de forma 136: Y = D + I (3.1) sau Y = C + I (3.2) În care: Y produsul creat (venitul național) sau oferta privată și publică (agregată); C - cererea agregată de bunuri de consum (privat și public); I - cererea agregată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
PIB; G = suma cheltuielilor publice finanțate de stat din impozitele Încasate. Ca părți constitutive ale produsului (venitului) național, respectiv ale cererii agregate de consum și investiții, impozitele (T) și cheltuielile publice (G) pot Înregistra mărimi variabile, putându-se substitui În cadrul ecuațiilor de echilibru general. În această viziune putem scrie: Y = Yd + T (3.4) și Y = C + I + G (3.5) În care: Yd - produsul (venitul) disponibil, după deducerea impozitului. Sau prin substituirea de termeni, ecuația poate lua forma: Yd + T
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
variabile, putându-se substitui În cadrul ecuațiilor de echilibru general. În această viziune putem scrie: Y = Yd + T (3.4) și Y = C + I + G (3.5) În care: Yd - produsul (venitul) disponibil, după deducerea impozitului. Sau prin substituirea de termeni, ecuația poate lua forma: Yd + T = C + I + G (3.6) În anumite condiții, Însă, dimensiunile reale ale impozitelor (I) și cheltuielilor publice (G) se diferențiază, admițându-se mai ales, ideea că pot fi folosite și alte resurse (pe lângă impozite) pentru
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o anumită parte din cheltuielile publice, ceea ce conduce și la acceptarea inegalității de forma: T < G (3.7) fără a fi exclusă total nici apariția formei inverse a acesteia: T > G (3.8) Prin prisma interdependențelor dintre variabilele incluse În ecuațiile respective, devine posibilă sesizarea impactului potențial al fiecăreia, inclusiv a impozitului (considerat generic), admițând variații ale mărimii uneia În raport cu celelalte mărimi, care considerate la nivel macroeconomic se exprimă prin următoarele relații: 167 Y = C+ I + G (3.9) C = C0
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
publice (G). Acționând asupra veniturilor sectorului privat, politica impozitelor asociată cu cea a cheltuielilor și transferurilor publice influențează consumul, care la rândul său influențează investițiile și producția. Asemenea influențe se pot exercita, principial, pornind de la conexiunile dintre variabilele incluse În ecuațiile expuse, În ambele sensuri și cu intensități diferite pe baza deciziilor luate de autoritățile fiscale, În funcție de condițiile specifice cu care se confruntă economia țării Într-o perioadă sau alta. De regulă, Însă, În lumea contemporană, guvernele sunt În căutare de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
acțiunea impozitului se concretizează În evoluția curbei IS care descrie punctele unde investițiile sunt egale cu economiile exprimând starea de echilibru pe piața de bunuri și servicii, iar această egalitate o substituie pe cea clasică de forma Y = D, respectiv ecuațiile echilibrului keynesian (pe piața reală) cunoscute sub formele din relațiile: Y = C + I (3.20) și Y = C + S (3.21) care, la rândul lor, prin egalizare conform expresiei 3.22: C + I = C + S (3.22) 137 Filip Gh.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care, la rândul lor, prin egalizare conform expresiei 3.22: C + I = C + S (3.22) 137 Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002, p. 81 170 și rezolvarea acesteia din urmă conduc la forma cea mai sintetică a ecuației de echilibru (3.24): I = S (3.23) În care: Y - produsul (venitul) global sau oferta agregată; D - cererea agregată; C - consumul final; I-investițiile; S - economiile. În construcția modelului, echilibrul economic pe piața reală (a bunurilor și serviciilor) este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
redus. Determinarea punctului de echilibru se realizează atât prin calcul algebric, cât și pe cale grafică. Calculul algebric este pus În evidență cu metoda matematică și metoda marjei de contribuție. Conform metodei matematice, pentru determinarea punctului de echilibru se pleacă de la ecuația de forma: Q·p = Q·cv + CF + Pe (4.1) unde: Q = producția vândută; P = prețul de vânzare unitar; cv = costul variabil unitar; CF = costuri fixe totale; 296 Pe = rezultatul net al exploatării (EBIT); EBIT se determină ca diferență Între
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
4.1) unde: Q = producția vândută; P = prețul de vânzare unitar; cv = costul variabil unitar; CF = costuri fixe totale; 296 Pe = rezultatul net al exploatării (EBIT); EBIT se determină ca diferență Între cifra de afaceri (CA) și cheltuieli totale (CT). Ecuația prezentată evidențiază că cifra de afaceri, aferentă valorificării unui anumit volum al producției (Q·P), trebuie să permită Întreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor ocazionate de obținerea și valorificarea producției respective (Q·cv + CF) și Înregistrarea unui profit (Pe). În consecință, mărimea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
