4,125 matches
-
interioara a mitocondrilor. Alte organite care conțin CoQ includ reticulului endoplasmatic, peroxizomi, lizozomi și vezicule. CoQ este solubilă în grăsime și este mobilă în membranele celulare; joacă un rol unic în lanțul de transport de electroni (LTE). În interiorul membranei mitocondriale, electronii de la NADH și succinat trec prin LTE pentru oxigen, care este redus la apă. Transferul de electroni prin intermediul LTE rezultă în pomparea H+ prin membrană creând un gradient de protoni peste membrană, care este utilizată de către sintaza ATP (situată pe
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
solubilă în grăsime și este mobilă în membranele celulare; joacă un rol unic în lanțul de transport de electroni (LTE). În interiorul membranei mitocondriale, electronii de la NADH și succinat trec prin LTE pentru oxigen, care este redus la apă. Transferul de electroni prin intermediul LTE rezultă în pomparea H+ prin membrană creând un gradient de protoni peste membrană, care este utilizată de către sintaza ATP (situată pe membrană) pentru a genera ATP. CoQ funcționează ca un purtător de electroni de la complex enzimatic I și
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
redus la apă. Transferul de electroni prin intermediul LTE rezultă în pomparea H+ prin membrană creând un gradient de protoni peste membrană, care este utilizată de către sintaza ATP (situată pe membrană) pentru a genera ATP. CoQ funcționează ca un purtător de electroni de la complex enzimatic I și complex enzimatic II către complex enzimatic III în acest proces. Acest lucru este crucial deoarece nici o altă moleculă nu poate îndeplini această funcție (Notă: cercetările recente constată că Vitamina K co-îndeplinește acest rol cu CoQ
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
clinice din cauza disponibilitatea de cantități mari de CoQ și metode pentru a măsura concentrația de CoQ în plasmă și sânge. Funcțiile redox ale CoQ în producerea de energie celulară și protecție antioxidantă se bazează pe capacitatea de a schimba doi electroni într-un ciclu redox între ubiquinol (redus CoQ) și ubichinonă (oxidat CoQ). Rolul moleculei ca un captator de radicali liberi a fost studiat pe larg de către Lars Ernster. Numeroși oameni de știință de pe glob au început studiile pe această moleculă
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
și morfopatologia proceselor expansive ale sistemului nervos central Editură Cartea Universitară București, 2005; 31. Cerebrovascular malformations - an atlas of histopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară București, 2005; 32. The vascular wall and the intracerebral hemorrhage - an atlas of light and electron microscopy, Editura Cartea Universitară București, 2005; 33. Hemoragia Subarahnoidiană Anevrismala - Editură Cartea Universitară București, 2006; 34. The interstițial cells of the human brain - An atlas of light and electron microscopy - Editură Cartea Universitară București, 2006; 35. Cerebral Vascular Occlusions - An
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
vascular wall and the intracerebral hemorrhage - an atlas of light and electron microscopy, Editura Cartea Universitară București, 2005; 33. Hemoragia Subarahnoidiană Anevrismala - Editură Cartea Universitară București, 2006; 34. The interstițial cells of the human brain - An atlas of light and electron microscopy - Editură Cartea Universitară București, 2006; 35. Cerebral Vascular Occlusions - An atlas of hystopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară București, 2006; 36. Tratat de Neuropsihologie vol. I și ÎI, Editura Medicală, 2006; 37. Patologia neurochirurgicală a hipofizei - Editură Didactica și
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
Editură Cartea Universitară București, 2007; 39. Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular tumorigenesis în the Brain - An atlas of cerebrovascular cytohistopathology - Second Edition, 2007; 40. Anevrismele cerebrale - Editură Academiei Române, 2007; 41. Programmed Cell Death în the Brain - An atlas of light and electron microscopy - Editură Cartea Universitară București, 2008; 42. The Interstițial Cells of the Human Brain - An atlas of light and electron microscopy, Second Edition, ARS Academică București, 2008; 43. Neuropsihologie - Editură Renaissance, 2008; 44. Programmed Cell Death în the Brain - An
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
Edition, 2007; 40. Anevrismele cerebrale - Editură Academiei Române, 2007; 41. Programmed Cell Death în the Brain - An atlas of light and electron microscopy - Editură Cartea Universitară București, 2008; 42. The Interstițial Cells of the Human Brain - An atlas of light and electron microscopy, Second Edition, ARS Academică București, 2008; 43. Neuropsihologie - Editură Renaissance, 2008; 44. Programmed Cell Death în the Brain - An atlas of light and electron microscopy, Second Edition, ARS Academică București, 2009; 45. "Malformațiile Vasculare Cerebrale și Spinale", Editura Academiei Române
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
