5,879 matches
-
ne manifestăm punctul de vedere că invitarea unor formații folclorice sătești, ca cele de la Tărlungeni, Zizin și chiar din orașul Săcele, ar oferi o notă de atracție În plus acțiunilor. 9) La ora actuală În Predeal se organizează puține manifestări folclorice. Avem În vedere și rolul pe care trebuie să-l joace Casa Orășească de Cultură În această direcție, prin organizarea unor parăzi ale portului popular și spectacole cu formațiile căminelor culturale din zonă. 10) Muzeul Turismului din România la Predeal
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
biserici; - m. arh. - biserica rupestră (dimensiunea 12/4 m) de pe vîrful dealului Abrud din stînga DÎmboviței din interiorul așa zisei cetăți a lui Negru Vodă - cu pictură interioară În temperă ce-l reprezintă pe Negru Vodă și pe Basarab; - vatra folclorică În special țesături și covoare; - izvoare de apă minerală; DÎMBOVICIOARA. - cetate medievală; - m.n. - Cheile DÎmboviței; - m.n. - Cheile Brustureț; - m.n. - Peștera DÎmbovicioara; - stațiune climaterică de interes local dispunînd de hanul Piatra Craiului și cabana Brustureț; DRAGOSLAVELE. - m.m. - cimitirul eroilor din 1916
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.m. - cimitirul eroilor din 1916; - m.m. - malusoleul de pe muntele Mateiaș Închinat eroilor din 1916 - 1917; - m. arh. - biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită În 1661 de către Grigore Ghica și doamna sa Maria Sturza; - m.arh. - Schitul Podișor cu bisericuță din lemn; - vatra folclorică și etnografică; - stațiune climaterică de interes local; - tabăra de elevi; LEREȘTI. - m.n. - lacul glaciar Iezer; - vatra folclorică, port popular muscelean; - arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită În 1661 de către Grigore Ghica și doamna sa Maria Sturza; - m.arh. - Schitul Podișor cu bisericuță din lemn; - vatra folclorică și etnografică; - stațiune climaterică de interes local; - tabăra de elevi; LEREȘTI. - m.n. - lacul glaciar Iezer; - vatra folclorică, port popular muscelean; - arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m. - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar, adăpostind rămășițele strînse de prin munți și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ușă și poartă carosabilă (cum ar fi: casa lui Nae Iosif Tapul, veche de peste 120 ani); - m. m. - monument Închinat eroilor din primul război mondial; - locul de naștere al scriitorilor: Mihail Lungianu (1886 - 1966) și Ion Barbu (1825 - 1861); - vatra folclorică și etnografică tipic musceleană; - stațiune climaterică de interes local; - han turistic „Rucăr”. SĂLĂTRUCU. - elemente de tehnică populară; - Pensiunea casa Eugen. STOENEȘTI. - m. m. - Închinat eroilor din primul război mondial - m. m. - o cruce din piatră cu inscripție ridicată de Mihail
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din Bucegi; CRISTIAN. - vestigii dacice; - așezare daco -romană; - descoperire arheologică din epoca feudală; - m. arh. - biserică fortificată; - m. arh. - biserică nefortificată; FUNDATA. (altitudinea peste 1100 m) - m. m. - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. de arh. - biserică nefortificată; - vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival folcloric interjudețean „Nedeia munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din epoca feudală; - m. arh. - biserică fortificată; - m. arh. - biserică nefortificată; FUNDATA. (altitudinea peste 1100 m) - m. m. - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. de arh. - biserică nefortificată; - vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival folcloric interjudețean „Nedeia munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local; HÎRȘENI. - m. m. - biserica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh. - biserică nefortificată; FUNDATA. (altitudinea peste 1100 m) - m. m. - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. de arh. - biserică nefortificată; - vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival folcloric interjudețean „Nedeia munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local; HÎRȘENI. - m. m. - biserica nefortificată din Copăcel; LISA. - așezare dacică; - ruinele unei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
singurul locuitor al acestor meleaguri Înainte de 1948 - 1949; VULCAN. - așezare dacică; - așezare din neolitic și epoca bronzului; - m. arh. - biserica medievală fortificată; ZĂRNEȘTI. - așezare dacică; - m. m. - al eroilor neamului din primul război mondial; - m. n. - rezervația Piatra Craiului; - festival folcloric „Floarea de colț”; - cabana „Curmătura” și „Plaiul Foii”; UCEA. - castru roman; - m. n. - lacul Podragu; - cabana Podragu; JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN ARMENIȘ. - mi. și de arh.: - Schit Rupestru „Piatra scrisă” cu picturi și inscripții din secolul XV - XVI; - han turistic „Piatra
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1860 - 1916) conducătorul armatei I române; - casa generalului Ioan Dragalina; - bustul monumental a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de mori de apă cu ciutură și vîltori; - vatra folclorică și etnografică, port popular specific zonei Cernei, realizatori de instrumente populare - Cimpoaie, constructori de leagăne pentru copii, obicei pastoral - măsuratul oilor -luna mai, formație de dansuri laureată, formație de cor; - m. n.: Peștera Mare (de pe Cerna); - colecție muzeală școlară - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
