13,525 matches
-
în ecuație rolul sistemului educațional și al literaturii didactice în instituționalizarea identității naționale. Capitolul metodologic detaliază "hermeneutica discursivă" utilizată ca metodă precumpănitoare în analizarea modului în care manualele de istorie a românilor au funcționat ca vectori ai memoriei naționale. După fixarea acestui cadru de referință teoretico-metodologic, lucrarea avansează înspre realizarea unui studiu de caz asupra genezei culturale a memoriei naționale românești. Sunt urmărite, într-o manieră diacronică, prefacerile succesive ale conștiinței istorice românești. Geneza și evoluția memoriei naționale românești sunt puse
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca sediu al identității naționale. Școala a devenit astfel laboratorul ideologic al autorităților statale în experimentele de antropogenie politică și cureaua de transmisie prin intermediul căreia s-a făcut difuzarea în masă a definiției socio-politice a trecutului (i.e., memoria istorică) în vederea fixării unei identități grupale în conștiința colectivă. Manualele de istorie națională și celelalte cărți școlare care alcătuiesc literatura didactică pot fi înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patru termene anuale, minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și eliminarea răspunderii fiscale colective (Constantiniu, 2011, p. 181). La fel de importantă s-a dovedit a fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anul 86 e.n., odată cu războiul inițiat de Domițian Daciei aflată sub conducerea lui Diurpaneus Decebal. Abandonând latinitatea pură a românității, care in extremispresupunea chiar identitatea romanității cu românitatea, Șincai stabilește un alt principiu care se va impune ca modalitate de fixare a punctului de geneză a istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea dacică. Fuziunea dintre cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe Șincai, Petru Maior). Astfel, dacii sunt recuperați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Școlii Ardelene au existat două principii de stabilire a cronogeniei poporului român, adică a momentului din care debutează istoria acestuia. Primul principiu, cel al romanității pure, a fost formulat de Samuil Micu (și apoi perfecționat de A.T. Laurian) prin fixarea începutului istoriei poporului român în originea Romei. Al doilea principiu este cel al interacțiunii (Gheorghe Șincai) sau al conjuncției (Petru Maior) dintre latinitatea romană și teritorialitatea dacică. În acest sens, Șincai fixează momentul cronogenetic al istorie românilor în anul 86
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității naționale întemeiată în "apriorismul românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor este punctată cu o astfel de invitație reflexivă: "Să reflectăm! Ce este un mit etnogenetic și ce funcții îndeplinește el?" (Mitu et al., 1999, p. 9). Repetiția, ca mecanism elementar al învățării, până acum folosită ca instrument pedagogic de fixare a unor cunoștințe istorice cu încărcătură ideologico-identitară, este angajată în scopul consolidării unei atitudini critico-deconstructive. Continuitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). Dogma națională a continuității românești în spațiul carpato-danuabiano-pontic a fost, la rându-i, reafirmată în forță în literatura didactică despre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tismăneanu, deși pretinde a furniza adevărul științific despre comunismul românesc, derogă substanțial de la principiul abținerii de la (pre)judecăți morale în contextul analizei istorice. Mai mult, însăși ideea de "comisie a adevărului" trebuie supusă unei scrutări critice intense, întrucât ideea de fixare oficială și definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este străină de ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene": comunalism, universalism, dezinteres, scepticism organizat (Merton
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este străină de ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene": comunalism, universalism, dezinteres, scepticism organizat (Merton, 1973). Ideea fixării adevărurilor definitive și apodictice este complet străină spiritului epistemic al științei. Încă de la C.S. Peirce s-au impus în carta epistemică a "comunităților de cercetători" principiile tentativității și failibilității cunoașterii umane, fapte ce interzic ratificarea concluziilor provizorii în adevăruri definitive
