10,535 matches
-
largă ar putea fi precizată, pentru a asigura comparabilitatea cercetărilor, și aceeași cercetătoare propune diferențierea următoarelor forme de comportamente antisociale: "violență fizică sau amenințare la adresa persoanelor (în principal: loviturile și rănirile, agresiunile, încăierările); alte forme de comportamente delincvente (în principal: furtul, vandalismul, consumul de droguri); delicte legate de statut (în principal: chiulul, frecventarea cafenelelor și discotecilor, fuga de la școală); comportamente în afara normei și legate de școală (gălăgie intenționată, întârzieri, ieșirea de la oră înainte de încheiere, fumatul în școală, cu alte cuvinte: nerespectarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
armă capabilă să rănească grav pe cineva (de exemplu, baston, cărămidă, sticlă spartă, cuțit, armă de foc) Agresiune față de persoane sau animale 4) a dovedit cruzime fizică față de persoane 5) a dovedit cruzime fizică față de animale 6) a comis un furt înfruntându-și victima (de exemplu, agresiune pentru furtul unei poșete, extorcare de bani, jaf cu mână armată) 7) a constrâns pe cineva să aibă relații sexuale Distrugerea bunurilor materiale 8) a pus intenționat foc, cu intenția să provoace pagube importante
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
exemplu, baston, cărămidă, sticlă spartă, cuțit, armă de foc) Agresiune față de persoane sau animale 4) a dovedit cruzime fizică față de persoane 5) a dovedit cruzime fizică față de animale 6) a comis un furt înfruntându-și victima (de exemplu, agresiune pentru furtul unei poșete, extorcare de bani, jaf cu mână armată) 7) a constrâns pe cineva să aibă relații sexuale Distrugerea bunurilor materiale 8) a pus intenționat foc, cu intenția să provoace pagube importante 9) a distrus intenționat bunul altcuiva (altfel decât
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bani, jaf cu mână armată) 7) a constrâns pe cineva să aibă relații sexuale Distrugerea bunurilor materiale 8) a pus intenționat foc, cu intenția să provoace pagube importante 9) a distrus intenționat bunul altcuiva (altfel decât prin foc) Fraudă sau furt 10) a pătruns prin efracție în casa cuiva 11) minte adesea pentru a obține bunuri sau favoruri sau pentru a scăpa de obligații (de exemplu, îi înșeală pe alții) 12) a furat obiecte de o anumită valoare, fără să-și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
efracție în casa cuiva 11) minte adesea pentru a obține bunuri sau favoruri sau pentru a scăpa de obligații (de exemplu, îi înșeală pe alții) 12) a furat obiecte de o anumită valoare, fără să-și înfrunte victima (de exemplu, furt de pe tejghea fără distrugere sau efracție, contrafacere) Violarea gravă a regulilor stabilite 13) rămâne noaptea târziu afară, în ciuda interdicțiilor părinților, iar asta a început înaintea vârstei de 13 ani 14) a fugit de acasă și și-a petrecut noaptea afară
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
într-adevăr concepută ca o suită de delicte izolate fără legături logice obligatorii între ele. Acest fapt este valabil îndeosebi pentru experiența victimară în delincvența de însușire: poți foarte bine să nu fii victimă decât o singură dată, a unui furt de mașină, a unei agresiuni în care vinovatul vrea să-ți smulgă mobilul la care vorbești în plină stradă. În cazul acesta, evident, pentru victimă trauma poate fi puternică. Experiența victimizării poate rămâne unică, ceea ce nu înseamnă că nu necesită
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
principiu mai slab și un adult sau un alt copil mai puternic. Limitarea violenței în mediul școlar la school bullying înseamnă să nu luăm în considerare violența adulților asupra elevilor, nici violențele antiinstituționale care se traduc printr-o creștere a furturilor din localuri sau prin agresiuni împotriva dascălilor. În plus, chiar dacă insistăm pe violența repetitivă, bullying-ul care implică o continuitate în violența între colegi nu poare cuprinde violențele între tineri care nu se cunosc. De altfel, din acest motiv echipa noastră
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație între indicele climatului școlar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
am pus așadar elevilor o serie de întrebări despre victimizările cele mai frecvente reperate în precedentele noastre cercetări prin răspunsurile la întrebarea deschisă despre "ce fel de violență există în școala ta?". Adică despre loviturile între elevi, injurii, injurii rasiste, furturi și extorcare. Ulterior, i-am putut grupa pe elevi, prin clasificare automată, în patru categorii, după cum erau victime în mică măsură (un tip de victimizare sau mai puțin), victime a două tipuri de victimizare, victime a trei tipuri de victimizare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
