4,229 matches
-
talent en exil”, în SA I (2000), fasc. 1-2, pp. 11-23, mai ales p. 16. 2. Pentru controversele dintre Dumézil, pe de o parte, și Wolfgang Lentz și Paul Thieme, pe de alta, cf. Dumézil, Zeii suverani ai indo-europenilor, Univers Enciclopedic, București, 1997, anexa I. Vezi și Eliade-WikanderIII, p. 115, nota 36. 3. Aurel Decei (1905-1976): istoric și orientalist român. Ca istoric s-a distins prin studiile despre importanța surselor turcești și persane pentru istoria românilor. Studii la Paris și Berlin
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
limitând-o la Rațiune, cu atâta persuasiune și fanatism aproape, Încât chiar și acest concept, unul dintre cele mai impozante și necesare din câte avem, devine cumva... discutabil! Dintr-o formă a libertății, cum a apărut această noțiune marii școli enciclopedice franceze ce și-a luat maestru pe primul „criticist” al filosofiei moderne, pe Descartes, ea, după nici două secole, a Început să devină un fel de frână, ce amenda nu numai poeții sau sfinții, dar și pe tinerii și curajoșii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a prins perfect Într-un vers această contradicție românească: „O, țară tristă, plină de umor!“ Enciclopedismul Îl citez pe Mircea Eliade: „Există În cultura românească o tradiție care Începe cu Dimitrie Cantemir și pe care am putea-o numi «tradiția enciclopedică». O bună parte din oamenii de seamă, scriitorii mari și profeții culturali ai neamului românesc, se integrează În această tradiție... Aceleași preocupări variate și contradictorii; aceeași sete de a străbate cât mai multe din geografiile spirituale ale lumii; aceeași activitate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
război nenorocos cu turcii, În Rusia lui Petru cel Mare. A fost un om de acțiune, dar și un gânditor politic, scriitor, istoric și filozof. Descrierea Moldovei (scrisă În latină și publicată mai târziu În traducere germană) este un tablou enciclopedic al țării sale, Îmbinând informația geografică, istorică, politică și etnografică. O amplă istorie a românilor a rămas neterminată, cuprinzând doar partea veche, privitoare la origini (până În secolul al XIII-lea), tratată cu neînchipuită erudiție. Pe turci, prințul Îi cunoștea la fel de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În franceză (1743) și germană (1745). A fost prima carte de notorietate europeană scrisă de un român și, vreme de aproape un secol, principala lucrare de referință privitoare la istoria și civilizația Imperiului Otoman. În secolul al XIX-lea, figurile „enciclopedice“ s-au Înmulțit. Era nevoie de asemenea „spirite universale“ Într-o cultură care Încerca să-și reducă, și cât mai repede, Întârzierile față de Occident. În țara Românească, Ion Heliade-Rădulescu (1802-1872) se dedică Învățământului, publică o Gramatică românească (1828), editează prima gazetă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
are nevoie de o serie de date despre Doina Bucur. Îmi spune că aceste date Îi sunt solicitate de Prof. Univ. Dr. Zaciu Mircea, din Cluj, pentru alcătuirea unui dicționar al scriitorilor români ce i-a fost comandat de Editura Enciclopedică . Îmi alătură În scrisoare și un chestionar ce trebuie completat și pe care de curiozitate vi-l transcriu: Chestionar Numele - Prenumele Pseudonime folosite Locul nașterii (oraș, sat, județ, țară) Data nașterii (ziua, luna, anul) Profesiunea de bază Funcția actuală Studii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Vă previn Însă - nu Vă supărați - să nu utilizați prea mult, ci cu rezerve, lucrarea lui V. Costăchescu „Istoria orașului Flt.” aservită unui partid și chiar unei persoane. Dl. Frunzetti, care ar fi din Flt. (fiul maiorului?) e directorul Editurii Enciclopedice (adresa: Calea Victoriei Nr. 126). Voi Încerca să-l vizitez, căci angajez o lucrare la ei: Literatura germană medievală În prima epocă de Înflorire (sec. XII și XIII). Știu eu cu ce șanse? În ceea ce privește „Calendarul Învățătorilor” le puteți opri pe cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ne știți! Parcă mai aglomerați de sarcini, ca altă dată; parcă mai maturi (ca să nu zicem bătrâni!), dar elanul nu ne-a părăsit. Ne-a ajuns vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. Știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că trebuie muncă nouă, o echipă nouă și cheltuieli nouă. În realitate nu văd deloc oameni dibaci și harnici care ar putea face ceva mai bun decât "Cartea Românească". A doua ediție va fi ameliorată, cu partea istorico-geografică refăcută ("Dicționarul enciclopedic"); așa încât Academia se cuvine să producă ceva de mâna întăia. Nu cred în hărnicia și desinteresarea unor persoane așa de comode. Fotoliul lor academic e pentru odihnă. La "Casa Scriitorilor" mică discuție cu privire la Demetrius, pentru care se pun stăruinți ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tradiționale de recunoaștere; de asemenea și detaliile ritualului. De fapt, precum știți, nici aici nu e o taină. Și semne de recunoaștere și ritualul, de mult au fost divulgate. Împreună cu desemnele simbolurilor, le poate oricine găsi până și în dicționare enciclopedice. Asta nu însemnează că Masoneria e cunoscută. Câteva cuvinte și câteva gesturi, rudimente cu caracter material, neorganizate și neînsuflețite, nu pot da nimic din spiritul inițierii. Ezoterismul nu e susceptibil de divulgare. Inițierea constituie un elaborat tainic, personal și netransmisibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
