10,920 matches
-
al comunicării non-verbale. Segmentele publicului formate din suporteri în favoarea sau defavoarea unei echipe sau segmentul cu spectatori indiferenți presupune și o grupă socială a iubitorilor limitei, a acelora care trag tigrul de mustăți, precum apare aceea a participanților la sporturile extreme, sportivi și privitori alternativ, intrați într-o colectivitate, ce cunoaște linia subțire dintre viață și moarte, indivizi, conștienți de suprasolicitarea granițelor propriului trup (articulații, genunchi, respirație, îndemânare, rezistență, flexie). Sportul reprezintă, în societate o activitate naturală (dezvoltarea calităților fizice ale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sau calificare; -însemnele simbolice, care preiau dimensiunea nobililor heraldică și -instrumentele sportive, care schimbă anatomia și antrenamentul; -afaceriștii; -aparatul de organizare; -asigurarea securității spectatorilor și sportivilor, publică sau privată, -ori pretențiile publicului: -sportiv, -finanțatori, -antrenori, -organizatori și -specialist în sporturi extreme sau -suporteri, indiferenți sau nu. Relația dintre nume și numere apare drept o bază de interpretare a analizelor simbolice în sport, exprimă deopotrivă cantități, idei și forțe, întrucât pentru mentalitatea tradițională numărul permite accesul la o reală înțelegere a ființelor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
patru ani. Aplicarea tehnicilor sociale poate explica transformările interioare, precum a încercat Petru cel Mare la începutul secolului al, XVIII-lea în Rusia, ori precum s-a încercat în sistemul din Olimpiada din 2008, în China. Sportivii, practicanți de sporturi extreme se constituie, conștient sau nu, într-o confrerie a condamnaților la adrenalină, fie prin granițele sportului ales, fie prin relația cu instrumentele adjuvante, sportivi care participă la o frăție doar prin selecția sportului (la Olimpiada de iarnă din 2010, pentru
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
acei mai grei), istoria sporturilor se schimbă odată cu societatea, dar întotdeauna termenul de joc provoacă o stare de bine, după cum se vede în imaginarul din visuri. Din perspectiva relației trupului cu el însuși apare plăcerea de a participa la sporturi extreme, de exemplu cu planșele de sărituri în aer ale schiorilor, corpurile practicanților de snowboard au suferit multiple și repetate traumatisme, dar bucuria saltului în aer este de neînfrânt. Mulți participanți de snowboard au început să practice acest sport la vârsta
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
neînfrânt. Mulți participanți de snowboard au început să practice acest sport la vârsta de 6, 7 ani și părinții acestora au funcții suficient de bine remunerate ca să le permită migrarea între diferite pârtii special amenajate. Trebuie să arătăm că sporturile extreme atrag o categorie de sportivi proveniți din familii fie apropiate de locații cu piste similare, fie cu posibilități materiale enorme (echipament, timp liber, medici, recuperări). Se pare că sportul devine cea mai glorioasă, bogată și scurtă meserie, pune trupurile în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și devine ALTUL, FIIND RECOGNOSCIBIL SOCIAL. Se schimbă nu doar în funcție de vârstă, de condițiile sociale, economice, politice, naturale, ci prin VOINȚA ANTRENORULUI ȘI A SA PROPRIE. Trebuie comentată relația dintre trupuri, relație fizică și psihică (importantă de la șah, până la sporturi extreme): -cum poate fi înfrânt trupul propriu/trupurile coechipierilor/adversarilor, -cum poate fi ajutat trupul/trupurile coechipierilor/ adversarilor, -cum poate fi ajutat trupul/trupurile coechipierilor/ adversarilor, -cum poate fi susținută lovitura pornită de la trupul/ trupurile coechipierilor/adversarilor -cum poate fi evitată
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
socială/ambițioșii, -educație sportivă prin selecția sexelor/femei, bărbați, -educație sportivă prin selecția vârstei/juniori, seniori, -educație sportivă prin selecția înfrânților/gladiatorii, -educație sportivă prin selecția săracilor/sclavii, -educație sportivă prin selecția minorităților/negrii, -educație sportivă prin selecția averilor/sporturile extreme, -educație sportivă prin selecția celor în relație cu sportivii etc. În orice societate sportivă, mecanismul de verificare diferă în funcție de tipul probei (la alergări sunt necesare picioare și plămâni buni și rezistență, la gimnastică trebuie aleși acei cu flexibilitate și ureche
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu sportivii etc. În orice societate sportivă, mecanismul de verificare diferă în funcție de tipul probei (la alergări sunt necesare picioare și plămâni buni și rezistență, la gimnastică trebuie aleși acei cu flexibilitate și ureche muzicală...) și acel al societății (la probele extreme participă de obicei, inșii cu posibilități materiale), natural și cultural, gestul secret sportiv ar fi un deget pus la gură, ori un semn de recunoaștere simbolic, termenul simbolic - depinde de istoria religiei, de civilizație, de lingvistică, de antropologie culturală, de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
