4,405 matches
-
orice alt fel de existență. Sau poate că mă simt apărat în intimitatea mea cea mai adâncă. Cât o să mai dureze?! Gata Sunt gata: Et desunt fatis sola sepulchra meis („Doar un mormânt lipsește sorții mele”). Așa am scris în epistola adresată lui Cotta... Sau poate că i-am scris-o altcuiva. Numele, persoanele nu mai au nici o valoare pentru mine; îmi servesc doar ca pretext ca să scriu epistole. Poate că vreau doar să-mi fac cunoscută suferința atroce a destinului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sepulchra meis („Doar un mormânt lipsește sorții mele”). Așa am scris în epistola adresată lui Cotta... Sau poate că i-am scris-o altcuiva. Numele, persoanele nu mai au nici o valoare pentru mine; îmi servesc doar ca pretext ca să scriu epistole. Poate că vreau doar să-mi fac cunoscută suferința atroce a destinului meu. Până acum strategia asta a dat roade... Lumină Pentru mine și Aia nu mai există vreo umbră de îndoială: trăim în transparența totală a sufletului. Cu fulgerările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ei carcasa. Această oaie era extrem de importantă pentru mine, fiindcă botul ei fusese atins de mâna Aiei. Mă duceam să o mângâi zilnic pentru a păstra comunicarea noastră secretă. A dispărut și Lupu. Poate a fraternizat cu lupii. Ifigenia În epistola către Cotta, urmându-l tot pe Euripide, descriu întâlnirea cu un bătrân get care cunoaștea bine legendele străvechi, făcând unele aluzii clare la sacrificiile umane: „Și noi, străine, cunoaștem numele prieteniei,/noi, cei care aflați de voi departe, locuim ținuturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
important și pentru că e primul care scrie în limba «barbară» a geților, dovedindu-se, prin urmare, ca să zicem așa, a fi primul poet valah. Asta datează de atunci de când el, aflat în exil la Tomis, în Pontul Euxin, a compus Epistolele și Tristele...” Și iată-ne, prin urmare, astăzi, ajunși la recentul Jurnal. Dacă cel al lui Dracula reevocă, să spunem așa, figura „istorică” a lui Vlad al III-lea, bazându-se pe descoperirea, nu se știe cât de adevărată, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Menenius Agrippa, a răzvrătirii membrelor corpului Împotriva stomacului). Dar, În forma În care avea să fie În repetate rânduri enunțată de teologii Evului Mediu, metafora corpului este o creație a Sf. Ap. Pavel. Ea apare În mai multe locuri În Epistolele sale, Însă dezvoltarea cea mai amplă se găsește În 1 Corinteni. Iată fragmentele cele mai importante: „Căci după cum trupul este unul și are multe mădulare, dar după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot așa
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
dragoste, bravură, entuziasm), dar el ne "consolează de sfârșitul inevitabil... [și] ne face să acceptăm scurtimea existenței". Poetul latin poate fi considerat drept cântărețul zeului vinului. Mai bine de o treime din scrierile sale (37 de ode, 3 epode, 7 epistole în versuri, 5 satire) este consacrată lui Bacchus, faptelor și alaiurilor sale. În poezia bahică a lui Horațiu a luat naștere amatorul de vin bun căruia îi place să sărbătorească evenimentul scoțând din pivniță o amforă și care cere vinului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
propriu-zisă, ci mai degrabă semnificația acesteia. Acționând împotriva cultelor păgâne care o valorizau recunoscând în ea puterea zeului vinului, catolicismul roman condamna starea de beție identificând-o cu viciul beției. Completând prohibiția beției formulată mai ales de către Apostolul Pavel în epistolele sale, sfântul Cezar (470-542) îi prevenea pe păstoriții săi, într-una din predicile rostite la catedrala din Arles, împotriva "toasturilor" (numite de asemenea și "saluturi" sau "sănătate!") adresate la sfârșitul mesei "îngerilor sau altor personaje sfinte ale trecutului", considerându-se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
său. Funcțiile psihice au dobândit și ele „corporalitate”, fiind la rândul lor un fel de haină, de acoperământ al inimii, care în tradiția bizantină semnifică partea cea mai adâncă a omului, centrul ființei sale. O asemenea interpretare este legitimată de Epistolele Apostolului Pavel, în care acesta vorbește de „omul psihic”, echivalând această sintagmă cu cea a „omului carnal”. Mintea, refuzând mișcarea ei conform naturii sale originare, neavând unde altundeva să se miște se îndreaptă către simțuri, simțurile atrăgând mintea neîncetat într-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pentru ochii muritorilor. Odată ce creștinismul a devenit, în primele secole după Hristos, o dimensiune spirituală activă în spa¬țiul elenist, dimensiunea Întrupării Celui ce este mai presus de toată ființa, a pus într-o perspectivă nouă și neașteptată tema sixov-ului. Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel vorbește despre Hristos, „Care este Chip al Dumnezeului celui nevăzut”, și în acest fel deschide o mare provocare pentru felul în care trebuie înțeleasă Întruparea ca Înfățișare a Celui ce este Chip al Tatălui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Țină vreun toast ori o conferență), eroul caragialian scrie. Nu jurnale intime, memorii sau confesiuni. Scrie bilete, scrisori, telegrame, rapoarte, petiții, reclamații, procese-verbale etc., scrie despre orice. Scrie oricui și oricând. Dar nu și oricum. Și se scriu mai ales epistole de amor. Zoe primește «o scrisorică de amor» de la Tipătescu; Mița Îi scrie lui Nae, amant de suflet pe care-l dezmiardă Bibicul ; Nae Îi trimite o scrisoare Didinei. Unele scrisori, din neglijență, sunt pierdute În locuri nepotrivite, altele sunt
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
peste poate. O, da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta sublimă Într-o adorațiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie și inspirațiune care m-a făcut pentru ca să-Ți fac aci anexata poezie...”. Ori Rică a memorat textul epistolei de câte ori l-o fi rescris, chinuit de amoare, ori - indiferent de destinatară - textul rămâne același, cu minime și ipotetice adaptări, dovadă faptul că studintele recită același text și Vetei, pe care o confundă cu angelul radios: RICĂ (Întorcându
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
adaptări, dovadă faptul că studintele recită același text și Vetei, pe care o confundă cu angelul radios: RICĂ (Întorcându-se În genunchi spre partea unde a fugit ea): „Angel radios! Precum am avut onoarea a vă comunica În precedenta mea epistolă, de când te-am văzut Întâiași oară pentru prima oară, mi-am pierdut uzul rațiunii; da! sunt nebun... VETA: Nebun! (Strigând) Săriți, Chiriac! Spiridoane! RICĂ: Nu striga, madam (se târăște un pas În genunchi), fii mizericordioasă! Sunt nebun de amor; da
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
consecință a utilizării neologismului și a structurilor sintactice neobișnuite). Interferența stilurilor funcționale generează comicul și sugerează artificialul. Suferind (ca și Rică din amor) de prolixitate și de afectare, frazele acestuia trădează carențe grave În gândire. Rică Îi scrie cea dintâi epistolă Ziței „Într-un moment de inspirațiune”. Mița Îi scrie lui Nae pentru că e rău ambetată și mai e și singură. Crăcănel, veșnic tradus În amor, Își plânge și deplânge condiția nefericită de victimă; confident Îi e Pampon, cel care Își
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
niște câini. Când am aflat că șezi pe aci, te-am căutat la nemurire și m-am informat prin băiatul de la cherestegeria lui cumnatu-tău cum stai cu familia ta. Am aflat că acum ești liberă, Ți- am scris prima mea epistolă Într-un moment de inspirațiune, ai primit-o, mi-ai răspuns să viu, și am venit...” (s.n.). Plăcerea Vetei e să rămână În spațiul conjugal, În care se integrează și amantul, plăcerea Ziței e să cultive tenace o relație amoroasă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Închipui până unde poate merge mișelia omului!”- frază ambiguă și malițioasă ce-i vizează deopotrivă și pe opozantul Cațavencu și pe amicul Fănică) și-l sfătuiește pe amicul amant al soției, părintește și cu finețe, să aibă puțintică răbdare. Textul epistolei e redat fidel și explicat prin adapare la situația cunoscută: „Scumpa mea Zoe, venerabilul (adică eu) merge deseară la Întrunire (Întrunirea de alaltăieri- seara). Eu (adică tu) trebuie să stau acasă...” ș.a.m.d. Indicațiile scenice au rol extraordinar de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai fie atât de entuziast și să anunțe chiar încetarea demersului său până la momentul apariției unei noi legislații care să reglementeze libertatea presei 50. Reluând mai vechile sale îndeletniciri, Dimitrie Brătianu trimitea, la 27 mai 1856 lordului Clarendon o nouă epistolă în care atrăgea atenția asupra pericolelor ce planau asupra Principatelor Române. Demersul acesta putea fi considerat unul ce-și atinsese obiectivele dacă avem în vedere faptul că la Congresul de la Paris, reprezentantul Angliei susținuse dreptul românilor de a-și exprima
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nu contribuia doar la creșterea autorității și prestigiului domnitorului, ci și a celui care era încă prim-ministru. O informație interesantă ne parvine de la Gheorghe Magheru, care trimitea din Craiova, unui prieten, la 27 august/8 septembrie 1864, o mică epistolă în care descria cu lux de amănunte primirea grandioasă care i se făcuse lui Kogălnicenau la Slatina din care nu lipseau arcurile de triumf, florile, numeroși privitori la întregul spectacol organizat în onoarea primului ministru 192. Încredințat de faptul că
