4,781 matches
-
stabilit: Românii din Ucraina au fost supuși unei distrugeri sistematice a vieții lor spirituale, culturale și fizice din partea sistemului sovietic totalitar. În acea perioadă sovietică s-a procedat la asimilarea forțată a românilor care totuși au rezistat păstrând cu sacrificii graiul, tradițiile, obiceiurile, conștiința de român. Deportările, dar În special emigrația forțată au diminuat intelectualitatea creatoare și militantă. Un proces care a afectat grav potențialul creator al baștinei a fost migrația masivă a intelectualității bucovinene În Republica Moldova din cauza numărului redus de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
obținerea libertăților, a drepturilor și pentru români. Mihai Marina a fost un om de acțiune, În calitatea pe care a deținut-o ca secretar al județului Maramureș ( 1934), secretar al „Astrei”, colaborator la „ Gazeta Maramureșului” (Sighet), „Societatea de Mâine” ( Cluj), „Graiul Maramureșului”. A fost prefect al județului, consul a României la Oradea. În perioada dictaturii alogene din țara noastră, după război, este silit să presteze unele activități minore, În mediul rural. Viața culturală a comunei a propășit și datorită Învățătorilor Grigore
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cules În Ucraina cu colegii de specialitate și salvat de la distrugere. Prima localitate cercetată a fost Alexandrovka unde cercetătorii au rămas surprinși constatând că după un secol și jumătate de viețuire În mediul slav mai erau săteni care Își păstrau graiul, ei și familiile lor. Nu au uitat doinele, colindele, orații de nuntă, descântece, etc. În timpul studiului, la toată opresiunea autorităților locale se mai adăuga și frica de formațiunile militare germane dizlocate În satele cucerite. Impresionantă era sărăcia satelor; fără nici o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cărămidărie și de prelucrarea artizanală a răchitei, papurei și pănușilor de porumb, de olărit și comerț ambulant. Limba vorbită de ei a căpătat influențele limbii române sau maghiare, rezultând un limbaj zonal vechi de 300 de ani, recunoscut ca fiind ”graiul carpatic” al rromilor ardeleni. Cultura rromilor ardeleni, numită ”ungaro-țigănească sau ungaro-vlahă” de sorginte rromani, demonstrează capacitatea de adaptare și perenitate a acestui neam, socotit ca fiind ateritorialfără patrie și obârșie etnică. 5. 12. Ursarii se ocupau cu dresarea urșilor și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a rromilor, dispărută În vremea comunismului și rectivată după anul 1990, a fost geambășia sau negustoria de cai. Proverbul ”un țigan fără cal nu e țigan adevărat!” arată cât de important este liantul om-animal; legendele spun că rromii geambași cunoșteau graiul cailor. Geambașii cei mai vestiți erau lovarii din Transilvania, fiind una dintre ocupațiile importante ale rromilor unguri din fostul Imperiu Austro-Ungar. Această ramură a rromilor nu au fost pricepuți doar la cântat, ei au fost cunoscuți drept crescători și vânzători
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
1939: 8), dar precizează că: „numai dacă ei [elevii, n.n.] au căpătat dragostea dea a citi singuri pentru a-și forma și desvolta gustul literar, numai dacă au ajuns să-și exprime corect și frumos gîndurile și învățămintele prin viu grai și prin scris, dovedind astfel o precisă cunoaștere a vocabularului și a construcțiilor originale, putem spune că scopul arătat mai sus a fost atins” (Fl. Ilioasa, 1939: 8). II. Predarea vocabularului Este o chestiune foarte importantă, pentru că dă informații despre
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
DINICU, I., Predarea gramaticii în perspectivă [la clasele II-IV], Gî,XIV, 1963, nr.694, p.5. [13] DINICU, I., Solicitînd judecata elevilor [la lecțiile de gramatică], Gî, XIV, 1963, nr.699, p.5. [14] DÎMBOIU, AUREL, Minunata istorie a alfabetului.Graiul zeilor, Veac nou, 1963, nr.52, p.6-7. [15] GABREA, MARIA, Gîndire și exprimare.Pe marginea manualelor de grmatică de clasa a V-a și a VI-a, C, 1963, nr.32, p.5. [16] GROZDAN, D., Școala de 8
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în limba română, în LR, București, an. 24, nr. 2, martie-aprilie, 1980, p. 153-157. [187] TUCICOV-BOGDAN ANA, Lectura precoce a elevilor, în Modernizarea învățămîntului primar, Ed. RP, București, 1980. [188] TUDOSE, PETRE, Limba noastră-i o comoară (Pledoarie pentru cercetarea graiului local). în: SA, 1980, p. 28-34. [189] ȚURNĂ, CONSTANTIN, Relația lexic-sistem gramatical la seminariile de limba română, CPLS, 118 122. [190] VÂRLAN, TATIANA, Compendiu de gramatică română pentru studenții străini. București, [AMIAB], 1980, 98 p. multigr. Institutul agronomic “N.Bălcescu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