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
declanșeze o catastrofă ale cărei urmări sînt dificil de prevăzut. Indicatori de schimbare Se pot identifica și utiliza cinci indicatori referitori la partide luate separat [Ignazi, 1996]: membrii înscriși în partide; oscilațiile electorale; structurarea votului; selectarea personalului politic și guvernamental; fixarea agendei politice. Declinul înscrierilor în partid Primii doi sînt indicatori elementari, bazați pe date relativ ușor de adunat și care nu se pretează la ambiguități interpretative. Ceilalți trei sînt ceva mai complecși. În general, dintr-o mulțime de cauze, dar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
propus introducerea unor concursuri cu tematică sanitară, transferarea în cămine a unor activități ale ASC, precizări în regulamente cu privire la studenții străini căsătoriți cu românce care nu sunt prinse în forme de învățământ, dar care ocupă locuri în căminele de familiști, fixarea unui barem de afecțiuni care împiedică serviciul la cantină. D. T.: Probleme specifice, pentru că era vicepreședinte pe social. S. B.: În luarea de cuvânt, ați arătat că există o slabă participare a asociațiilor studenților la stabilirea planurilor de cercetare și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
constitutiv! în structura raționamentului este termenul mediu. Căutarea mediului nu este, la Aristotel, un act simplu; este vorba mai degrabă despre o metodă de construcție logică, care are în scenariul său mai multe operații, ce pot fi grupate astfel: a) "fixarea" logică a pozițiilor corespunzătoare lui S și lui P, ceea ce înseamnă încadrarea lor în structura unei judecăți, anume în judecata "finală" (viitoarea concluzie); b) identificarea unui termen care poate susține, intermedia, un tip de relație între S și P din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
opoziție, la fiecare cu subdeterminările corespunzătoare); d) alcătuirea, cu ajutorul celor trei termeni (S și P din judecata finală și termenul intermediar), a premiselor unui raționament (potrivit unor reguli stricte); e) formularea ca atare a concluziei și semnalarea necesității sale. a) "Fixarea" logică a pozițiilor corespunzătoare lui S și lui P. "Trebuie să alegem premisele potrivite pentru fiecare problemă, în felul următor: înainte de toate, trebuie să precizăm lucrul însuși cu definițiile și toate proprietățile lui; apoi trebuie să determinăm acele atribute, care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este universală, atunci unul dintre atributele subiectului se află el însuși printre subiectele predicatului ales. Dacă este particulară, atunci, spune Aristotel: "trebuie să căutăm antecedenții cărora le urmează amândoi termenii."87 Procedând astfel, asumând, desigur, și alte reguli, ajungem la fixarea tipului de judecată din concluzie și la limpezirea căii către poziționarea, în premise, a termenului mediu. Operațiile, în genere aceleași, de stabilire a antecedenței dintre diferiți termeni sau a aparteneței unora la alții, se diferențiază, în privința sensului lor, totuși, în funcție de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
materia am avut curiozitatea să citesc câte ceva și din notițele scrise la orele de curs. Am rămas foarte plăcut surprins. Nu-mi venea a crede; cursul său era mai bine structurat și mai clar decât al lui Ciobanu. Am făcut fixarea cunoștințelor după cursul său. Examenul se dădea scris și oral. La teză am avut subiectul „Evoluția stelului ”. Mi-a plăcut mult acest subiect și îl știam perfect. Am scris circa 10 pagini și eram foarte mulțumit după ce am verificat ceea ce
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