București, 2008; 42. The Interstițial Cells of the Human Brain - An atlas of light and electron microscopy, Second Edition, ARS Academică București, 2008; 43. Neuropsihologie - Editură Renaissance, 2008; 44. Programmed Cell Death în the Brain - An atlas of light and electron microscopy, Second Edition, ARS Academică București, 2009; 45. "Malformațiile Vasculare Cerebrale și Spinale", Editura Academiei Române, 2010; 46. The Interstițial Cells of the Human Brain - An atlas of light and electron microscopy, Third Edition, Editură ARS Academică, 2010; 47. The Ultrastructure
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
Cell Death în the Brain - An atlas of light and electron microscopy, Second Edition, ARS Academică București, 2009; 45. "Malformațiile Vasculare Cerebrale și Spinale", Editura Academiei Române, 2010; 46. The Interstițial Cells of the Human Brain - An atlas of light and electron microscopy, Third Edition, Editură ARS Academică, 2010; 47. The Ultrastructure of the dying Cells în the Brain. An atlas of transmission electron microscopy, Editura ARS Academică, 2011; 48. Diagnostic, Techniques and Surgical Management of Brain Tumors, Chap. 13: Laser - Induced
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
și Spinale", Editura Academiei Române, 2010; 46. The Interstițial Cells of the Human Brain - An atlas of light and electron microscopy, Third Edition, Editură ARS Academică, 2010; 47. The Ultrastructure of the dying Cells în the Brain. An atlas of transmission electron microscopy, Editura ARS Academică, 2011; 48. Diagnostic, Techniques and Surgical Management of Brain Tumors, Chap. 13: Laser - Induced Autofluorecence aș a Possible Diagnostic Tool for Use în Neurosurgery, Editură INTECH, 2011; 49. Funcțional Neuroanatomy of the Brain (3 volumes), Editura
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
Clinical Management and Evolving Novel Therapeutic Strategies for Patients with Brain Tumors, Chap. 22 - Contribution to the understanding of the Neural Basis of the Consciousness , Editura INTECH, 2013; 51. The cordocytes of the Human Brain- An atlas of light and electron microscopy, ARS Academică, 2014; 52. Tratat de Neuropsihologie, vol. I și ÎI, Editura Medicală, 2015. 53. Funcțional Neuroanatomy of the Brain, 3 Parts, UȘA, Middetown, DE, 2015; 54. Normal and Pathological Cerebral Venous System of the Brain, Editura Academiei Române, 2016
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
vaporiza alte molecule de combustibil, ducînd la autoîntreținerea flăcării. Diferitele temperaturi și concentrații de combustibil și oxigen din flacără duc la formarea a numeroși produși de reacție incompletă și radicali, care reacționează unii cu alții. Energia existentă în flacără excită electronii unor produși intermediari ce există în flacără, ca CH și C, care emit lumină vizibilă când eliberează energia în exces. Culoarea și temperatura flăcării depinde de tipul combustibilului ars. La flăcările cinetice (v. mai jos) albastre ale hidrocarburilor în care
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
poate lua doar anumite valori numerice discrete, în loc de a lua orice valoare dintr-un anumit domeniu de valori. De aici se naște un termen înrudit: număr cuantic. Un foton este uneori referit sub termenul de "cuantă de lumină." Energia unui electron aflat într-un atom se spune că este cuantificată, ceea ce are ca efect stabilitatea atomilor și a materiei în general. Dar acești termeni pot fi interpretați greșit, deoarece ceea ce este de fapt cuantificat este valoarea constantei lui Plank al cărei
Cuantă () [Corola-website/Science/314659_a_315988]
-
colaborare cu Igor Tamm a elaborat teoria interacțiunii prin schimb de cuante cu masă de repaos nenulă (mezoni). În anul 1944 în colaborare cu Isaak Pomeranciuk a emis ideea radiației sincrotrone (într-un con de unghi foarte mic, la deplasarea electronilor în câmp magnetic). Această idee a realizat-o ulterior în colaborare cu discipolii săi Arsenii Sokolov (teoria cuantică a radiației sincrotrone) și Igor Ternov (polarizarea radiației sincrotrone).Radiația sincrotronă a găsit ulterior aplicații multiple. Lui Ivanenko îî aparțin și alte
Dmitri Ivanenko () [Corola-website/Science/313540_a_314869]
-
Creația științifică se referă la fizica corpului solid și fizica generală. Fizica și tehnica semiconductorilor a fost domeniul predilect al lui Ioffe. În lucrarea de doctorat a rezolvat problema acțiunii întârziate în cristale (1905). În anul 1913 a măsurat sarcina electronului la fotoefectul exterior și a demonstrat caracterul statistic al efectului fotoelectric elementar. A demonstrat exeprimental (1916) existența conductibilității ionice în cristale - trecerea ionilor prin rețeaua cristalului ionic sub acțiunea câmpului electric. A studiat deformația plastică sub acțiunea razelor Roentgen. A
Abram Ioffe () [Corola-website/Science/313573_a_314902]
-
