4,787 matches
-
rememoreze acest gen de amintiri. Trebuie să existe sau să fie create condițiile pentru a permite celor două influențe să-și combine acțiunea cît mai eficient, pentru ca amintirea să reapară și să fie recunoscută. Astfel încît ea pare mai puțin familiară, percepem mai puțin clar factorii colectivi care o determină și avem iluzia că se află mai puțin decît celelalte sub puterea voinței noastre. [Nu este însă întru totul o iluzie. Nu vom regăsi întotdeauna amintirile pe care le căutăm, fiindcă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
redea întregul. Acestea sînt cazurile-limită. Dar adesea mediile sociale umane intră în raport pentru un timp prea scurt, cu o intensitate prea scăzută și prea rar, încît un asemenea eveniment și amintirea care-l reproduce nu ni se mai par familiare. Cu cît grupurile care intră astfel în contact sînt mai îndepărtate sau cu cît sînt mai numeroase, cu atît scade influența fiecăruia. Este așadar normal să nu o remarcăm și să nu identificăm mediile sociale din care provin acțiunile, încît
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în grupuri în care sîntem liberi să pătrundem oricînd vrem, în gîndirea colectivă cu care rămînem mereu în raporturi strînse, încît toate elementele lor, toate legăturile între aceste elemente și trecerile cele mai directe de la unele la altele ne sînt familiare. Celelalte ne sînt mai puțin și mai rar accesibile, deoarece grupurile care ni le-au furnizat sînt mai îndepărtate și nu sîntem în contact cu ele decît intermitent. Există grupuri care se asociază sau care se întîlnesc frecvent, încît putem
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
-l reconstitui tocmai pentru că ea era deja marcată. Ceea ce descopăr este că, printr-un suficient efort de atenție, aș putea să regăsesc, în amintirile mele din această mică lume, imaginea mediului în care era inclusă. Multe amănunte dispersate, poate prea familiare ca să mă fi gîndit să le leg unele de altele și a căror semnificație o voi fi căutat, se detașează acum și se reunesc. Învăț să disting, în fizionomia părinților mei și în aspectul acestei perioade, ceea ce nu se explică
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
reflectare a "vechiului regim". De asemenea, în Algeria, într-o regiune unde locuințele europene erau împrăștiate și unde nu se ajungea decît cu diligența, mi s-a întîmplat să observ cu curiozitate tipuri de bărbați și femei care-mi păreau familiare fiindcă semănau cu cele pe care le văzusem în gravurile din Al Doilea Imperiu și îmi imaginam că, din pricina izolării și a îndepărtării, francezii care veniseră să se stabilească aici după cucerire și copiii lor au trăit, probabil, după un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
rămîne fără ele neclar și inexplicabil, dar nu mai puțin real. De aceea, cînd ne plimbăm prin cartierele vechi ale unui mare oraș, simțim o satisfacție deosebită ascultînd povestea străzilor și a caselor. Sînt noțiuni noi, dar care ne par familiare fiindcă se acordă cu impresiile noastre și ocupă repede un loc în decorul subzistent. Ni se pare că decorul însuși, și numai el, ar fi putut să le evoce, iar ceea ce ne imaginăm este doar dezvoltarea a ceea ce percepeam deja
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
apar frecvent în fața ochilor. Revăzînd aceleași locuri, el își va aminti, poate, că le-a văzut deja, iar acesta ar putea fi pentru el punctul de plecare al unui sentiment al eului. Desigur, nu totul este uniform în aceste împrejurimi familiare și, în funcție de hazard și de impulsuri, se va îndrepta într-o zi spre o zonă, în altă zi spre o alta. Dacă totuși se mută într-un cerc limitat și revine adesea pe pro-priile urme în regiunea în interiorul căreia se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mai mult timp. El consideră mingea drept o ființă vie care îi semnalează la ce distanță se găsește și cît timp i-ar trebui ca să ajungă la ea; la fel, calul care simte apropierea grajdului este oarecum avertizat de obiectele familiare să grăbească trapul pentru a scurta durata. Să înlocuim acum aceste semne pe care ni le fac lucrurile inerte cu cele venind dinspre oameni; cursul stărilor noastre de conștiință va fi divizat printr-o serie de momente caracteristice care corespund
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
-i celelalte laturi, care o orientează către alte conștiințe atunci cînd ne gîndim că a fost sau ar fi putut fi simțită de semenii noștri: o aruncăm astfel în domeniul comun multor persoane și îi restituim o fizionomie colectivă și familiară. O analiză mai avansată a ideii de simultaneitate ne determină să respingem ipoteza duratelor strict individuale, impenetrabile între ele. Suita stărilor noastre nu este o linie subțire ale cărei părți nu sînt legate decît de cele precedente și de cele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
