5,440 matches
-
e dup? modele tradi?ionale (că �n cazul englezilor Ț. Quinlan ?i R. Adam, �nfl?c?ra?i palladieni) la variante �decon-structiviste� care se disting prin decompozi?îi violent agresive (austriecii W. Prix ?i H. Swiczinsky realizeaz? structuri spa?iale cu geometrii voluntar haotice, ?întind s? �defunc?ionalizeze� imaginea arhitecturii). Dintre multiplele tendin?e postmoderne �n arhitectur?, mari ?anse de a d?inui au cele care pornesc de la reinterpretarea valorilor tradi?ionale din perspectiva sensibili-t??îi ?i experimentelor contemporane. A?a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n edificiile monumen-tale, nava, �n general cu trei deșchideri, este asociat? adesea cu dou? abside � una la est, cealalt? la vest � ?i cu dou? transepturi av�nd deasupra turnuri lanternou; de unde, o siluet? caracteristic?, cu efecte de mas? ?i cu geometria cu at�ț mai strict? cu c�ț este construit? dintr-o zid?rie regulat?. Navă, bine luminat?, opune goliciunea pere?ilor s?i �nal?i sprijini?i pe arcade, decoră?iei luxuriante pictate pe plafonul de lemn. Biserică Sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
precum Imaginea unui oră? ideal (sf�r?ițul secolului al XV-lea) atribuit? fie lui L. Laurana, fie lui F. Di Georgio Martini � reiese c? arhitectură �n manier? modern? se concepe �n s�nul unui spa?iu urban reglat cu ajutorul geometriei ?i al perspectivei. Acest spa-?iu modern, antinomic fă?? de oră?ul medieval, d? m?sura rupturii practicate de umanism; aplicarea să �ns? este dificil?, cu unele excep?îi: de exemplu, Pienza, cerut? de umanistul pap? Pius al II-lea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iului atinge culmea �n acoperi?ul ale c?rei structuri curbe tangente se �nl?n?uie p�n? la cupola luminat? bl�nd. Complexitatea inedit? a acestui spa?iu, simbolic �ntr-un �nalt grad, rezult? din aplicarea cuno?țin?elor de geometrie ale arhitectului care poate astfel s? deseneze în abstracto structuri dincolo de practicile empirice �n vigoare pe ?antiere. ?tiin?a geometriei a lui Borromini explic? �n cea mai mare parte ingeniozitatea combină?iilor ?i desenul �ntot-deauna surprinz?tor al elementelor tradi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
luminat? bl�nd. Complexitatea inedit? a acestui spa?iu, simbolic �ntr-un �nalt grad, rezult? din aplicarea cuno?țin?elor de geometrie ale arhitectului care poate astfel s? deseneze în abstracto structuri dincolo de practicile empirice �n vigoare pe ?antiere. ?tiin?a geometriei a lui Borromini explic? �n cea mai mare parte ingeniozitatea combină?iilor ?i desenul �ntot-deauna surprinz?tor al elementelor tradi?ionale din com-pozi?iile at�ț de suple, aproape vii � Sf�ntul Carol, Sf�n-tul Yves de la Universitatea La
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ionamentul bazat pe matematic? ?i pe fizic?, organizeaz? practică. ?i, prin exemplele pe care le d?, el anun?? clar importan?a pe care o va avea �n cur�nd construc?ia metalic? sistematizat?. �ntre timp, G. Monge (1747-1818) enun?? regulile geometriei descriptive care furnizeaz? un sistem ce permite desenarea tridimensional? cu precizie a oric?re p?r?i de construc?ie, pentru a-i garanta fasonarea ?i realizarea. 3. Neoclasicismul �n Fran?a Lungă ?i impun?toarea tradi?ie clasic? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
locul ocupat de neoclasicism că ?i de stilul unduitor ?i voluptuos al lui Horta sau al lui Guimard. Acest stil epurat se radicalizeaz? �n operele lui J. Hoffmann (1876-1956), mai ales cu sanatoriul de la Purkersdorf (Austria, 1905), a c?rui geometrie strict? denot? un demers ra?ionalist ?i igienist. Dar limbajul s?u se preteaz? la fel de bine la luxul ?i rafinamentul extrem de la palatul Stoclet (Bruxelles, 1905). C�ț despre O. Wagner (1841-1918), acesta trece cu o surprinz?toare m?iestrie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
grupuscul, calificat �n general drept �deconstructivism�, se face remarcat prin (de�) compozi?îi violent agresive. Grupul austriac Coop Himmelblau (W. Prix ?i H. Swiczinsky), cu �remodelarea unui acoperi?� (Viena, 1984�1989), dau uzina Funder 3 (Austria, 1988), produce structuri cu geometrii haotice, tinz�nd c?tre a �defunc?io-naliza� imaginea arhitecturii, c?ci ele nu pretind s? exprime func?iile pe care le ad?postesc. Antecedențele lor s�nt �n �contrareliefurile de unghi� ale lui V. Tatlin (Rusia, 1915) sau sculpturile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Valéry denumea "atitudinea centrală, de la care demersurile cunoașterii și operațiunile artei sunt deopotrivă posibile"4. Mai bine, în cuvintele proprii ale poetului român: Oricât ar părea de contradictorii acești doi termeni la prima vedere, există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlnește cu poezia [s.n.]5. Nu este câtuși de puțin întâmplător faptul că "dramă de idei", prin care Ion Barbu da expresie propriei viziuni, împrumuta din povestirea poescă, al cărei erou este Roderick Usher, "scenă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