gimnazial, BFV, l, nr. l, 1981, 101-103 [273] RĂDULESCU, M., Autoreglarea exprimării la școlarii mici, ȘA, 1981, 41-45. [274] RETEȘAN, DOINA, Amintiri din copilărie, cap. IV, de Ion Creangă. în: ProDid, [1], 1980-1981, p. 50-51. [275] ROTARU, ION, Ioan Alexandru: “Graiul”, în: MITL, p. 227-229. [276] RUS, TEODORA-BEATRICE, Plan de lecție. [George Topîrceanu, Rapsodii de toamnă], în: ȘS, 1981, p. 65 67. [277] RUSU, OLIVIA, Motivul drumului în romanul Neamul Șoimăreștilor de Mihail Sadoveanu. în: ProDid, [1], 1980-1981, p. 60-63. [278
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
e.], 1983, 91 .p. [42] CAZACU B., Reflecții asupra noii Programe de limba română, în “Limbă și literatură”, vol. 1, 1983, p. 78-86 (carențe - programe clas. V-VIII). [43] CHIOREANU, MARGARETA, Fenomenul de interferență în mediul școlar, dovadă a rezistenței graiurilor populare, AnICED-B, 2, 1983, p. 331-358. [44] CHISCOP, LIVIU Propuneri privind predarea noțiunilor de vocabular în clasele gimnaziale, LL, .nr 3,1983 [45] CHIȘ ȘTER, ION, Forme corecte și expresive de comunicare, PS, 34, nr. 8509, 12 ian 1983, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
II-lea, profil tehnic. Coordonator: Emil Ghițulescu. București, EDP, 1990, 252 p. (Mî). [21] CRIHANĂ, MARCEL; AREFEANU, NELU, Concurs de admitere în licee și școli profesionale. Elemente de gramatică. Caietul II. București, Editura Arcadia, 1990, 48 p. [22] DĂNILĂ, SIMION, Grai și limbă literară, în “Limbă și literatura română”, București, an XIX, nr. 4, oct.-dec., 1990, p. 5-7. [23] GĂITĂNARU, ȘTEFAN, Gramatica limbii române. Pentru studenții străini. Pitești, [AMIÎSP], 1989, (pe copertă 1990), 230 p. multigr. (ISP. SSS). [24] GENCĂRĂU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MĂDĂLINA, Limba și literatura română pentru testarea națională, Craiova, Sitech, 2005, 129 p. [71] DĂNILĂ, IOAN, Fonetică și fonologie: note de curs, aplicații: pentru profesori, institutori, studenți și elevi, Bacău, Egal, 2005, 113 p. [72] DĂNILĂ, IOAN, Limba română în graiul ceangăilor din Moldova, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2005, 171 p. [73] DĂSCĂLESCU, VIORICA, COSTICĂ, LIDIA, Misiune de vacanță pentru clasa a IV-a, Iași, Optima, 2005, 103 p. [74] DĂSCĂLESCU, VIORICA, ROTARU, VALERIA, ROTARU, ANA-MARIA, F. B. la limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983, 479 p. multigr. AnL-B = Anuar de lingvistică și istorie literară. B. Istorie literară. Iași. An RS = Analele româno sovietice. APASE = Atelier poligrafic. Academia de Studii Economice. APPM = Consfătuirea pe țară
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mici secvențe de „monolog interior” al eroinei. De pildă: „Se vestise în tot satul că baba Maranda are ascuns la ea pe cel cu nume urât. Dacă-l spui și n-apuci a-ți face cruce cu limba, îți ia graiul. Ce demon va fi fiind, cine putea ști?”, gândul nerostit, al Vitoriei, aflată acasă la „vrăjitoarea” Măgurei. Și imediat după, trecerea (îndulcită, atenuată de umor) spre un „tipar” auctorial, în care, iată, încap și preluări din vorbirea fără de glas, doar
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de acolo pogorând cuvântul, ca de la cele de sus spre cele din urmă, pe măsura pogorârii s-a lărgit într-o lățime asemănătoare. Iar acum urcând, pe măsura urcușului se scurtează și după tot urcușul se va face întreg fără grai și se va uni întreg cu cel inexprimabil. Dar pentru ce spun în general că, pornind de la afirmațiile dumnezeiești, ajungem la negația dumne¬zeiască a celor din urmă? Fiindcă vrem să vedem pe Cel mai presus de orice afirmație din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
geniul lui că i-a fost dat să se exprime într-o limbă fără circulație europeană, mărginitoare, dacă nu vei observa din timp că aceeași limbă îl mărginește în destinul de scriitor, îl și înalță până unde oamenii de alt grai nu vor putea ști niciodată, limba aceasta constituindu-se poate geniul.”2 Nicăieri în seria celor cinci volume ale ediției Pagini de critică literară, Vladimir Streinu nu comentează „bucată cu bucată”, concret și nemijlocit scrierile polivalentului Camil Petrescu. Criticul scrie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
așternut o liniște, aproape nefirească, când toate necazurile, pizmuirile și grandomania, discrepanțele sociale, economice, religioase dispar topite În creuzetul emoțiilor pure, unde licărește timid sămânța de umanitate de la Începuturile creației din jocul dumnezeirii. Cu ochii dilatați și buzele tremurând, fără grai, privim hipnotizații, cei câteva mii de oameni răsăritul astrului luminii și al vieții. Mai Întâi, zorii feciorelnici se Îmbujorează ușor, apoi discret apare o primă licărire aurie, un colțișor palid, care se mărește, până ce conturul se definitivează și Hyperion În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
