4,038 matches
-
a se dezvolta economicește, dar chiar de a conserva ușoara prosperitate pe care o cunoscuse cu puțin mai înainte. Orașul acesta primise o lovitură grea, mai grea decât o putea suporta. El a primit-o cu zâmbetul pe buze, cu generozitate, cu patriotizm. Dar ca și vervena din vasul sfărâmat, fatal, inexorabil, viața se scurge încet dintr-însul. Iașul nu decade pentru că ieșenii îl părăsesc. Ieșenii pleacă fiindcă orașul lor e în decadență și fiindcă nu pot face nimic pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de boier scăpătat pe care o acuză nu sunt lucruri lipsite de oarecare frumusețe, chiar dacă ele contribuie la ridicolul în care cad uneori cei care cântă osanale Iașului după ce l-au părăsit, chiar dacă ele alimentează și excită ironia lipsită de generozitate a celor care privesc de la distanță toate aceste lucruri. Nu mă pot opri să nu constat, de asemeni, că atmosfera socială a Iașului, cu toate prefacerile pe care le-a suferit, cu toată dispariția protipendadei vechi, a conservat mult timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în privire. De prisos să remarc că, îndeobște, sărăcia, izolarea, lipsa de igienă și alte triste condițiuni ambiante, ca acestea, nu se produc nicăieri fără o rea influență asupra spiritului. pustiindu-l de tot ce ar putea fi nobleță, frumusețe, generozitate. Decadența Iașului nu se afirmă deci numai în ordinea materială, în lucrurile care se văd, ci deopotrivă în viața lui sufletească, în preocupările, în gusturile, în arta, în activitatea sa culturală. Sub raportul acesta, contribuția Iașului la cultura națională e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
viitorului versului, în care și-au spus cuvântul: G. Panu, Rădulescu-Niger, Virginia Micle-Gruber (fiica Veronicăi Micle), Dim. Nanu, Gh. Silvan și M. Strajan. Jumătate din ei dispăruți. La 14 Ianuarie 1905, Prasin moare în plină tinerețe și vigoare, victimă a generozității și cavalerismului său. Provocat la duel de ziaristul Scântee, pentru o ripostă, poate cam aspră, totuși meritată, în cursul unei polemici în legătură cu o recentă conferință literară a lui Catulle Mendès la Iași, Prasin acceptă cartelul și întâlnirea avu loc a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
publicat în "Lumea" de la Iași, prin 1927.) ...A murit ca un brav, apărându-și onoarea; când viața plină de făgăduieli îi deschisese drumurile-i largi. Cu un singur gest, a pus capăt la tot ce a fost energie, pasiune, avânt, generozitate, visuri, dragoste, gajuri prețioase ale unui viitor plin de strălucire. Dar dacă n-ar fi fost așa? Dacă viața l-ar fi înșelat? Natura are capriciile ei; soarta e cele de mai multe ori nedreaptă. Fericirea nu revine întotdeauna celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Critica aceasta e însă nedreaptă. Nestatornicia înseamnă lipsă de orientare și, dintr-un punct de vedere mai înalt, lipsă de ideal. La profesorul de la Iași, variațiunile care surprindeau și deconcertau pe atâția erau dimpotrivă semn de bogăție sufletească și de generozitate. Cel mai bun indiciu că această natură de elită n-ar fi putut cădea în nici o inconsecvență de principiu, că adică nu s-ar fi putut pune în contradicție cu sine însuși, cu inima și conștiința sa, e că din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de Mihai Dascălu. Lucrările sale imagini din lumea satului cu sărbătorile și personajele ei de basm sau de snoavă, colorate cu ironii fine sau caricaturizări, dar și cu poezia inefabilă a ambientului privit cu ochi de copil sunt găzduite cu generozitate de elegantele saloane ale instituției...” Expoziția a fost un succes pentru mine, fiind și mulți amatori care au dorit să aibă în casele lor tablouri semnate Mihai Dascălu, fapt care m-a bucurat, bineînțeles. Sala Palatului București La începutul anului
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
joace rolul victimei. Cei din televiziuni se simt datori, la rândul lor, săi mângâie miloși pe creștet. Firește, această situație este profitabilă pentru ambele părți: unii trag foloase din statutul de victimă, ceilalți își dovedesc lor înșile și lumii întregi generozitatea și noblețea spirituală. În realitate, cultura nu este suferindă și nici pe moarte. Ceea ce se întâmplă cu ea acum nu e diferit de ceea ce sa întâmplat întotdeauna: cultura na fost niciodată iubită de masele largi. Altfel, în nișele în care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