discutate; trebuie ca tinerii să se repeadă la frontiere; trebuie plătite taxe mari; o parte a locuitorilor se ridică împotriva alteia, iar acest episod al luptei politice se propagă în întreaga țară. Dar toată agitația se desfășoară într-un decor familiar, care nu pare afectat. Oare contrastul dintre nepăsarea pietrelor și tulburarea cărora ei îi cad pradă îi convinge 155 că pînă la urmă nimic nu e pierdut cît timp zidurile și casele rămîn în picioare? Trebuie mai degrabă să considerăm
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
-s doar ale noastre. Este, într-o anumită măsură, adevărat, iar cînd trecem gradual de la unele la altele, mai corect ar fi să spunem că primele depind de grupurile (unul sau mai multe) cu care sîntem în raporturi frecvente și familiare, încît putem oricînd 35 (V31) chiar dacă această schimbare de atitudine n-a fost decît una de moment, ea a putut să lase o amprentă ușoară în memoria grupului familial 36 (V32) E de ajuns ca eu însumi să le fi
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se lovească unul de celălalt, să se conteste unul pe celălalt, într-o unitate imposibilă. Prin urmare, cele două universuri romanești sunt foarte diferite. Giono trasează limitele unui spațiu imaginar de familiaritate verbală, în două sensuri: un discurs cu expresii "familiare" și un discurs propriu unei "familii", unui clan, unui teritoriu. La Céline, dimpotrivă, referința la urbanul popular nu înrădăcinează, el răstoarnă ordinea. Nu există un cuvânt al "săracilor" plenar și adevărat, care s-ar opune limbii îngrijite a "bogaților". Prin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
putem schimba ordinea fără probleme. Dacă citesc un text în care apar succesiv " Doamna Bovary" și "Amanta lui Léon Dupuis" sau "Ludovic al XIV-lea" și "fiul Annei de Austria", cunoștințele de ordin extralingvistic (în ocurență, faptul că îmi sunt familiare romanul lui Flaubert și istoria Franței) sunt cele care îmi permit să identific cei doi termeni, substantivul propriu și descrierea definită, ca desemnând același individ: nu poate fi vorba aici de anaforă. În fabula lui La Fontaine "Preotul și mortul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să-și spună asta, dar nebunie este și ura aceasta cumplită pe care i-o arată lumea, începând cu soarele și până la firele de iarbă 280. După cum se observă, aceea nu caracterizează neapărat un anumit referent, ci împărtășește o experiență familiară a personajului. Cât privește cele două utilizări, lingviștii vorbesc despre deixis de memorie: la drept vorbind, nu este vorba nici de o anaforă, nici de o utilizare deictică prin care s-ar viza un referent prezent în context, care să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să povestească o întâmplare cu morală. Însă acest procedeu face parte și din contractul narativ: această folosire a demonstrativului îi lasă naratorului posibilitatea de a-și manifesta superioritatea fără să-l încarce pe cititor: procedează ca și cum referentul i-ar fi familiar, furnizându-i și mijloacele cu care să îl construiască. În acest fel, cititorul apare ca alter ego, dar și ca ucenic al naratorului. Pe de altă parte, folosirea determinanților demonstrativi, pentru care cititorul nu are acces nici la centrul deictic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un fel trimisă de grup. După cum vedem, on joacă pe două granițe: între narator și personaje, și între personaje. La Bosco, pronumele on permite o trecere lină a punctului de vedere de la eu, la cel al unei colectivități anonime, însă familiare, cea a locuitorilor din regiune. După chez soi (la tine) și on s'abrite (ne adăpostim), care evocă colectivitatea, vine j'habite (locuiesc), apoi trei de on, din nou doi de je (eu), și în final on. Acest du-te-vino este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trage firește spuza pe turta lui și-și cheamă partenerul în locurile unde se simte (și este) la el acasă. Fascinația celuilalt (celeilalte) se afirmă totuși atât de obsedant, încât mult nu lipsește ca fata să se descotorosească de cele familiare ei de cele lumești și prealumești iar voievodul din înălțimi să se întrupeze, lepădându-se de nemurire și slavă. O lecție utilă ne poate oferi, cred, și metoda psihanalitică: poftele făpturilor se cer subminate în vreme ce ispitele încercate de intelect și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