primul rând era foarte documentat și avea o gândire de mare fiziolog. Era deosebit de simpatic și de apropiat de noi, fără a ne permite intimități nefirești. Dezbaterile de la seminar erau foarte interesante și ne ajutau foarte mult la înțelegerea și fixarea cursului. După absolvire i-am citit cursul de Fiziologie animală multiplicat pentru studenții de la Institutul Pedagogic de trei ani, un curs de înaltă ținută academică, plin de informații și ușor de citit. Îl stimez foarte mult pe domnul conf.dr. Mihai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Mieg, precum și de mai mulți ofițeri imperiali, cu trupa lor. Cu acest prilej, s-a procedat la schimbarea scrisorilor de acreditare a celor doi comisari și s-a căzut de comun acord asupra punctului de la care să înceapă operațiunile de fixare a graniței 43. După aproape zece luni de activitate, atât pe teren, în Moldova, cât și diplomatică, la Constantinopol, în care nu au lipsit întreruperile și momentele de tensiune, în cele din urmă, pe 2 iulie 1776, la Palamutca, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
demografică. În privința populației Bucovinei, cu toată relativitatea cifrelor date, se constată fluctuații destul de mari între anii 1774-1776, datorate pe de-o parte faptului că, la început, austriecii au căutat să ocupe un teritoriu cât mai mare, iar apoi, cu ocazia fixării granițelor noii provincii, au fost nevoiți să redea turcilor, implicit Moldovei, un număr de sate, iar pe de altă parte, unei anumite instabilități a populației, cu emigrări și imigrări, într-o parte sau alta a noii granițe. Generalul Gabriel baron
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Hadik, raporta împăratului Iosif al II-lea, la 15 august 1781, că în privința organizării viitoare a Bucovinei au fost adoptate propunerile privitoare la organizarea clerului și a învățământului, la verificarea dreptului de proprietate, la dotarea țăranilor cu pământ îndestulător, la fixarea atribuțiilor supușilor față de principe, la introducerea unei impuneri drepte și stabile etc. Pentru instituirea comisiei de verificare și măsurare a posesiunilor erau propuși fratele episcopului Dosoftei Herescul, ce fusese director administrativ în Cernăuți și care trăia de pe urma veniturilor moșiilor sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
devenit liber de tot, În spațiul cosmic, căci doar atracția gravitațională a unei planete mari ca Jupiter putea păstra acest gaz atât de ușor, nu și insignifianta Terra. Semne că uscarea și oxidarea planetei continuă sunt destule. Unul e că fixarea biotică a azotului atmosferic, performată Într’o mulțime de plante În special leguminoase, e Însoțită de descompunerea apei cu punerea În libertate a unui hidrogen menit spațiului cosmic... Iar cealaltă cale de descompunere a apei, fotosinteza, Încântă pretutindeni, În plină
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lui. Dacă „Pro Natura“ e sortită, de mine cel puțin, unei vieți lungi, atunci cazul ei particular, numit de mine „Civica“, este efemer. Căci surprinde evenimente punctiforme, dar care merită totuși a fi consemnate, fie numai ca Încărcătură istorică, adică fixarea În scris a gândurilor generate cuiva de acel efemer, trăit totuși. Și mă gândesc și la ideea că un popor care n’are istorie n’are nici viitor; căci, În lumea În veșnică schimbare În care suntem „condamnați“ a trăi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost dominată, cu autoritate absolută, în toată regiunea, de puterea romană, perioadă în care dacii liberi au luptat continuu pentru afirmarea lor, atacând și pustiind, în repetate rânduri, provinciile răsăritene al Imperiului roman. Retragerea administrației romane din Dacia și fixarea frontierei pe Dunăre au provocat mari modificări în situația politică din teritoriile de la nord de Dunăre, schimbând echilibrul de forțe, care a dus la apariția noilor factori de putere, cu toate că legăturile cu lumea romană au continuat. Spațiul dacic, în totalitatea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
o poezie ("Piersicul") din care lipsea flagrant lupta de clasă, dar a mai și teoretizat: "Poți să scrii și despre un nasture"... Da a sărit Deșliu "cu condiția să oglindească problema construirii socialismului". Un nasture! După vestejirea apolitismului, a urmat fixarea liniei juste. Novicov înfierează o nuvelă în care secretarul de partid și un alt pretendent jinduiau la aceeași jună. Fata n-a preferat organul de partid, ci pe celălalt amorez, iar secretarul se retrage generos și organizează fericita nuntă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]