De ce, la știri, imaginile cu niște sâni nevinovați să fie cenzurate, pe când tot felul de producții hard core - cu mondeni, maneliști, politicieni, patroni de cluburi de fotbal, securiști sau escroci cu aparență de oameni respectabili - să ne fie oferite cu generozitate? (2004) De ce nu e bine să te uiți la televizor În primul rând, pentru căți strici privirea. Și nu neapărat despre creșterea dioptriilor este vorba. Îți strici privirea cu care poți vedea lumea. Începi să o vezi cu cadru, cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de pe ringul de dans, Băsescu întârzie tot mai mult pe terasă, fapt care le dă curaj turiștilor, care l iau cu asalt pentru autografe sau fotografii. Președintele se simte bine, se pozează cu copii, părinți sau bunici și împarte cu generozitate autografe. În timpul acesta, mai comandă două pahare de suc. Vreme de trei ore și jumătate, cât a stat pe terasa din Olimp, în ciuda lichidelor ingerate, președintele Băsescu nu a mers niciodată la toaletă și sa abținut eroic. Analiștii sunt de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care urmează, potrivind lucrurile în funcție de materia propusă 3; totuși, exercițiile vor fi duse la capăt în aproximativ 30 de zile. 5. A cincea. Celui care primește exercițiile îi este de mare folos să intre în ele cu inimă largă și generozitate față de Creatorul și Domnul său, încredințându-I toată voința și libertatea sa, astfel încât Maiestatea Sa dumnezeiască să se slujească atât de persoana sa, cât și de tot ce are, după preasfânta Sa voință. 6. A șasea. Cel care propune exercițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Suntem dezolați din trei cauze principale: prima, pentru că suntem delăsători, nepăsători sau neglijenți în exercițiile noastre spirituale și, astfel, din pricina greșelilor noastre, consolarea spirituală se îndepărtează de la noi. A doua, ca să fim puși la încercare în ceea ce suntem și în generozitatea noastră în a-L sluji și a-L lăuda, chiar și fără răsplata consolărilor și a harurilor îmbelșugate; a treia, pentru a ne da adevărata înțelegere și cunoaștere, prin ceea ce simțim înlăuntrul nostru, cum că nu depinde de noi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pricepere și migală de însuși prof. Vasile Adăscăliței, organizate pe localități, după criterii științifice, au constituit, în timp, Arhiva Seminarului de Folclor al Facultății de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, inestimabil tezaur de literatură populară pus cu generozitate la dispoziția celor interesați de studierea unor astfel de probleme. În 50 de ani volumul materialului a ajuns să înregistreze peste 40.000 de piese, din care înregistrată pe benzi convenționale - circa 400 - și peste 4.000 de dosare care
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
reviste de specialitate naționale și internaționale;autor sau coautor a 64 de comunicări științifice;participare la 15 teme de cercetare științifică pe bază de contract. Talentul didactic și pasiunea pentru activitatea de profesor și cercetător lau ajutat să transmită cu generozitate fiecărei generații de studenți tot ce a acumulat din domeniul cercetărilor sale științifice și metodice. Conf. univ. dr. Ioan Berheci a trecut în neființă în ziua de 6 august 2009 și a fost înhumat în cimitirul comunei natale, Mălini, județul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
muzică psaltică la creații contemporane de mare dificultate. Compozitorii ieșeni au găsit de multe ori în soprana Ada Burlui interpretul ideal. Dincolo de tehnica interpretativă și arta cântului, studenții au avut șansa unor lecții de viață despre demnitate, căldură sufletească, profesionalism, generozitate. S-a implicat nu doar în viața comunității academice ieșene, ci și în susținerea viziunii moderne asupra învățământului universitar artistic românesc, desfășurând o activitate exemplară în cadrul Comisiei de ArteArhitectură a ARACIS, în calitate de expert evaluator. A activat și ca maestru de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
rezultatele remarcabile obținute în activitatea didactică și artistică i s-a conferit titlul de „Profesor Emerit“ și Ordinul „Meritul Cultural“, cl.I (1966). După o viață dedicată artei pianistice pe care a dăruito cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
el.“ IRIMIA, DUMITRU (1939-2009) LINGVIST, CRITIC, ISTORIC LITERAR, TRADUCĂTOR și PROFESOR Cercetător de prestigiu, unul dintre marii specialiști ai școlii ieșene de filologie, inițiată de Alexandru Philippide și continuată de Iorgu Iordan, prof. univ. dr. Dumitru Irimia sa dăruit cu generozitate studiului riguros al operei eminesciene. S-a născut la 21 octombrie 1939, în orașul Roman, județul Neamț, unde a urmat Liceul teoretic „Roman Vodă“. Între 1956-1957 a fost bibliotecar la Biblioteca comunei Văleni, județul Neamț. În 1962 a absolvit Facultatea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