clase ori ai unei culturi (emblema conflict, succes, insucces, luptă, început, sfârșit, bărbat, femeie, sportiv, non-sportiv). Procesul social sportiv pregătește întrecerea și spectacolul pentru performanța sportivului față de el însuși, pentru efortul de antrenament continuu al sportivului, pentru activitatea de suferință extremă a sportivului, pentru o valoare etalon în disputa sportivului cu el însuși, în căutarea entuziasmului spectatorului. Spectatorul, coparticipant la competiție, competitor alături de sportivi își joacă rolul luând în imaginar, în competiție locul sportivului/actorul. Competiția a devenit o formă de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
riscurile participării sau neparticipării sunt legate între ele. Cu cât riscul participării va fi mai mare, cu atât și presiunea controlului social, deci riscul absenteismului, va crește, crescând la rândul lor retribuțiile simbolice și valoarea evaluată a bunului colectiv (sporturile extreme). În mod normal se socotește că dopajul indică doar un prag de normalitate și o ofensă adusă sentimentelor colectivului dar există și o strategie în funcție de indivizii rebeli și inovatori. De multe ori sportivul, care recurge la dopaj este un inovator
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care au drept consecință unitatea și chiar identitatea lor (armonia contrariilor). 2.1 Noțiunea de contrariu se raportează la cantități, calități, tendințe opuse unele altora, care se presupun sau se exclud reciproc, din punct de vedere logic, sunt două specii extreme ale aceluiași gen sau două genuri (supraspecii) contrare aparținând unui gen superior, implicând existența unor specii intermediare 1, contrarietate reprezintă, astfel, diferența maximă. 2.2 Contrariile prezintă o dublă funcționalitate: 2.2.1 Funcția generatoare: opoziția dintre ele reprezintă conținutul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pot fi amândoi termenii adevărați, dar pot fi amândoi falși și este posibil ca un al treilea să fie adevărat, prin urmare terțiul nu este exclus. Contrare sunt noțiunile cele mai îndepărtate una de cealaltă din cadrul aceluiași gen ( sunt speciile extreme ale unui gen (ex. între extremele alb-negru există ca intermediare restul culorilor), în cadrul contradicției un singur termen este determinat, pozitiv, celălalt este nedeterminat ( ) întrucât va cuprinde tot ce nu cuprinde termenul pozitiv, adică un număr nedeterminat de lucruri, procese, fenomene
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pământul (cubic), "cele mai opuse" elemente pe care atât pythagoreicii, cât si eleații le aveau ca principii 15, a vrut să determine în Inteligibil numărul elementelor știind că între o putere cubică și produsul ei cu 2 (cele două solide extreme) se pot insera două medietăți. Astfel, numărul elementelor va fi patru, stabilit de cei patru termeni ai unei progresii geometrice continue posibile între solide (Tim. 32b ou ; Comm. I, 6, 24 quas ab hoc numero deus mundanae molis artifex conditorque
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
foc = aer apă pământ (I, 6, 33) Platon, însă, argumentând că lumea este solidă (are cele trei dimensiuni ale unui corp solid) realizează progresia geometrică a elementelor: foc = aer = apă aer apă pământ unde focul și pământul sunt solidele elementare extreme, iar apa și aerul medietățile geometrice corespunzătoare, creând o înlănțuire mai clară și mai profundă decât cea existentă la Macrobius. În mijlocul argumentației, Macrobius inserează un citat din Timaios (31b-32c) quod erit manifestius si in medio posuerimus ipsam continentiam sensus de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cu Sufletul Universal prin partea lor superioară, care le intermediază și facilitează reîntoarcerea în cer la unitate. Concluzii 1. Teoria Contrariilor în Commentarii in Somnium Scipionis 1.1. Contrariile sunt percepute de Macrobius ca aparținând categoriei calităților, ca fiind specii extreme ce își găsesc unitatea în cadrul aceluiași gen, raportându-se atât la forma, cât și la esența lucrurilor. Contrariile prezintă legi proprii de acțiune și dezvoltare, o cauzalitate unică, ele conferă individualitate funcțională obiectelor, relațiilor și fenomenelor. 1.2. Legitatea contrariilor
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
întrebări și a da sfaturi. Dacă va fi nevoie, îi va atrage atenția prin întrebări asupra elementelor pozitive din oricare situație. Îi va arăta respect și considerație, evitând pe cât posibil să încerce să îi facă „morală”. Va evita două situații extreme: aceea de a nu spune nimic și aceea de a impune acțiuni sau cerințe care îi depășesc puterile. Dacă situația pare mai gravă, îi poate recomanda cu prudență să consulte chiar un specialist în privința stării sale. Nu va încuraja însă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Aceste sentimente ar putea fi apoi proiectate asupra clienților ca și furie. Neuman și Gamble (1995) prezintă și tema "contratransferului stocat" propusă de Saakvitne. În acest caz terapeutul se confruntă cu o labilitate emoțională crescută din partea clientului care alternează emoții extreme. Un specialist fără experiență se poate simți copleșit de astfel de reacții, frustrat de lipsa de claritate emoțională a pacientului, confuz și nesigur pe propriile capacități profesionale. Terapeuții care sunt ei înșiși supraviețuitori ai unui eveniment traumatic sunt și mai