odată cu soția domnitorului Mihai Gr. Șuțu, din anturajul căreia făcea parte. În legătură cu data și locul nașterii, a copilăriei și adolescenței viitorului domn există puncte de vedere contradictorii. I. G. Valentineanu susține că domnitorul s-ar fi născut la Galați. Dicționarul enciclopedic Larousse, ediția 1968, înscrie, de asemenea, orașul Galați ca loc de naștere a lui Alexandru Ioan Cuza. A. D. Xenopol arată că viitorul domnitor a văzut lumina zilei la Bârlad. Constantin C. Giurescu acreditează și el Bârladul ca loc de naștere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că „nu poate satisface nici cea mai imperioasă dintre nevoile populației sale, aceia de a-i da apă de băut, nu poate răscumpăra acest imobil pe care nu l-ar putea utiliza în nici un chip”. În sfârșit, autorii Micului dicționar enciclopedic sunt de aceeași părere: Hușii, unde - după cum remarca scriitorul Theodor Codreanu -, „responsabilii culturii hușene n-au avut grijă și de casa în care s-a născut marele om politic. Un adevărat sacrilegiu împotriva trecutului istoric național, de neiertat”. Unele manuale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un receptacul de opere menite să dureze. Colecția publicației depozitează - în afară de vase cu otravă. un tezaur de literatură admirabilă...” (p.529). Laurențiu Ulici. „Argument” la: Arghezi, Bacovia, Blaga, Fundoianu, Maniu, Pillat, Vinea, Voiculescu 176 prezentați de L. Ulici, București, Editura Enciclopedică română, 1974. Momentul poeziei române interbelice este indivizibil legat de existența unei literaturi românești în plină și strălucitoare expansiune. Iată ce spune prefațatorul: Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga, Pillat, la care se adaugă Fundoianu, Maniu, Philippide, Vinea și Voiculescu, au acoperit
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Se concluzionează astfel că Doina ca orice operă capitală "viața ei nu a putut fi curmată prin decizii arbitrare, de moment, servind interese străine de neam și de cultură. Pentru că Doina reprezintă o secvență de luptă pentru durata românității". DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) Unul dintre cercetătorii cei mai consecvenți în comentarea și interpretarea critică a operei și vieții lui Mihai Eminescu este Mihai Cimpoi, autor a numeroase studii și volume publicate de-a lungul anilor (Căderea în sus a Luceafărului, 1993
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
1993; Narcis și Hyperion, 1979; Spre un nou Eminescu, 1993; Mă topesc în flăcări, 1999 etc.), ambiționând o cuprindere cât mai vastă și cât mai profundă a problematicii în cauză. Nu vreau să spun că sinteza intitulată Mihai Eminescu, Dicționar enciclopedic (Editura Gunivas, Chișinău, 2013) împlinește acest deziderat, dar reprezintă, oricum am lua-o, realizarea sa de vârf în privința cuprinderii și sistematizării tuturor aspectelor cu care eminescologia s-a confruntat încă de la începuturi, impunându-se ca o realizare unică în literatura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
al traducătorilor. Nu lipsește, în final, reflectarea poetului în muzică, în artele plastice (în viziunea marilor pictori ai lumii), în cinematografie, filatelie și medalistică. Dicționarul de încheie cu enumerarea edițiilor importante ale operei, edițiile în limbi străine sau multilingve. Dicționarul enciclopedic Mihai Eminescu pe care îl realizează Mihai Cimpoi, prezintă personalitatea acestuia sub toate aspectele creației și ale vieții sale. Este o sinteză amplă, monumentală, tinzând să atingă exhaustivitatea, astfel încât se constituie într-un extrem de util instrument de lucru și informativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
G. I. Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) 3 O SAGA EDITORIALĂ (Nicolae Georgescu) 3 INTERPRETĂRI DIDACTICE 3 METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) 3 "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) 3 DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) 3 CALEIDOSCOP 3 LUCEAFĂRUL LA CENTENAR (George Uscătescu) 3 AVATARURILE EDITORULUI (Aurelia Rusu) 3 CHESTIUNEA BASARABIEI (Theodor Codreanu) 3 INDICE al autorilor comentați 3 DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA * EMINESCU, Mihai. Poezii. Selecție și prefață de Const.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