practic, ideea generării continui, centrifuge, de noi lumi (lumea artei, în particular), conform unor "principii" - continuitate, imprevizibilitate etc., de-a lungul unor tendințe divergențe, dar complementare (au aceeași origine), conform unui "plan" al naturii, actualizându-se în forme precise ("certe geometrii"116). "Geometria" este o calitate a materiei, viața fiind o realitate spirituală care se face (se generează / multiplică neîntrerupt pe seama unei alte realități (materia), care se disociază continuu. Furor poeticus: inspirație, geniu "Creația semnifică, înainte de toate, emoție." Henri Bergson Spațiul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
generării continui, centrifuge, de noi lumi (lumea artei, în particular), conform unor "principii" - continuitate, imprevizibilitate etc., de-a lungul unor tendințe divergențe, dar complementare (au aceeași origine), conform unui "plan" al naturii, actualizându-se în forme precise ("certe geometrii"116). "Geometria" este o calitate a materiei, viața fiind o realitate spirituală care se face (se generează / multiplică neîntrerupt pe seama unei alte realități (materia), care se disociază continuu. Furor poeticus: inspirație, geniu "Creația semnifică, înainte de toate, emoție." Henri Bergson Spațiul poetic este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
76. Nu altă pare să fie intenția poetului român, atunci când declară, într-un articol, "Cuvânt către poeți", în Pan, din 1-15 martie 1941: "Am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor slavi absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza"77. Soarele și Luna ("gemene astre"), la care se face indirect referire, în parafrază barbiana, reprezintă o reductio cosmică a aceleiași forțe active formatoare, masculine, respectiv pasive, feminine. Atracția lor reciprocă este văzută de Empedocles din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poetice", tipice rapsodului antic, sau al acelei "imense și raționale dereglări a simțurilor" prin care Rimbaud încerca "toate formele de iubire, suferință, nebunie [...] pentru a păstra doar chintesențele" și pentru a deveni vizionar 20. Este același lucru cu "starea de geometrie" de care vorbește Ion Barbu, într-un articol despre matematicianul David Hilbert (1943): În privința această, credem că Hilbert înfățișează un tip matematic de decadenta, de subtil sfârșit de cultură. Fondul lucrurilor îi este aproape indiferent, mai ales din momentul când
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
liberează din influență prieteniilor sale matematice și se lasă în voia propriei genialități. Ceea ce Hilbert caută în matematice e dificultatea și învingerea ei, pentru a crea într-însul acea beție specială, casta și înlănțuit oare că un opium: starea de geometrie 21. Autorul Jocului secund folosește însă termenul și într-un sens "tehnic", măi restrictiv și, totodată, mai precis, după cum rezultă dintr-un articol "Răsăritul Crailor", publicat, tot în 1930, prin care spiritul deschide posibilități infinite de creație: Matematicienii și poeții
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lirismul britanic. În contemplația cosmică sau reveria transcendență, întocmai ca în actul rațional al abstragerii [s.n.], spiritele se identifică. Cu acest înțeles poezia engleză e asemănătoare științei; și ea evoluează într-un cadru omogen și general. După cum o teorema de geometrie elementară îmi dezvăluie din acest moment al devenirii, din complexul calitativ care se chema Euclid, tot așa de puțin că legile atracției, de pildă, din turburea conștiința a lui Newton, comentatorul cornului lui David ; la fel poezia engleză răsfrânge din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește modalitatea directă de cunoaștere a necunoscutului (a divinului, la Poe), simbolizat aici de prezență mării ("orbitele rigide ale marilor"), agent tranzițional și medial între informal și formal, viața și moarte.Preluând o imagine din geometria analitică, Barbu o reprezintă (grafic) sub forma unei linii curbe ("orbitele rigide") în continuu regres ("se imprimă asimptotic declin"108), pentru a evocă decăderea ireversibilă a cunoașterii intuitive, în timp. Este o temă romantică ce revine, insistent, și în multe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