al producției valorificate (Q), Începând de la care Întreprinderea obține profit, volum care corespunde punctului de echilibru. Pentru că În punctul de echilibru trebuie să se stabilească relația de egalitate Între cifra de afaceri și costurile totale, profitul va fi nul, iar ecuația anterioară va deveni: Q·p = Q·cv + CF (4.2) Q(P cv) = CF (4.3) Q = cvP CF − (4.4) Rezultatul raportului reprezintă volumul producției (Q) pentru care EBIT = 0, deci există egalitate Între cifra de afaceri și cheltuielile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a obiectul, specia și puterea cognitivă, nepunând la număr și mediul, fără de care specia nu s-ar putea transmite a, în cadrul acestui model adjectival, specia și puterea cognitivă devin un singur element, reducând astfel numărul necesar al elementelor implicate în ecuația cunoașterii. De obicei acest model explicativ îi poate fi lesne atribuit lui William Ockham, dar nu și lui Toma din Aquino, deși există pasaje în care și el pare a lăsa loc și unei interpretări adjectivale. În Theories of Cognition
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și intelectul uman? Pentru a putea oferi un raspuns adecvat întrebării acestui subcapitol trebuie să îmi îndrept atenția către tipul de relatie dintre simțuri și intelect și, în special, catre rolul mediator pe care puterea cogitativa îl joacă în această ecuație. Trebuie precizat că, pentru Toma, toate puterile cognitive, fiind puteri cognitive ale unui singur individ, sunt unite. Altfel spus, actele cognitive realizate de puterile aferente sunt unitare; în experiența actele perceptive, spre exemplu, ne apar ca fiind unitare și putem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
escale strategice în ruta spre Indiile britanice; în fond, expediția militară anglo-franceză din 1956 în Egiptul lui Nasser va trăda tocmai nervozitatea celor două țări occidentale de a-și vedea periclitate interesele legate de Canalul de Suez. Așadar, în această ecuație, Grecia, nu Bulgaria (și cu atît mai puțin România) era vitală. Salvgardarea Greciei și abandonarea țărilor riverane Dunării (unde Anglia nu avea interese, o spusese o dată el însuși, și ipso facto recunoștea interesele URSS în zonă, o spusese tot el
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de cel extracelular și cu o încărcare electrică corespunzătoare a fețelor membranei celulare, care se comportă ca un izolator electric. Ecuația Goldman stabilește cu precizie modul în care potențialul transmembranar, într-o arie membranară și la un moment dat, este strict determinat de valorile în acel moment pentru concentrațiile ionice locale intra și extracelular și pentru permeabilitatea zonei membranare respective pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde presiunea hidrostatică este și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune (D) sunt cuprinși în ecuația Fick, . Schimbul gazos al O2 depinde de viteza de transport a O2 din sânge spre țesuturi și de inensitatea proceselor de utilizare a acestuia. Gradientul mare de presiune capilar - interstițiu (55 - 60 mm Hg) determina difuziunea rapidă a O2. Schimburile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor termeni din ecuația anterioară. Coeficientul de Ultrafiltrare Glomerulară(CUG) depinde de conductivitatea hidraulică (permeabilitatea pentru fluide) și suprafața membranei filtrante. Raportul dintre GFR și fluxul plasmatic renal (RPF), numit și fracția de filtrare, este în mod normal de 0,16-0,20. Variațiile factorilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid mai tare decât HA, echilibrul va fi deviat către stânga, „capturând” astfel protonii în formarea unei cantități crescute
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid mai tare decât HA, echilibrul va fi deviat către stânga, „capturând” astfel protonii în formarea unei cantități crescute de HA
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bază tare ar fi adăugată sistemului, atunci H și OH ar reacționa pentru a forma H2O, reducând scăderea pH-ului. Prin legea conservării masei, produsul concentrației produșilor de reacție împărțit la produsul concentrației reactanților la echilibru este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ar reacționa pentru a forma H2O, reducând scăderea pH-ului. Prin legea conservării masei, produsul concentrației produșilor de reacție împărțit la produsul concentrației reactanților la echilibru este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui sistem sunt maxime atunci când cantitatea de anion liber este egală cu cantitatea de acid nedisociat, în așa fel încât . De aceea, cele mai eficiente sisteme tampon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]