educației se impun două idei: a) realizarea unei educații permanente, în sensul unei periodice împrospătări a cunoștințelor și b) accentuarea rolului educației în activitatea didactică ("educația să treacă înaintea instrucției"). De aici decurgeau, pentru el, anumite consecințe: renunțarea la concepția enciclopedică asupra conținutului învățămîntului și cultivarea unor însușiri ce se cer azi, dar mai ales se vor cere omului de mîine: calm, imaginație creatoare, inventivitate, spirit de echipă, entuziasm și simțul umanului (3, pp. 54-66). Revenind, peste puțini ani, asupra conceptului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cooperare, comunicare, și empatie (7, pp. 30-31). Învățarea inovatoare creează, fără îndoială, condiții favorabile dezvoltării capacităților umane. Sînt necesare însă un anumit conținut și tehnici de instruire corespunzătoare unei astfel de învățări. În ceea ce privește conținutul învățămîntului în condițiile renunțării la idealul enciclopedic al școlii tradiționale se va realiza un anume echilibru între disciplinele științifice, tehnice, umanist-artistice și activitatea practică, precum și o mai riguroasă selectare și ordonare a cunoștințelor, adecvate în mai mare măsură unui învățămînt de masă, pe de o parte, și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
GUSTI, " Starea de azi a satului românesc", 1938, în volumul Scrieri pedagogice, op. cit. 34. Cf. ȘTEFAN COSTEA, "Educația și învățămîntul în concepția și activitatea lui D. Gusti", în vol. D. GUSTI, Studii critice, coordonator H. H. STAHL, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 35. PETRE ANDREI, "Instrucția publică", în vol. Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale, f.a. 36. Cf. C. RĂDULESCU-MOTRU: a. Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, ed. I, 1936; ed. a II-a, București, 1939; b. Personalismul energetic, București, 1927
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
l'avenir, Editions L'Harmattan, Paris, 1990. 10. GEORGE S. PAPADOPOULOS, Les réformes éducatives dans le monde occidental, le point sur un débat, în "Perspectives", UNESCO, vol. X, nr. 2, 1980. 11. Cf. IOAN JINGA, Educația permanentă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979; J. THOMAS, op. cit., pp. 64-84; CH. HUMMEL, op. cit., pp. 32-82. 12. Să se vadă GEORGE VĂIDEANU, Educație la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București, 1988. 13. Interesului contemporan pentru școală i se opune "deșcolarizarea" 1. IVAN ILLICH, Une
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de SANDU LĂZĂRESCU, E.D.P., București, 1970. 15. JEROME S. BRUNER, Procesul educației intelectuale, Editura Științifică București, 1970. 16. B. P. SKINNER, Revoluția științifică a învățămîntului, E.D.P., București, 1971. 17. JOHN ANNET, Învățarea programată, în vol. Orizonturi noi în psihologie, Editura Enciclopedică, București, 1973. 18. JEAN-MARC GABAUDE, La pédagogie contemporaine, Privat, Toulouse, 1972. 19. LEONARD GAVRILIU, "Sigmund Freud sau dreptul la adevăr", studiu introductiv la volumul S. FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, E.D.P., București, 1980. 20. SIGMUND
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Tehnica programării didactice, E.D.P., București, 1974. 9. PAUL POPESCU NEVEANU, "Cu privire la necesitatea reconsiderării principiilor didactice", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965. 10. AL. ROȘCA (sub red.), Creativitate, modele, programare, Editura Științifică, București, 1967; AL. ROȘCA, Creativitatea, Editura Enciclopedică, București, 1972. 11. TIBERIU CĂLIMAN, Învățămînt, inteligență, problematizare. Studiu experimental, E.D.P., București, 1975. 12. AL. GĂVENEA, Cunoașterea prin descoperire în învățămînt, E.D.P., București, 1975. 13. IOAN CERGHIT, Filmul în procesul de învățămînt, E.D.P., București, 1970. Cf. și IOAN CERGHIT, Mass-media
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Metodologia examinării și notării elevilor, E.D.P., București, 1969; D. MUSTER, Verificarea progresului școlar prin teste docimologice, E.D.P., București, 1970; D. MUSTER, "Norma docimologică", în vol. Fundamenta paedagogiae, op. cit., pp. 220-238; IOAN JINGA, Educația ca investiție în om, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 44-92. 19. Lucrarea a apărut la Editura Didactică și Pedagogică în 1981. Să se vadă și volumul Evaluarea sistemelor și a proceselor educaționale, E.D.P., București, 1976. 20. MIRON IONESCU, Clasic și modern în organizarea lecției, Editura Dacia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
E.D.P., București, 1971. 27. D. SALADE, R. CIUREA, "Aspecte genetice ale educației morale", în vol. ANDREI DANCSULY, DUMITRU SALADE (sub red.), Educație și contemporaneitate, Editura Dacia, Cluj, 1972. 28. MARIN C. CĂLIN, Datoria morală și procesul educației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 29. Adoptăm termenul de colectiv în accepțiunea de grup social, în care pe baza unei activități comune s-a instituit un sistem de interrelații care facilitează cooperarea între membrii grupului, fiecare dintre aceștia păstrîndu-și propria personalitate. 30. PANTELIMON
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]