16,018 matches
-
În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat? îl întrebă Jeni, ce se mișca greoi prin polatră din cauza sarcinii. - Am terminat, răspunse Victor obosit și fără chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la zece
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
prin polatră din cauza sarcinii. - Am terminat, răspunse Victor obosit și fără chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la zece de legat și de făcut stoguri. - Au venit iar să te anunțe că joi trebuie să aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat știind cu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care așeza niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie să nu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
la Cer vă judecă chiar Sfântul Voi ați călcat Dreptatea, Iubirea și Cuvântul, Puterea astăzi este dar cade într-o zi... Și slava cea deșartă curând nu va mai fi... Să vă treziți odată sunt multe de făcut! Avem un grâu de aur ce nu ni l-ați vândut... Iar pită noastră-i bună, cu mâini e frământată Ne dați în ultim ceas o Viață ce-i furată? Vă luminează sfinții să dați o lege nouă, Iubirea să vă fie pecete
DOINĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372318_a_373647]
-
părinții nostrii și bunicii noștrii. Dar e nemaipomenit să îmi aduc aminte de copilărie. În comuna Viișoara erau niște oameni cinstiți, respectuoși, am trăit cu maghiarii împreună, nu exista ură de rasă, de naționalitate. La orice problemă, când se căra grâul, când se aduna porumbul ne întovărășam. Tatăl meu mergea noaptea, căra grâul la un vecin, altă noapte la noi, altă noapte la celălalt vecin. Ei se ajutau enorm. În ziua de astăzi nu se mai ajută. Oamenii s-au îndepărtat
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
de copilărie. În comuna Viișoara erau niște oameni cinstiți, respectuoși, am trăit cu maghiarii împreună, nu exista ură de rasă, de naționalitate. La orice problemă, când se căra grâul, când se aduna porumbul ne întovărășam. Tatăl meu mergea noaptea, căra grâul la un vecin, altă noapte la noi, altă noapte la celălalt vecin. Ei se ajutau enorm. În ziua de astăzi nu se mai ajută. Oamenii s-au îndepărtat unii de alții, nici neamurile nu se mai ajută ca pe vremea
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
viața noastră trupească”[8]; Căci, „roadele pământului și cărnurile sunt o hrană comună și celorlalte animale, iar nu proprie numai omului; ...pâinea și vinul însă sunt o hrană exclusiv și specific omenească, fiindcă numai omul își prepară singur făina din grâu și vinul din struguri, prin osteneala mâinilor sale” - spune Nicolae Cabasila, care în continuare dă și explicația aducerii darurilor noastre. „Deci contradarul fiind viața, și darul nostru trebuia să fie întrucâtva viață... Căci El Însuși a poruncit să se aducă
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
al Amatundei. Tihon din Amatunda (Cipru), de tânăr fu afierosit De părinții săi să meargă, în ascultare și Slujit ! Tatăl său, vindea și pâine ; Tihon când îl ajuta Săracilor nu le lua bani ; iar tatăl său, se întrista... -Știi că grâu-i pe sfârșite ?" "-Tată, grâul s-a-nmulțit !" Tatăl a îngenuncheat și pe săraci i-a Miluit ! Învățând carte și Scriptura ; având talanți, fiind isteț Biserica l-a rânduit, în Slujirea de Citeț ! Apoi Diacon fu Sfințit, de Episcopul Memnon Poporului să
FERICITUL AUGUSTIN de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372444_a_373773]
-
Cipru), de tânăr fu afierosit De părinții săi să meargă, în ascultare și Slujit ! Tatăl său, vindea și pâine ; Tihon când îl ajuta Săracilor nu le lua bani ; iar tatăl său, se întrista... -Știi că grâu-i pe sfârșite ?" "-Tată, grâul s-a-nmulțit !" Tatăl a îngenuncheat și pe săraci i-a Miluit ! Învățând carte și Scriptura ; având talanți, fiind isteț Biserica l-a rânduit, în Slujirea de Citeț ! Apoi Diacon fu Sfințit, de Episcopul Memnon Poporului să-i dea Cuvântul lui DUMNEZEU
FERICITUL AUGUSTIN de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372444_a_373773]
-