să meargă pe o cale de mijloc pentru a-și regăsi echilibrul măcar pentru un moment. Era sinceră cu ea însăși, se îngrijea de bunul mers al familiei și devenea sensibilă și la nevoile altora. Inima îi exprima compasiune, chiar generozitate și acționa din iubire. Durerea din plex se accentuase și-și dorea să ajungă la un numitor comun, dacă mai era posibil, într-o direcție mai bună. Ajunsese într-un loc strâmt, unde toate păreau împotriva ei și simțea că
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
când acesta din urmă fusese falimentat, iar Alin își luă revanșa în locul acestuia, reușind să-i recupereze pierderea fără a avea pretenția de a-i recupera de la prietenul lui pe viitor. Datorită acestei fapte, mulți îl apreciară pe Alin pentru generozitatea lui, iar Cosmin îi rămase prieten pentru totdeauna. Tipul care-l invitase pe Alin avea o aliură plăcută, zâmbitoare cu care i se adresă: - Am auzit că ești un tip formidabil și că știi să deții controlul unei situații delicate
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
acum aici, laolaltă cu alte generații, spre a cinsti vechea și mereu tânără noastră școală din Huși, spre a aduce din inimă mulțumiri celor ce s-au străduit să ne adune la această mare sărbătoare a spiritului, spre a preamari generozitatea cu care harnicii gospodari și conducători ai acestei urbi au știut și știu să sprijine școală de toate gradele, să respecte pe slujitorii ei. Pentru liceul nostru drag - Vivat, crescat, floreat ! 12 octombrie 2008 ȘCOALA - EDUCAȚIE, PERFECȚIUNE, IDEAL Elenă TALAȘMAN
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
hotărârea inspirată a domnului Gabriel Liiceanu. Drumul spre public al documentelor recuperate, printre care și scrisorile de față, a început și s-a conturat prin sprijinul literar al doamnei Ioana Pârvulescu. Doamnei Gabriela Creția - pentru gradul de implicare personală, pentru generozitatea și eleganța cu care a servit interesele autoarei, pentru sugestiile generale bine venite și pentru contribuția la aparatul de note. Lui Adrian Cambose, Dumitrianei Condurache și prietenilor de la Paris - George și Cristina Pisică - pentru ajutorul lor esențial. A.C. Tabel cronologic
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de laser fiecare părticică a corpului, și eu mă trezesc făcând același lucru. Pare să aibă vreo patruzeci și ceva de ani, fardul impecabil îi pune în evidență ochii căprui strălucitori, are pomeții ascuțiți, iar zâmbetul larg îi expune cu generozitate un șirag de dinți perfecți. Aerul ei entuziast e contagios, însă ochii mă examinează necruțător. Face un pas înapoi, pentru a observa mai bine și celelalte detalii ale trupului meu. — Atât de tânără și de proaspătă. Draga mea, vei fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
A... ha. Dumnezeule. Rămân pe gânduri, uitându-mă la castron, în timp ce degetele mele îi pipăie suprafața strălucitoare. Știți ceva, poate că Luke are dreptate. Poate că ar fi urât din partea mea să-i arunc lui Elinor în față actul de generozitate. OK, uite ce am să fac. Am să aștept până după petrecerea de logodnă. Și abia pe urmă am să iau o decizie. Petrecerea de logodnă e vinerea următoare, la ora șase. Intenționam să ajung acolo destul de devreme, dar avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
un fel de „toleranță mai frivolă”, un sentiment de simpatie care nu implică obligații de principiu (legiferate sau insti tuționalizate) și care se manifestă doar din când În când, pe perioade scurte de timp. Este o comuniune „la bine”, o generozitate convivială, care include mâncatul și băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit cu verbul a ospăta și cu substantivul ospăț (toate trei de la lat. hospes = „străin”). Ospitalitatea este percepută de români ca o mare calitate națio-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
297)"/>. Nu sunt acestea doar simple ticuri verbale. În spatele lor zac secole de clișee mentale. Le regăsim, de pildă, În piesa Evreii (Die Juden), scrisă la jumătatea secolului al XVIII-lea de dramaturgul german G.E. Lessing. Șocat de corectitudinea și generozitatea unui evreu, un personaj creștin ajunge la concluzia că există „evrei neevrei”, care, pasămite - cu toate că sunt evrei -, ar avea calități atipice : „La naiba ! Cu siguranță că sunt unii evrei care nu sunt evrei. Dumneata [cu toate că ești evreu,] ești un om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]