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Sunt mai puțin sociabili, mai suspiciosi și mai dependenți. Unele studii susțin că femeile au mai adesea un loc al controlului extern în timp ce bărbații sunt în general internaliști. Rotter (1966) susține că ideal este un scor mediu și că scorurile extreme fie ele în orice limită a continuumului sunt semne de inadaptare. Locul controlului este în relație cu gestionarea problemelor de sănătate personale sau ale celor dragi precum și cu alegerea strategiilor de burnout. Internaliștii vor avea atitudini proactive, vor căuta persoane
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
studii care au evaluat relația dintre nivelul de stres preoperatoriu și recuperarea post-operatorie, constatând o relație în forma de U (Janis, 1958). Un nivel de stres mediu pare optim, asociindu-se cu un timp de recuperare mai scurt. În timp ce frica extremă este exprimată prin grijă constantă și anxietate puternică, iar lipsa stresului era asociată cu o stare de negare, un nivel moderat de stres era expresia unei viziuni realiste ce stimula implicarea activă și căutarea de informații. În fază post- operatorie pacienții
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
trup și din glas), mama, zăcerea visătoare, bacoviană, neodihna, retragerea din valea vieții, fiind astfel imagini care sporesc latura melancolic-elegiacă a cărții. De la un capăt la celălalt însă, poemele lui Ion Lazu sunt traversate de sentimente care nu ating intensități extreme, spectaculoase: iubirea este domoală, calmă, împlinită și nici măcar moartea nu naște spaime, fiind, mai degrabă, privită cu împăcare, ca un dat: Moartea e încuibată în / Șuierul planetei Pământ. Sincopele speranțelor - sau ale viețuirii depline, în general, - sunt înregistrate tot molcom
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
învățătură mai bună aș putea să-i dau unui principe nou, decât exemplul faptelor acestuia, iar dacă planurile și măsurile lui de acțiune nu i-au izbutit, aceasta nu s-a întâmplat din vina lui, ci dintr-o neobișnuită și extremă răutate a sorții. Pentru a-i dă putere ducelui Valentino, fiul său, Alexandru VI a trebuit să înfrunte multe greutăți imediate și altele care s-au ivit ulterior. Mai întâi, el nu vedea nici o modalitate de a-l face principe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
perșii să fie asupriți de mezi, și atenienii risipiți pentru ca Tezeu să și arate marile lui merite; tot astfel acum, când vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuia să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca ea să fie mai sclavă decât evreii, mai înrobită decât perșii, mai risipită decât atenienii; trebuia să fie fără conducător, fără orânduire, învinsă, jefuită, sfâșiată, cotropită, și să fi îndurat nenorociri de tot
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și simultan cu micșorarea distanței focale. 7 Luminozitatea reprezintă capacitatea obiectivului de a ilumina cu o anumită intensitate senzorul și este invers proporțională cu pătratul distanței focale Țex.: f: 4,5) 8 Unghiul de câmp este unghiul care determină limitele extreme ale imaginii formate de obiectiv pe senzor, imaginea fiind egal de luminoasă și egal de clară. El variază funcție de distanța focală, respectiv cu cât distanța focală este mai mică, unghiul de câmp este mai mare și invers. 9 Puterea de
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
focalizare manuală și să obțineți fotografii clare, depășind limitările tehnologice. O altă situație când AF trebuie “ajutat” este cazul când între subiect și obiectiv se interpun alte obiecte Țcaz tipic: un animal în cușcă sau fotografierea printre crengi). În cazurile extreme, doar focalizarea manuală rezolvă această situație, dar dacă există și un alt subiect Țpe altă direcție), în condiții similare de iluminare, se poate focaliza obiectivul pe subiectul al doilea Țprin apăsarea butonului la jumătate), urmată de încadrarea subiectului principal și
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
și i-am spus: ― Ascultă, dragul meu, te rog să-mi faci pe socoteala mea un cavou la Belu... Până mâine după-amiază trebuie să fie gata... Da, da, mâine după-amiază, la orele patru... Nici un minut mai târziu. După cum vezi urgență extremă... E cu putință, orice-i cu putință când clientul nu se uită la preț. Angajează o mie de lucrători... câți poftești. Nu mă privește. Dar nu admit un minut de întîrziere, înțelegi? Fă un proiect, nu-i nevoie să-l
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]