aprilie) • o masik o salkïminqo (literal "luna salcâmilor" luna mai) • o masik o ćireśinqo (literal "luna cireșelor" luna iunie) • o masik o tațimasqo (literal "luna căldurii" luna iulie) • o masik o zivesqo (literal "luna grâului" luna august) • o masik o drakhenqo (literal "luna strugurilor" luna septembrie) • o masik o misirinqo (literal "luna porumbilor" luna octombrie) • o masik o brumaqo (literal "luna brumei" luna noiembrie) • o masik o jivenqo (literal "luna zăpezilor" luna decembrie) • o masik
LUNILE ANULUI ÎN SPOITOREASCĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372518_a_373847]
-
mine chiar când mă simțeam mai fericit. Și azi mă văd cum mă plimbai prin tot satul, iar la sărbătorile de iarnă erai nedespărțită de noi când spuneam sorcova, steaua sau aram cu plugușorul brazde strălucitoare... și semănam bob de grâu ales pentru hrana noastră cea de toate zilele, pâinea dumnezeiască, iar de sfintele Paști cântam în corul bisericii, de Învierea Domnului. Toate luminile pe care le vedeam din balcon, unde stătea corul, când oamenii, cu lumânări aprinse, se rugau evlavioși
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ DE LA BUNICUL MARIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372534_a_373863]
-
de pe clanță Că pe umeri port o zdreanță! Nu mă vait și nici nu plâng Când durerile mă strâng, Dar pun mintea mea să stea Într-un psalm cum știe ea. Și pe muntele îndurării Să dăm răul tot iertării! Grâul bun să-l facem pâine Să mai credem și în mâine. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Azi și mâine / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia
AZI ȘI MÂINE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372828_a_374157]
-
cu actori inadecvați măreției artei face o favoare tristă actoriei: culege spectatori, nu îi selecționează! Doar prin actori ca Ioan Batinaș, dizarmonia din teatru se înlătură, așa cum e de smuls neghina lanului în care doar florile câmpiei nu contrastează cu grâul auriu! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ioan Batinaș. Bolta teatrului, streașină nu piedestal... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1462, Anul V, 01 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran
IOAN BATINAŞ. BOLTA TEATRULUI, STREAŞINĂ NU PIEDESTAL... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372843_a_374172]
-
că acum nu se mai fac recoltele cum se făceau înainte? Suntem lipsiți de credință ... atunci, nu se foloseau îngrășăminte și oamenii erau mult mai sănătoși față de ziua de azi. Obțineam porumb mult mai bun și mai vârtos. Nici de grâu nu ne puteam plânge. Acum, parcă totul s-a dus. Iar Domnul era cu noi în tot ceea ce făceam. Astăzi, oamenii au uitat să se mai roage la Dumnezeu și vezi ceea ce se întâmplă. Nu mai au frică și nici
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
plugușorului se întâlneau dis-de-dimineață și porneau să colinde din casa în casă. În cazul în care curtea omului era destul de mare intrau cu toții. În momentul în care intrau în curtea gospodarului băieții cu plugul trăgeau două brazde și aruncau cu grâu în timp ce se spunea Plugușorul, citând doar câteva din versurile pe care bătrânul le spunea fără oprire: Să trăiți / Sa-nfloriți / Ca merii, / Ca perii, / În mijlocul verii, / Ca toamna cea bogată / De toate-ndestulată!. Apoi gazda le dădea covrigi, vin, nuci și
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
au spus că mai sunt cei care se numesc Joldeș, Juncu, Corcheș, Acsente și altele câteva care au avut feciori să le ducă numele. Se ocupau cu agricultura, cultivând pe ogoarele ce înconjoară satul de-o parte și de alta grâu, porumb, bumbac și tutun. Când se cultiva tutunul toate gardurile gosopodăriilor satului erau împodobite cu șiraguri cu frunze de tutun arămiu, agățate la uscat. Măgarii erau animalele des întâlnite la tracțiune, la căruțele (fig.2) grele sub povara recoltelor. Pământ
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
în același timp cel mai deplin din câte există. Poezia care rezulta din exprimarea lui este una a faptului împlinit sau și mai bine spus, a miracolului împlinit. Iată poezia care dă titlul volumului: “Ploaia și nașterea firului neted de grâu/ Eu născătoarea de fiu/ Dezvelind copilul meu viu/ Ce ... Citește mai mult Scrise cu dezinvoltura și inteligență, cele mai bune dintre poeziile Angelei Nache (Miraculum, Ed. Dacia - Cluj Napoca, 1982) construiesc în mod remarcabil un univers al bucuriei simple, casnice. Poeta
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]