savantului Trăian Lalescu (1882 - 1929), care a publicat primul tratat din lume asupra ecuațiilor integrale; - Întinse suprafețe de livezi cu meri; GLIMBOCA. - m.i. și și arh. supranumit „Voronețul Banatului”; MARGA. - m. arh. populară: moară de apă cu vîrteje; - vatra folclorică și etnografică, cor renumit a Asociației culturale Mărgana (Înființat În 1902), corul Canon al școlii generale; - muzeu sătesc și școlar (etnografie și folclor); - m. m. Închinat corului cu inscripția „Omagiu cîntecului” ridicat de coriștii „Asociației Margana” cu ocazia sărbătorii a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la Plugava; - ruine de cetate medievală; - locul activității marelui cărturar Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ pentru odihnă și sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ; - vatra folclorică și etnografică, formație de dansuri laureată, formație de cor renumită; - locul nașterii cîntărețului de muzică populară (doine) Achim Nica; OȚELUL ROȘU. - colecție de etnografie (particulară); - hotel Bistra; - pensiuni turistice. TURNU RUIENI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca prefeudală și feudală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prefeudală și feudală; - m. arh. și tehnică populară: mori cu roată verticală; - turnul lui Ovidiu, construit În 1467 - avea la Început o formă pătrată cu trei niveluri; - casa memorială a istoricului Patriciu Dragalina din satul Borlova; - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) În satul Borlova; - festival popular denumit „Măsurișul laptelui” În jurul datei de 23.04., obicei legat de plecarea oilor la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În a II
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Patriciu Dragalina din satul Borlova; - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) În satul Borlova; - festival popular denumit „Măsurișul laptelui” În jurul datei de 23.04., obicei legat de plecarea oilor la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În a II-a duminică din mai la Zernești; - m. n.: Poiana narciselor de la Zernești; - condiții optime pentru ca localitățile Borlova și Zernești să fie declarate sate turistice; ZĂVOI. - săpături arheologice - urme materiale din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Vile: Alexmid, Share, Transalpin, Rânca; - Pensiuni: Edelweiss, Kallista, Casa Ella, Casa Montana. - 2 microhidrocentrale. PADEȘ. - monumentul lui Tudor Vladimirescu; - monumentul Proclamației de la Padeș (1821); - m. arh.: Biserica din lemn; - m. arh. populară: Casa Constantin Nacu; - etnografie și folclor: - străveche vatra folclorică gorjenească, - colecție etnografică, - obiceiul pastoral măsuratul laptelui, - festivalul interjudețean „Evocare istorică”, spectacol de muzică și poezie În luna mai la monumentul lui Tudor Valdimirescu: - formație de dansuri laureată, - ansamblul de obiceiuri de nuntă (Însurățita). PEȘTIȘANI. - m. arh.: 6 biserici din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente de artă medievală; - etnografie și folclor: -vatră folclorică; - obiceiul pastoral al măsuratului laptelui (se adună oile, se mulg, se fierbe laptele și se cîntărește brînza obținută); - centru artizanal: ii, covoare, costume pentru export, cojoace; - formație de dansuri laureată; - grup vocal; - festivalul “CÎntecului și portului popular din Gorj” În jurul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.: Biserica de lemn Sf. Arhangheli, secolul XVIII; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi și Peștera cu Corali; - lacul Valea de Pești; - cabana CÎmpul lui Neag, CÎmpușel (cabană de vînătoare); - hotelul Valea de Pești. JUDEȚUL MEHEDINȚI BALA. - m. arh. populară: case cu poarți foarte frumoase În satul Crainici; - vatră folclorică; - port popular de mare frumusețe; - colecție de etnografie (muzeu); - m. m.: obelisc din piatră Închinat eroilor din 1877 și 1916-1918 În satul Runcșor; - izvoare de apă termală (31 grade); - izvoare de apă sulfuroasă; - stațiune balne+climaterică de interes local; - hotel
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
porți din lemn; - m. arh.: biserica de lemn din Costești (1835); - m. n.: peșteri (Curecea, Balta, Sfodea), - platou calcaros cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul peșterii” de la care se poate ajunge la „Peștera Mare”, - m.n.: cheile Topolnița. - vatră folclorică și etnografică; - datini și obiceiuri: „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi; - formație de dansuri renumită - ansamblul folcloric din satul Costești; - formație de fluierași; - centru artizanal; - elemenete deosebite de port popular; - lacuri cu caracter temporar Balta și Gornovița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul peșterii” de la care se poate ajunge la „Peștera Mare”, - m.n.: cheile Topolnița. - vatră folclorică și etnografică; - datini și obiceiuri: „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi; - formație de dansuri renumită - ansamblul folcloric din satul Costești; - formație de fluierași; - centru artizanal; - elemenete deosebite de port popular; - lacuri cu caracter temporar Balta și Gornovița; - izvoare de ape minerale; - mari crescătorii de vaci; - condiții optime pentru sat turistic. BAIA DE ARAMĂ. - m. arh.: biserica din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]