744 100% Eșantion 2003; N = 2 744 Sursa: Debarbieux, 2004. După cum vedem, aproape 12% dintre elevii chestionați în școlile elementare (ciclul 3) declară o victimizare mai importantă cantitativ. Consecințele supravictimizărilor fie ele legate de microviolențe precum încăierările din curtea școlii, furtul pachețelului cu mâncare sau "cuvintele urâte" nu trebuie nicidecum neglijate. E, în orice caz, ceea ce anchetele noastre arată în mod persistent. Pentru a măsura efectele repetării și asocierii victimizărilor, putem încrucișa aceste patru categorii de victime cu întrebările noastre referitoare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o capătă tema. Astfel, în Anglia, Anderson (Anderson et al., 1994) a evidențiat primul importanța violenței împotriva tinerilor, în cercetările realizate la Edinburgh. Într-o perioadă de nouă luni, jumătate din eșantionul său fusese victimă a agresiunii fizice, amenințărilor sau furturilor. 52% dintre fetele și 36% dintre băieții cuprinși în această anchetă s-au plâns de agresivitate din partea adulților, mergând de la "priviri stânjenitoare" până la atitudini indecente. Rasismul, sexismul și elitismul sub formă de atitudini și comportamente negative față de anumite categorii de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
e bine să-i lăsăm pe puștii care primesc una la fund să creadă că tatăl și mama sunt niște torționari împotriva cărora poate să depună plângere. [...] Ar fi savuros și trist totodată să vedem că un puști vinovat de furt prin violență să scape de închisoare, în numele legii, iar tatăl lui, care i-a tras una la fund, să fie întemnițat în numele aceleiași legi! [...] Suntem asigurați că, violența generând violență, bătaia la fund ar fi contraproductivă pe plan educativ. Însă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre elevi spun în 2000 că au fost insultați, față de 75% în 2003. La fel și în cazul amenințărilor (de la 16% la 14%, diferență nu prea semnificativă totuși). "Rasismul" denunțat de 17% dintre elevi rămâne la același nivel în 2003. Furtul rămâne stabil, aproximativ 56% dintre elevi declarând că li s-a furat ceva, în general rechizite școlare sau pachetul cu mâncare. Acestei stabilități a climatului, acestui progres în sentimentul de securitate și acestei probabile scăderi a victimizărilor îi corespunde un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Cioran", str . Mery, nr. 1, tel. 0256433180 Librării ON-LINE www.euroinst.ro www. anticariatonline.ro www.librariaeminescu.ro www.cartedesucces.ro 1 Distingem aici între victimation și victimisation. Voi folosi victimation ca un cuvânt generic pentru faptele care fac victime (furt, agresiune sau microviolențe, de exemplu). Victimisation se referă la desemnarea unor populații ca fiind în mod necesar victime (femeile, de exemplu) și care este un mod de a fixa într-o viziune compătimitoare, desigur, dar reificantă și stigmatizantă populații întregi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de natură criminală. Crima și criminalitatea sunt termeni largi care, în funcție de făptași și de modul de comitere, includ un număr de categorii. Crime de stradă care se referă la atacul împotriva oamenilor (tâlhăria, răpirea, violul, uciderea) și atacul asupra proprietății (furtul, spargerea etc.). Definitoriu pentru crimele stradale sunt două aspecte: acestea sunt săvârșite de un individ sau un grup mic de oameni și au cel puțin o victimă. Datorită trăsăturilor menționate, acest tip de crimă este cel mai vizibil și, de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
răspândi SIDA. Crime ale "gulerelor albe" implică activități ilegale făcute de oameni la locurile lor de muncă. Acestea pot fi clasificate în cel puțin trei categorii, parțial suprapuse, astfel: (1) crime individuale împotriva patronilor sau întreprinderilor de stat, așa cum sunt furturile de bunuri materiale și delapidările de la firmă sau întreprindere; (2) fraudarea consumatorului prin vânzarea de produse cu defecte de fabricație sau la un preț peste valoarea produsului, precum și oferirea de servicii de slabă calitate și, (3) crime săvârșite de membrii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai mult chiar, să declare că i-a plăcut 931. Fata oferă, prin tot ceea ce face, o definiție patriarhală femeii medievale: simplu obiect sexual, văzut ca o proprietate masculină. Violul se putea interpreta, în contextul epocii, mai mult ca un furt, ca o deposedare, decât