3,956 matches
-
stil duios, ca de cronicar moldovean, povestea evenimentele întâmplate cu 22 ani mai înainte când, în fruntea unui pluton de voluntari ardeleni din armata României Mici, a străbătut în lat Basarabia de la Prut și până la Nistru. Trecând prin primejdii multipte, feciorii din satele ardelenești au adus pacea și ordinea în provincia noastră românească și odată cu ea și steagul nostru ca simbol al reîntregirii românești de pretutindeni. Am citit această scrisoare cu răsuflarea reținută. Din ea picurau lacrimile neamului nostru, curat și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ne găsim așa dar , în 14 decembrie 1989 . Transcriu din carte : “Ne-am despărțit . Trecuse de orele 17 și am pornit spre casă . Prutianu și Secăleanu aveau bilete la un concert cu Dan Grigore . Spre casă m-am întâlnit cu feciorul meu care mergea la antrenament . N.n. După varianta nr.1 Spiridon nu trecuse încă , pe la securitate De ce menționez aceasta ? Pentru că la anchetă mi-au spus și aceasta , dovadă că ne-au urmarit pas cu pas”. Continuăm relatarea . “La concert m-
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
, Paul I. (pseudonim al lui Daniel Paul Ionescu; 15.II.1910, București - 7.X.1983, București), prozator. D. a fost, după cum menționa el însuși într-un text parțial autobiografic, „feciorul mai mic al lui Ioan Ionescu, conțopist la un minister”, care „comitea și el, în secret, poezie”, și al Elizei. Autor precoce al unor încercări literare, editează, la începutul adolescenței, împreună cu câțiva colaboratori de aceeași vârstă, revistele efemere „Țânțarul” și
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
le este însă cu totul străină nici personajelor simpatice sau pozitive ale basmului. Se poate vorbi de pildă de cruzimea pedagogică a craiului care, îmbrăcându-se într-o piele de urs și ascunzându-se sub un pod, iese în calea feciorilor lui, ca să le pună la încercare curajul. Cruzimea unor episoade (precum cel al uciderii Cerbului) este foarte mare. După ce retează capul mirificului animal și „se aruncă fără sine în groapă, după cum îl povățuise Sfânta Duminecă”, Harap-Alb este amenințat de un
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
lungul timpului, personajele fiind, mai toate, femei din generații și epoci istorice diferite, eroine care se înfruntă dramatic: Trei generații (1956), Arborele genealogic (1957). O confruntare asemănătoare este plasată, cu accente vădit conjuncturale, și în sat, ca în Vlaicu și feciorii săi (1959). Și totuși, în Răscrucea fără fântână (1972), cu un moto din Jules Laforgue („Dragoste absolută, răscruce fără fântână”), autoarea dovedește un lirism funciar, cu rezonanțe folclorice, traseul dramatic vizând căutarea fericirii dincolo de timp și loc. SCRIERI: Tinerețe, București
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
1956; Ultima Tauber, București, 1956; Arborele genealogic, București, 1957; Oglinda, București, 1957; Și tu hotărăști!, București, 1957; Cei de mâine. Trei generații. Arborele genealogic, București, 1958; Cei care rămân singuri, București, 1959; O să fie nuntă mare, București, 1959; Vlaicu și feciorii lui, București, 1959; Nunta Ilonei, București, 1960; Primăvara pe Târnave, I-II, București, 1960-1963; Întâmplare de la târg, București, 1962; Limpezire, București, 1962; Pădurea de sălcii, București, 1963; Făgăduielile, București, 1964; Teatru, București, 1964; O călătorie ciudată, București, 1965; Drumul izvoarelor
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
la „Lupta”, și unde discută strânsa legătură dintre politică și literatură, cu argumente luate din H. Taine, dar și cu altele din ideologia socialistă. Tot el publică versuri, inspirate din realitatea socială, și schițe, dintre care unele reluate în volumul Feciorul popei. Un articol despre naturalism și o severă, dar nedreaptă critică a poeziei lui Al. Macedonski, semnate Emil, îi aparțin, probabil, tot lui C. Mille. La partea literară sunt prezenți, de asemenea, Constantin C. Bacalbașa și Ioan Nădejde. R.Z
DREPTURILE OMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
1978; Vecinii, Chișinău, 1979; Vasilică, Chișinău, 1980; Grai și pâne, Chișinău, 1982; Ridicați-vă ca brazii, Chișinău, 1982; Despre-o mică pisicuță și un hâtru șoricel, Chișinău, 1983; Prin ani cu tine, Chișinău, 1984; Vă chem, oameni, Chișinău, 1986; Trei feciori, Chișinău, 1986, Aduceri-aminte, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vasile Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 315-321; Mihail Dolgan, Creația lui Petrea Cruceniuc în școală, Chișinău, 1986. M.Dg.
CRUCENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]
-
serie de norme sau reguli dintre care unele se completează între ele, altele sunt contradictorii față de altele, fiind specifice unor grupuri cu interese diferite. Aceasta a presupus o socializare graduală astfel: în copilărie prin familie, în adolescență prin cetele de feciori și la adulți prin instituția „vecinătății”. „Conștientizând rolul social al normelor, devine provocare investigarea procesului de producere a acestora. Pe parcursul demersurilor investigative am dedus că nu numai posibilitățile oamenilor de a se raporta la reglementări sunt diferite, dar ei își
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
istoria omenirii au fost strâns identificate cu marile religii ale lumii...” (Huntington, 1998, 59), deși realitatea demonstrează că, în acest caz, confreriile, deși au fost caracteristice confesiunilor romano-catolică și protestante, au funcționat și în cadrul religiei ortodoxe („vecinătățile” și cetele de feciori). Repartiția mai mult sau mai puțin particulară a responsabilităților în cadrul acestei modalități de organizare socială, dar și între acestea nu este însă niciodată una permanentă și perfect stabilă, chiar dacă în multe cazuri ajunge să fie considerată „arhetipală” pentru o „națiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Schrag, C. Clarence; Larsen, N. Otto; Catton, R. William Jr. (1968) Sociology. New York, Evanston și Londra: Harper & Row Publishers. Mihăilescu, Vintilă (coord.). (2002). Vecini și vecinătăți în Transilvania. București: Editura Paideia. Moise, Ilie. (1999). Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori. Sibiu: Editura Imago. Rizescu, Alexandru. (2002). „Vecinătatea” o modalitate de normare a activității comunităților din sudul Transilvaniei, Transilvania, Sibiu, 1. Rizescu, Alexandru. (2002). Dimensiuni culturale ale instituției vecinătății la românii din Mărginimea Sibiului, Sesiunea internațională de comunicări științifice „Rolul științelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București, 1866; ed. îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
rubrica „Pictură-sculptură” în 1924, Octav Botez face bilanțul anului literar 1926-1927, Alice Gabrielescu se ocupă de „Cronica modei”, Tudor Arghezi își intitulează un eseu Sportul unanim, Al. Davila glosează despre Visul unui popor, în vreme ce Adrian Maniu oferă poemul dramatic Înmormântarea feciorului de domn. Reportajul e, și aici, specialitatea lui F. Brunea-Fox. Scarlat Callimachi comentează în 1934 câteva manuscrise ale lui Apollinaire „rătăcite” prin Moldova și tot acum sunt extrase două fragmente din Adela, recent apărutul roman al lui Ibrăileanu. De anul
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
care condiționează actele de creație și desfășurarea existenței "chemate". Toate temele sunt implicate aici - separația dintre public și privat, tentația retragerii, refugiul vocației în intimitate: ...diversele posturi ce a ocupat, de la simplu diac de visterie, post în care întrau întâi feciorii de boeiri pe atunci, pănă la postul de ministru de finanțe, și cariera politică, erau contrare gustului și tendințelor sale literare. În nămolul de rele, adunate împrejurul lui de șicana proceselor, în mijlocul lucrărilor seci de cancelarie, la care a fost
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Germania o astfel de diferență, că adică copii nu au de a face și nu sunt responsabili pentru faptele părinților lor. C. I.: Ați cunoscut în Germania astfel de persoane? S. Ț.: Da, la München! L-am cunoscut personal pe feciorul lui Rommel 12, care era primarul orașului, dar nu la München, ci într-un oraș din nordul Germaniei. Rommel a stat în închisoarea aia specială, făcută de americani, până la 90 și ceva de ani, dar pe atunci se discuta problema
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
seama ce atmosferă era între cei doi, când Chiorpec era nevoit să stea la închisoare cu șeful lui pe care l-a denunțat, ba, mai mult, chiar fiind prieteni de familie? În fond, asta s-a încercat să se creeze: feciorul să-l denunțe pe tată, tatăl să-l denunțe pe fecior. Regimul comunist a creat breșa asta a lipsei de încredere în celălalt și între oameni și chiar în mijlocul familiei. C. I.: Suspiciunea și teama. S. Ț.: Exact, să trăiești