amperi oră - mAh. 1 A (amper) reprezintă cantitatea de sarcină electrică - Q de 1 C (coulomb) ce trece printr-un circuit electric în unitatea de timp 1 s (secundă). 1 A (amper) = 1 C ( coulomb = 6,241 x 10^18 electroni ) / 1 s (secundă) Din formulă de mai sus, rezultă faptul că, sarcina electrică exprimată în coulomb - Q, este egală cu valoarea curentului ce trece printr-un circuit electric (exprimată în amperi) într-o perioadă oarecare de timp : Q = 1 A
Amper oră () [Corola-website/Science/314139_a_315468]
-
orice radiație emisă de un corp este însoțită de un consum de energie. În emisia radiațiilor electromagnetice, de exemplu a luminii în procesele de chemiluminescență, energia radiaței se dobândește din reacțiile chimice; în procesele de electroluminnescență, ea provine din energia electronilor care excită moleculele și atomii; în catodoluminiscență, din energia razelor catodice care ciocnesc substanța luminescentă. Prin încălzirea lor, corpurile emit radiație: energia este luată de la corpurile înconjurătoare, sau în cazul încălzirii metalelor datorită trecerii curentului electric din energia electrică care
Corp absolut negru () [Corola-website/Science/314142_a_315471]
-
poate explica pe baza teoriei câmpului electromagnetic al lui Maxwell. Materia este formată din atomi și molecule, aranjate într-o structură spațială caracteristică fiecărui material și stare de agregare. Din punct de vedere dinamic, particulele constituente ale materiei (atomi, molecule, electroni, protoni) se află într-o perpetuă stare de agitație termică, constând în mișcări de translație, rotație și de vibrație. Intensitatea agitației termice este direct proporțională cu temperatura absolută a sistemului, anulându-se la zero absolut (temperatură la care încetează orice
Corp absolut negru () [Corola-website/Science/314142_a_315471]
-
în univers pur și simplu nu funcționează în modul în care experiențele noastre cotidiene ne fac să credem ci într-un mod cu totul diferit. La nivelul microcosmosului, surprizele sunt și mai multe. Un obiect precum un foton sau un electron nu au o locație precisă sau o traiectorie detectabilă între punctul în care au fost emise și punctul în care au fost detectate. Punctele în care astfel de particule pot fi detectate nu sunt cele la care ne-am aștepta
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
atunci când a presupus că lumina e formată din corpusculi. Experimente ulterioare au arătat că un model bazat pe pachete de energie sau un model cuantic este necesar pentru a explica unele fenomene. Atunci când lumina lovește un conductor electric face ca electronii să se deplaseze din pozițiile lor originale. Fenomenul poate fi explicat doar presupunând că lumina transportă energie doar în pachete bine definite. Într-un dispozitiv fotoelectric precum senzorul de lumină dintr-o cameră foto, lumina care cade pe detectorul metalic
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
deplaseze din pozițiile lor originale. Fenomenul poate fi explicat doar presupunând că lumina transportă energie doar în pachete bine definite. Într-un dispozitiv fotoelectric precum senzorul de lumină dintr-o cameră foto, lumina care cade pe detectorul metalic face ca electronii să se deplaseze. Cu cât intensitatea razelor de lumină de aceași frecvență crește cu atât mai mulți electroni se deplasează, însă ei nu se vor deplasa mai rapid. Prin contrast, o frecvență crescută a razelor de lumină va face ca
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
bine definite. Într-un dispozitiv fotoelectric precum senzorul de lumină dintr-o cameră foto, lumina care cade pe detectorul metalic face ca electronii să se deplaseze. Cu cât intensitatea razelor de lumină de aceași frecvență crește cu atât mai mulți electroni se deplasează, însă ei nu se vor deplasa mai rapid. Prin contrast, o frecvență crescută a razelor de lumină va face ca electronii să se miște mai repede. De aceea, intensitatea luminii controlează curentul electric, iar frecvența luminii controlează tensiunea
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
să se deplaseze. Cu cât intensitatea razelor de lumină de aceași frecvență crește cu atât mai mulți electroni se deplasează, însă ei nu se vor deplasa mai rapid. Prin contrast, o frecvență crescută a razelor de lumină va face ca electronii să se miște mai repede. De aceea, intensitatea luminii controlează curentul electric, iar frecvența luminii controlează tensiunea electrică. Aceste observații creează o contradicție când sunt comparate cu undele sonore și undele oceanice la care doar cunoașterea intensității este suficientă pentru
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
pătrat). Următorul pas as fost descoperirea Efectului Zeeman, numit astfel după Pieter Zeeman (1865-1943). Explicația fizică a efectului Zeeman a fost dată de Hendrik Antoon Lorentz (1853-1928). Lorentz a emis ipoteza că lumina emisă de hidrogen este produsă de vibrația electronilor. A reușit să obțină informații despre ceea ce se întâmplă într-un atom deoarece electronii aflati în mișcare creează un câmp magnetic și astfel pot fi influențați de către un câmp magnetic extern într-o manieră asemănătoare modului în care un magnet
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]