ca o ponegrire a trupului femeii, o ofensă, dar nu adusă sexului slab, ci tot unui bărbat, deoarece femeia intra în proprietatea cuiva, de obicei tatăl sau soțul. În cazul unei fecioare, violul îi denatura nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o ia, copila devine un succedaneu al părintelui lacom și viclean. Asistăm mai mult la o violare a proprietății cuiva, decât o violare a unei femei. Tânăra simbolizează și recompensează în același timp făina sustrasă, ceva material, care va substitui furtul, personalitatea ei fiind total ignorată.933 John, unul dintre cei doi tineri lezați de avariția proprietarului morii, se teme de o confruntare fizică cu acesta, și profită de bunurile acestuia, de data aceasta mama tinerei, sentimentele personajului feminin nefiind puse
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de divorț. "Fapta unuia dintre soți de a lua din posesia sau detenția legitimă a celuilalt soț, fără consimțământul acestuia, a unuia sau a mai multor bunuri comune, cu scopul, neîndoielnic stabilit, al însușirii lor pe nedrept, constituie infracțiunea de furt" și că "fapta unuia din soți de a-și însuși sau de a dispune pe nedrept de unul sau mai multe bunuri, aflate în deținerea sa exclusivă, săvârșită cu intenție constituie infracțiunea de abuz de încredere."57 D) Acțiunea în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care unul din soți le-a înstrăinat în mod nelegal până la data partajului. În astfel de situații, copărtașul care se consideră păgubit va trebui să facă dovada înstrăinării nelegale a bunului comun. Dacă unul din soți a săvârșit infracțiunea de furt ori de abuz de încredere și prejudiciază pe celălalt soț, așa cum precizează instanța supremă, "pretențiile civile vor fi soluționate în sensul că se va dispune restabilirea situației anterioare, în cazul în care bunul nu a fost înstrăinat, iar dacă bunul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
preta să susțină nimănui interesele personale. Se numea „județul cel mare”, când pe ordinea de zi erau de judecat trădarea de neam, tâlhăria cu moarte, crima, mutilările sau desfrâul, și „județul cel mic”, când era vorba despre certuri, fraude, calomnii, furturi sau bătăi. Județul cel mare, în afară de acțiuni penale, era și creator de jurisprudență, deci reorganizator de activități cutumiare și nimeni nu putea influența să judece împotriva conștiinței ei. Când erau cazuri care depășeau hotarele moșiei sătești, se apela la ceata
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stând la murat în apă. Adesea, plantele recoltate erau duse de apă, în caz de ploi torențiale, acest fapt provocând și dispute; acestea se aplanau, în conformitate cu obiceiul pământului: însușirea muncii străine era sever condamnată de către obștea sătească, iar furtul era preîntâmpinat și pe cale religioasă, fiind considerat un mare păcat. Scoase din apă (topite), cânepa și inul se spălau și se lăsau în apropiere la zvântat. Apoi erau transportate acasă și puse la uscat pe garduri sau pe acoperișurile diferitelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai mult chiar, să declare că i-a plăcut 931. Fata oferă, prin tot ceea ce face, o definiție patriarhală femeii medievale: simplu obiect sexual, văzut ca o proprietate masculină. Violul se putea interpreta, în contextul epocii, mai mult ca un furt, ca o deposedare, decât ca o ponegrire a trupului femeii, o ofensă, dar nu adusă sexului slab, ci tot unui bărbat, deoarece femeia intra în proprietatea cuiva, de obicei tatăl sau soțul. În cazul unei fecioare, violul îi denatura nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o ia, copila devine un succedaneu al părintelui lacom și viclean. Asistăm mai mult la o violare a proprietății cuiva, decât o violare a unei femei. Tânăra simbolizează și recompensează în același timp făina sustrasă, ceva material, care va substitui furtul, personalitatea ei fiind total ignorată.933 John, unul dintre cei doi tineri lezați de avariția proprietarului morii, se teme de o confruntare fizică cu acesta, și profită de bunurile acestuia, de data aceasta mama tinerei, sentimentele personajului feminin nefiind puse
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie. footnote> nu definește frauda ca atare, în schimb, în cadrul Titlului II. Infracțiuni contra patrimoniului, legiferează o serie de termeni precum: gestiune frauduloasă, furt, înșelăciune, bancrută etc. În tabelul următor redăm cu titlu de exemplu câteva dintre actele de infracțiune contra patrimoniului și de corupție: Articol Act Descriere ART. 228 Furtul (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]