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să stea la închisoare cu șeful lui pe care l-a denunțat, ba, mai mult, chiar fiind prieteni de familie? În fond, asta s-a încercat să se creeze: feciorul să-l denunțe pe tată, tatăl să-l denunțe pe fecior. Regimul comunist a creat breșa asta a lipsei de încredere în celălalt și între oameni și chiar în mijlocul familiei. C. I.: Suspiciunea și teama. S. Ț.: Exact, să trăiești sub imperiul acesta al fricii pentru că, în fond, sistemul comunist a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ședința sau nu, dar dacă nu știu matematică, chimie..., asta o să-i întrebe mai târziu cineva". Și s-au împărțit pe grupe, și au făcut matematică, chimie și așa mai departe. În loc de ședință au făcut matematică! Unul dintre ei era feciorul unui ofițer de securitate și a intrat și el în sensul că i-a spus lui taică-său ce s-a petrecut, a fost denunțătorul. Șeful organizației UTM se numea Constantin Axinte 56. Unii nu aveau încă 18 ani și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
admitere la facultate? S. Ț.: Ba da, a vrut să dea examen la Institutul de Petrol și Gaze de la Ploiești și au venit în sala de examen și l-au scos din examen: Cine este Țuțu Ricu?" S-a ridicat feciorul meu. "Poftiți afară din examen!" Nu l-au lăsat să dea examen, l-au scos din sală în timpul examenului. Și n-a fost singurul care a fost scos, au mai fost și alții care aveau părinți cu probleme politice cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu e nicio problemă cu autoritățile austriece, nu te dau înapoi în țară, te ajută să pleci. Dar, spune-ne: unde vrei să pleci?" Eu, în tentativa mea, mă gândisem că vreau să ajung în Australia. Că-i și spusesem feciorului meu că, atunci când voi ajunge în Australia, voi face toate demersurile necesare să-l aduc și pe el și acolo să ne reclădim viața. C. I.: Și băiatul ce a zis? S. Ț.: Băiatul meu era foarte încântat pentru că îmi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Miliție la apel. Dar mama nu a vrut să intrăm în legături cu niciunii, nu știu de ce. Mama se întâlnea cu ei și stătea de vorbă acolo. De exemplu, era mama lui Agarici, a aviatorului celebru, care îi spunea că feciorul ei venea numai noaptea, ca să nu-l afle cineva că maică-sa era deportată politic acolo. I-aducea maică-sii bani, îi aducea ceea ce-i trebuia. C. I.: Agarici fiind eroul aviator. R. R.: Da. El era în Comitetul Central
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-o pradă de stele, Iar neamul ți-l minte cu vorbe mișele Și-ți frânge-n robie vitejii feciori. Trezește-te-n strigătul fiilor tăi Și vino, Stăpâne, în vechea-ți cetate Să sorbi până-n suflet a urii dreptate Strivind sub călcâie mârșavii călăi". Poezia aceasta i-am întins-o, în timpul cursului din amfiteatrul II.6 de la Universitatea Cuza
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: La Grind ați stat doar pe bac? D. B.: Am stat și pe bac dar și în barăci, că în baracă a murit Gherman. A venit aici la Asociație cineva de la București, un anume Lăcătușu, să-i dau relații în legătură cu Fecior. Numai că Ion Fecior a fost la Periprava, eu l-am avut pe Rădună comandant la Grind. C. I.: Mi-ați povestit și despre niște avocați de la Negrești care au fost chemați la Iași să fie premiați și au fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
stat doar pe bac? D. B.: Am stat și pe bac dar și în barăci, că în baracă a murit Gherman. A venit aici la Asociație cineva de la București, un anume Lăcătușu, să-i dau relații în legătură cu Fecior. Numai că Ion Fecior a fost la Periprava, eu l-am avut pe Rădună comandant la Grind. C. I.: Mi-ați povestit și despre niște avocați de la Negrești care au fost chemați la Iași să fie premiați și au fost arestați chiar din gară
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de Ștefan cel Mare ca să-și mărească raza moșiei sale la Vaslui, au însemnat o adevărată expropriere prin cumpărare a următorilor moșieri, vecini și ocolași domnitorului: 1. egumenul Gligore de la Bistrița cu trei moșii pe RacovaCrăstoae unde a fost Petre feciorul Cristei; Bilcații, unde a fost Oane, fratele lui Petru și Caroteștii, unde a fost feciorul lui Nanei, pentru 200 zloți; 2. nepoții lui Fiere: Dragalina și Marușca, Ion și Maria, pentru satul Ferești pe Racova, unde au fost casele lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]