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
scria lui Ion Ghica o depeșă în care-i recunoștea contribuția la actul de la 11 februarie, dar îi arăta și faptul că el fusese singurul proprietar din Fălciu care semnase pentru aducerea unui prinț străin 683. Nemulțumindu-se doar cu epistola trimisă liderului politic amintit, Mihail Kogălnicenau expedia, în primăvara aceluiași an, un nou protest către Locotenența Domnească în care-și exprima indignarea față de abuzurile electorale comise de prefect, dar și pentru nepublicarea listelor alegătorilor și nici a candidaților fapt care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
373 Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, pp. 1074-1077. 374 La 2 aprilie 1866 Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 375 Paul E. Michelson, Conflict and Crisis. Romanian Political Development 1866-1871, New York and London, Garland Publishing Inc., 1987, p. 119
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
677 Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași, 1866, dosar nr. 6, fila 1 (12 februarie). 678 Ziarul era intitulat Preotul și era condus de arhimandritul Clement (Românul, 25 martie, 1866, p. 112). La 2 aprilie 1866, Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 679 Monitorul Oficial, 24 februarie 1866, p. 193; Românul, 17 februarie 1866, p. 13. 680 Ibidem. 681 Rosetti își exprima
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Românul, 17 februarie 1866, p. 13. 680 Ibidem. 681 Rosetti își exprima nemulțumirea către mitropolitul primat al Bisericii Ortodoxe Române pentru neimplicarea în viața politică, în Românul, 25 martie, 1866, p. 112. La 2 aprilie 1866, Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 682 Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, p. 176. 683 Ibidem. 684 Ibidem, p. 177. 685 Daniel Barbu, op. cit., p. 72
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Antichitate (vol. IV) 84. Dominique Camus - Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie 85. Meister Eckhart - Cetățuia din suflet. Predici germane 86. Peter Sloterdijk - Critica rațiunii cinice (vol. II) 87. Augustin - Despre iubirea absolută. Comentariu la Prima Epistolă a lui Ioan 88. Daniel Dubuisson - Mitologii ale secolului XX. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade 89. Marie Capdecomme - Viața morților. Despre fantomele de ieri și de azi 90. Vladimir Petercă - Mesianismul în Biblie 91. Evagrie Ponticul - Tratatul practic. Gnosticul 92. Iamblichos - Misteriile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum 136. Barnaby Rogerson - Moștenitorii Profetului Mahomed. Cauzele schismei dintre șiiți și sunniți 137. Jacques Attali - Scurtă istorie a viitorului 138. Corin Braga (coord.) - Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma 139. Seneca - Epistole către Lucilius (vol. I) 140. *** - Evanghelii apocrife (ediția a IV-a) 141. Seneca - Epistole către Lucilius (vol. II) 142. Mihail Neamțu - Bufnița din dărâmături. Insomnii teologice în România postcomunistă 143. Cristian Bădiliță - Glafire. Nouă studii biblice și patristice 144. Saul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
schismei dintre șiiți și sunniți 137. Jacques Attali - Scurtă istorie a viitorului 138. Corin Braga (coord.) - Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma 139. Seneca - Epistole către Lucilius (vol. I) 140. *** - Evanghelii apocrife (ediția a IV-a) 141. Seneca - Epistole către Lucilius (vol. II) 142. Mihail Neamțu - Bufnița din dărâmături. Insomnii teologice în România postcomunistă 143. Cristian Bădiliță - Glafire. Nouă studii biblice și patristice 144. Saul Bellow - Până la Ierusalim și înapoi 145. Fernando Savater - Viața eternă 146. Gilles Lipovetsky, Jean
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a confraților săi a dus o viață virtuoasă și n-a abdicat în fața nimănui de la predica adevărului. Aceste convingeri l-au costat chiar viața. Ioan Evanghelistul a luptat pentru înțelegerea și cultivarea iubirii frățești în fața discipolilor și cititorilor evangheliei și epistolelor sale. Deasupra tuturor sfinților și discipolilor săi el a avut numeroase viziuni mistice. Această iluminare i-a fost permisă pentru că spiritul lui era capabil să înțeleagă și să folosească lumina în beneficiul fraților. Prima epistolă este învățătură masonică în cea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]