al claviaturii dând expresie covârșitoare compozițiilor lui Bach, Haydn, Buenaventura (ibidem, p.80). 649 Poteca se desface Înainte ca o caracatiță cu picioarele Împrăștiate pretutindeni sub desișul pădurii. Pierdut În larga și neprihănita singurătate a naturii, cine n-a ascultat graiul duois și mistic, În care adierile călătoare ale dimineții Își destăinuiesc frunzele adormite ale pădurii, eterna lor dragoste? Al cui suflet n-a Întinerit În fața unei picături de rouă, ce Îndoaie, sub greutatea-i răcoroasă și scânteietoare, fruntea Încărcată parcă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nostru. Suflete al meu! gătește-te a-ți vărsa toate simtimentele cele mulțămitoare înaintea preabunului nostru suveren și părinte FERDINAND I-lea. Oh dar, ele mă năpădesc prea multe deodată și tocma prin aceasta-mi precurmă cuvîntarea și îmi nădușă graiul. Cinstiți cetitori, iubiți români, iată o îngrijire nouă, un dar deosibit, o facere de bine neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea științelor și a cunoștințelor, împărtășirea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ales mamei sale, Nona. De aceea mamele sau părinții au avut un rol major în formarea copiilor. În Biserica Ortodoxă în care Tradiția joacă un rol important în educație, familia este „mediul cel mai propriu pentru transmiterea credinței prin viu grai.” Părinții sunt cei care introduc pe copii în universul religios. Ei le vorbesc pentru prima dată de Dumnezeu, despre Iisus Hristos, Maica Domnului, despre sfinți și despre îngeri, trezindu-le interesul pentru aceste subiecte. Părinții sunt cei care învață pe
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
1500−10: 104r) 9 "Trăsăturile sintactice ale limbii vechi relevante pentru specificitatea tipologică a românei trebuie căutate mai ales în textele originale" (Stan 2013: 22); v. și observația lui B. P. Hasdeu ([1878] 1937: 13): "Nu în traduceri trebuie căutat graiul viu al unui popor". 10"[A] major change occurred between the early 15th century and the early 16th century. It would certainly be reasonable to say that by the mid-16th century, or perhaps, given the figures from Calvin [...], the 1530s
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verde în floare este așezată tanti Sabina, 85 de ani, originară chiar din Nicula. Încerc să intru în dialog cu ea, după ce cumpăr un buchet de busuioc verde cu aromă puternică, îmbătătoare. Prima dificultate a acestui teren : nu înțeleg întotdeauna graiul aparte al acestor oameni, presărat cu regionalisme dificile pentru valahul care sunt. Încep prin a-i adresa întrebarea standard care a funcționat și a dezlegat limbile în majoritatea cazurilor : „Pe vremea comuniștilor, tot așa venea lumea ca acum ?”. De data
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am discutat până acum. Înainte vreme, oamenii din sat veneau doar pe jos la Nicula, acum au mașini și microbuze la dispoziție, dar nu prea mai vin, lasă să se înțeleagă Nastasia. Am mari probleme în a-i înțelege spusele, graiul fiind împănat cu o mulțime de regionalisme din maghiară și germană. „Când eram eu tânără, aveam doar rochie de cânepă și o pereche de cizme ; veneam pe jos, cântând, aici la Nicula. Ne veseleam. Acuma, câte haine sunt și tinerii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de (sic!) "stalinist"" este atribuit celor care "nu sunt de acord cu lozincile antisovietice ca "armata poloneză să fie condusă de ofițeri polonezi"" și care, totodată, "nu sunt de acord cu propaganda antisocialistă ce se face prin presă sau viu grai, propagandă ce otrăvește și mai mult sufletul poporului polonez". La sfârșitul lunii octombrie, pronosticurile referitoare la stabilitatea regimului erau sumbre, nelipsind paralelele cu evenimentele din Ungaria. "Deocamată, guvernul este stăpân pe situație, însă nu ne putem da seama ce vor
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
transferați, nu-mi amintesc unde, prin Moghilev, urmând să plec cu ei cu trenul, iar jandarmul care-i va escorta va ști că eu sunt liberă să cobor din tren la Moghilev. Țin minte că pe moment am rămas fără grai, dar mi-am revenit și i-am mulțumit din tot sufletul. Președintele cu soția sa, care au urmărit cele Întâmplate, s-au ciupit să se convingă că nu visează, deoarece Încă nu-l văzuseră pe plutonier purtându-se În felul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]