În 1839, la câteva zile după întoarcerea sa de la Paris, unde absolvise facultatea de medicină, N. Kretzulescu făcea o vizită protocolară domnitorului Alexandru Ghica: „primindu-mă cu cea mai mare amabilitate, prima întrebare ce mi-a adresat într-un mod familiar a fost că «ce idee am avut ca să învăț medicina, că nu e de mine, că s-o las în lături și să urmez cariera părinților și moșilor mei»“. Ceva mai încolo, tânărul prezentându-și forului de resort diploma de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Cu certitudine, acest proces de naționalizare a spiritelor este mai perceptibil în Englitera, Franța, Spania, Portugalia și Danemarca decît în alte țări ale Europei. Însă tocmai în acestea din urmă se ivesc contururile identităților mitice referitoare la unele legende eroice familiare oamenilor de rînd. Astfel, în Scandinavia, în Islanda mai ales, sau în Țările de Jos, spiritualitatea populară ca și scrierile lui Erasmus sau ale lui Grotius imită vechile basme germanice, iar consilierii municipali din Amsterdam comandă lui Rembrandt un tablou
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Italiei, la 1860, nu reprezentau mai mult de 2,5 % de "toscanofoni" fac astfel încît 10 % dintre persoane îi înțeleg în mod pasiv.153 Mai rămîne să aflăm esențialul. Cum au putut aceste limbi să devină naționale fără a fi familiare imensei majorități? Nu trebuie să ne înșelăm asupra centralismului monarhic cînd acesta a existat, cu atît mai mult asupra fondatorilor intelectuali ai sintaxei și vocabularului recunoscute mai tîrziu drept norme literare. În Anglia, Wycliffe realizează o traducere deja clasică a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Peste tot, rememorarea trecutului medieval idealizat în manieră romantică conferă o nuanță tradițională acestei imagerii. Peste tot, de asemenea, acestă muncă de persuasiune elementară s-a adresat mai întîi categoriilor populare cărora noua identitate a statului le era mai puțin familiară, în vreme ce clasele elevate și instruite, considerate ca fiind deja inițiate păreau apte de un tratament mai avansat. În ceea ce le privește, obiectivul a constat mai mult în a le spori devotamentul față de Statul-Națiune, iar în mediile catolice, în încercarea de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Polirom, Iași, 2003, p. 44: Noțiunea de lizibilitate literară se bazează pe un paradox. Ca să capteze interesul cititorului, un text de o lungime oarecare trebuie să fie în același timp accesibil și dificil sau, cu termenii întrebuințați de formaliștii ruși, familiar și nefamiliar". Sonet despre Unire intră, din punctul de vedere al intertextualității (în toate formele acesteia), în acest paradox dezirabil: citind un poem scris la centenarul unei uniri, descoperi, dacă ești foarte atent, că citești și literatură contemporană evenimentului istoric
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de înaintașii lor zoologici. Cel mai vechi "document", atestând utilizarea focului, datează de la Ciu Ku-tien (cea ~.600000), dar e probabil ca "domesticirea" să fi avut loc cu mult înainte și în mai multe locuri. 1 Experiența spațiului orientat este încă familiară omului societăților moderne, deși el nu mai este conștient de valoarea "existențială" a acesteia. 2 A se vedea Karl Narr, "Approaches to the Social Life of Earliest Mân", pp. 605 sq. De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis. A
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la concluzia că acest zeu african reprezintă cea mai veche credință religioasă a vânătorilor euro-africani, într-o epocă pe care savantul suedez o localizează înainte de ~ 800041. Pe scurt, pare plauzibil să se afirme că un anumit număr de mituri erau familiare populațiilor paleolitice, în primul rând miturile cosmogonice și miturile de origine (originea omului, a vânatului, a morții etc.). Pentru a nu cita decât un exemplu, un mit cosmogonic pune în scenă Apele Primordiale și Creatorul, antropomorf sau sub formă de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
anume multiplicitatea formelor emanate de o singură Divinitate 62. După teogonia și cosmogonia efectuată de Atum (§ 26), divinitatea este în același timp una și multiplă; creația constă în multiplicarea numelor și a formelor sale. Asocierea și coalescența zeilor sunt operații familiare gândirii religioase egiptene din cea mai îndepărtată antichitate. Originalitatea teologiei Imperiului Nou este, pe de o parte, postulatul dublului proces al osirizării lui Ra și al solarizării lui Osiris; pe de altă parte, convingerea că acest dublu proces revelează semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]