des coeurs spirituels 30. Pe masura ce pătrunde misterele cunoașterii, poetul, pare să sugereze Ion Barbu, găsește răspunsuri la întrebări metafizice tot mai cuprinzătoare, iar poezia să devine așa cum notează într-o recenzie, preluând, inspirat, un vers din poezia lui Lucian Blaga, " Geometrie înaltă și sfântă" [s.n.]31. Obiectul constant al introspecției poetului este propria experiență lăuntrica, dar neîntreruptă căutare de sine produce, inevitabil, o cunoaștere ce depășește preocupările individuale, așa încât fiecare poem poate fi văzut ca un fel de hieroglifa ce ascunde
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
care depășesc artă cu mult și șanț menite să-i deruteze pe literatori; la fel, noua fizică a lui Poincaré sau cea a lui Einstein i-a derutat la început pe fizicieni. Căci relativitatea este mai degrabă un capitol al Geometriei superioare, decât unul al Fizicii experimentale. S-ar putea, așadar, ca Iluminațiile să țină mai mult de spiritul științific, decât de lirismul pur. Prin urmare, cu modestia și concentrarea cuvenite adevărurilor contemplate, vom beneficia astăzi de aceste lecții esențiale 82
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
F. J., 75 gând, 31, 86, 97, 98, 99, 127, 136 gândire, 87, 102, 118, 142, 179, 184 Gauss, Karl Friederich, 163, 198 geniu, 58, 67, 68, 100, 101, 106, 150, 165 geometric, 28, 38, 51, 65, 137, 138, 145 geometrie, 107, 123, 145 ger, 43 Ghil, René, 176, 187, 202 Gyges, 85 H Halleck, Fitz-Greene, 75, 85, 91, 109, 111, 204 Hamlet, 139 Hawthorne, Nathaniel, 92, 177, 201, 206 Heidgger, Martin, 189, 202 Hermes, 64, 92, 142, 202, 203 Hermes
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
iradieriii (p. 49). 114 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga" (1929), în Versuri și proza, 1984, p. 173. 115 Ibidem. 116 Henri Bergson, în "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 807, comentează în același sens: ordinea (geometria) există în lucruri, nu în spiritul nostru - "la matière [...] est lestée de géométrie". 1 Henri Brémond, Prière et Poésie, 1926, p. 209: "Le poète, par définition, plus îl est poète, plus le tourmente le besoin de communiaquer son expérience ; plus
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
214 . 58 Formularea din "Veghe" nu pare să fie decât o variațiune unei judecați mai vechi. În recenzia la volumul Laudă somnului (1929), Ion Barbu îi recunoaște poetului ardelean capacitatea de a identifica "principiul poetic drept o spiritualitate a vizualității: Geometrie înaltă și sfântă". (Versuri și proza, 1984, p. 171) Sensul exact al expresiei îl găsim în Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Œuvres, 1970, p. 675: "Mais, și 1'on entend par spiritualité une marche en avânt à des créations
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu, "Rînduri despre poezia engleză", în Versuri și proza, 1984, p. 150. 83 Vezi capitolul "L'intuition comme méthode", în Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, pp. 1-28. 84 În "L'évolution créatrice", dar nu numai, Henri Bergson folosește frecvent termenul "geometrie", precum și unele derivate ale lui, pentru a se referi, în general, la o anumită ordine inerentă naturii, pentru care inteligență umană reprezintă o modalitate de adaptate, sens pe care il regăsim și în multe aserțiuni barbiene. Iată câteva exemple: "Toutes
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mecanism sau sistem în interiorul căruia nu se poate pătrunde (spre exemplu, lecțiile de biologie sau geografie unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observației nemijlocite, lecțiile de istorie unde sunt invocate evenimente din trecut, cu înlănțuirea lor temporală și cauzală, geometrie și activitățile practice unde sunt folosite modele în relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv-practice și activ-participative, formarea la elevi a unor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv-practice și activ-participative, formarea la elevi a unor algoritmi de utilizare a mijloacelor schematice și simbolice specifice anumitor discipline sau activități școlare (geometrie, desen, citit-scris, activități la care se utilizează semne convenționale, hărți, schițe grafice, prototipuri, machete etc.). 4.1.6. Memoria Memoria este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
50 Gy; - brahiterapia postoperatorie nu este indicată dacă pe piesa operatorie (col, funduri de sac) au fost sterilizate. Punctul A a fost definit în 1938 (Todd-Meredith) în cadrul metodei Manchester. El se 38 definește radiografic în relație cu anatomia pacientului și geometria aplicatorului la 2 cm lateral de mijlocul canalului cervical și 2 cm cranial de vârful fornixului lateral vaginal (vezi fig. 11). O definiție nouă: 2 cm distal și 2 cm lateral de linia mediană a celei mai joase surse radioactive
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]