11,105 matches
-
israeliene, olandeze, germane sau austriece. Că ei cu toții ne vor binele care mai rămâne după ce-și fac făcutele în România adusă la sapă de lemn prin exemplara colaborare mafiotă dintre tâlharii interni și externi (vezi paradisurile fiscale ale marilor gunoaie planetare), un bine care pentru grosul românilor se cheamă dezrădăcinare, umilință și sărăcie lucie... Deși mai sunt aproape două luni până la alegerile locale din 5 iunie, campaniile electorale (deocamdată fără afișe lipite unde nici cu gândul nu gândești, doar cu
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
răsăritul soarelui, mă aflam într-un taxi în drum spre o nouă locuință, un hotel din marginea Bolognei „Casa de la Felice” o pensiune pe care am zărit-o notată într-un ghid turistic, aruncat la vedere într-o cutie de gunoi. Hotelul era dezolant, mic și dărăpănat dar pentru mine era tocmai bun. Departe de lume, departe de ochi iscoditori. Speram din toată inima că nu va trebui să rămân acolo multă vreme. Am închiriat o cameră și am pornit să
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
suflet, bucățile ce le-ați vândut din noi. Mi-e silă de trădători și îi urăsc, mi-e rușine să spun, că-s frate cu voi, durere și scârbă să vă privesc, de aceea, v-aș pune pe toți la gunoi... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Mi-e silă de trădători... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MI-E SILĂ DE TRĂDĂTORI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374186_a_375515]
-
lui mica cu floricele pe o cioată mare, netedă. Un prosopel acoperea coșărcuța, să nu cadă scame în el. Andrici lua câte o tufă de zmeură, o scutura deasupra palmei întinse, alegea zmeura frumoasă de celelalte mai amărâte și de gunoaie, apoi dădea prosopul cu grijă la o parte, punea zmeura ușurel în coș, acoperea din nou cu prosopul. Da, poate era o altă modă de cules zmeură. Dar, dacă adoptam metoda lui de cules, n-am fi strâns nici un kilogram
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
-i memorat, Totul ce de viață nu-i menamorat, Ce nu-și amintește ochii de iubită, Și tot ce moare ca într-o clipită... Să uităm de lâncezeala din noi, Voioșia să curgă-n amitiri șuvoi, Vitregia bucuriei aruncată-n gunoi, Amintirea ei venind în mări puhoi. De ce-și amintea bucuria îmcunună, Veselia mereu îi tresare-n urmă, Deșteptând tot ce are omul mai bun, Chiar clipitele deștepte din străbuni. De-ai uita și ce nu s-a trezit cumva
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
lacrimă, eu am ... XXXIII. TOAMNELE, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 672 din 02 noiembrie 2012. Toamnă, ți-ai pus primul sărut, dar știi că nici nu-mi pasă, La anul, n-ai să mă mai vezi aici, printre gunoaie, O să te-aștept în Țara mea, cu un creion și-o foaie!. Știi, Toamnă, știi cât te iubesc, chiar din copilărie, Abia acum mărturisesc, când, iată, o să vie Cealaltă Toamnă, care știi, ea nu mai vine iară, Mă prind părerile
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
depeni firul roții, ... Citește mai mult E prima zi când a căzut o brumă nu prea groasă,Toamnă, ți-ai pus primul sărut, dar știi că nici nu-mi pasă,La anul, n-ai să mă mai vezi aici, printre gunoaie,O să te-aștept în Țara mea, cu un creion și-o foaie!. . .Știi, Toamnă, știi cât te iubesc, chiar din copilărie, Abia acum mărturisesc, când, iată, o să vieCealaltă Toamnă, care știi, ea nu mai vine iară,Mă prind părerile de
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
astfel multe guri. Dar și cei cu slujbe proaste, Cei mai mulți, se-abțin, poftesc, Sub cămăși sunt numai coaste, Slabi, bolnavi și triști; postesc... Doamne, parcă- a fost războiul Cel mai lung, de-un sfert de veac, E tot mai sărac gunoiul, Și săracul mai sărac... Paștele ce vine, vine După post de-un an și ani, Dar nici Dumnezeu nu ține Cu flămânzii fără bani... Și-a întors spre ceruri fața Luând privirea de la noi... Noi postim și ne dăm viața
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
oftă într-un bâzâit prelung când o pală de vânt îl desprinse de pe creangă și îl rostogoli pe pământ. Căzând de la o înălțime foarte mare, mărul se bătuci și se înnegri imediat pe partea lovită, așa că, ajunse la coșul de gunoi înainte chiar de a mai arunca o ultimă privire spre multiubita lui. Înfuriată, viespea se aruncă să o înțepe pe trufașa din cauza căreia mărul sfârșise atât de nedrept, chiar înainte de a se coace. Se lovi cumplit și își rupse frumosul
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
și plină de noroaie, înseamnă pentru un francez ca Paul Morand prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici, colibele stînd să se năruiască; locuitorii lor: țigani, evrei, vagabonzi. Impresia de provizoriu, de trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
romancier, pune în gura unui om al Securității următoarele vorbe: "Nu crezi că Radio Europa Liberă va tăcea muscă? Nu crezi că ai tăi de la Vocea Americii o vor termina de asemenea? Tu nu ești nimic altceva decît un mic gunoi față de această imensă mașină numită politică externă. Crezi că o politică externă clădită cu atîtea eforturi și sacrificii se va lăsa impresionată de tipi ca tine, de tîmpenii ca drepturile omului?" Ceea ce Securitatea română califică drept "tîmpenii ca drepturile omului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românesc cu care se-mbracă ele, sânt modificațiunile locale, potrivite cu spiritul și cu datinile noastre. Dăm o probă asemănătoare din colecția lui Au[e]rbacher: Un șvab trece prin orășelul Weilheim. Unul trece c-un car mare încărcat cu gunoi, și când cineva-l întrebă: "De ce se întoarce cu carul" el răspunde: Am uitat țăpoiul acasă și trebuie să-l iau cu mine". Încolo mai vede pe un om lucrând la niște urloaie de lemn sus pe-o casă. El
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bursă cu acțiile drumului de fier, uită tăinuitele opt milioane împrumutate de la ruși, uită actul de provocațiune, intenționat, de la Arab Tabia; toate acestea nația le-a uitat; ea are încredere în reversibilul și onorabilii săi colegi, desigur! Vivant sequentes. Trăiască gunoiul și pierde-vară a ulițelor Parisului, trăiască Comuna română sub urmașii dinastiei, care stă în atâtea simpatice legături cu dinastia Rochefort din Franța și cu Radu Anghel din România. Trăiască cavalerii de industrie a căror îmbogățire în timpul războiului e un secret
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
compun legiunile demagogiei sânt varii și stranii: industriași artiști fără talent, meseriași fără meserie, postulanți fără posturi, militari fără corpuri și oameni cari și-au risipit averile și caută în revoluții mijloace nouă de risipă, populația flotantă, c-un cuvânt gunoiul societății. "Criminali dezonorați prin crimele lor, cum zice Lamartine, cari se ascund de lume, căutând în adunările anonime ocazii pentru crime nouă; femei fără pudoare, oameni cari populează casele de joc... speculanți de viciuri, traficanți de imoralitate". Iată Roma în timpul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vieții noastre economice, reducerea românului în țara sa proprie la rolul de simplu salahor agricol, căderea repede a tuturor meseriilor, stingerea industriei casnice și înlocuirea ei prin producte industriale străine, lipsa absolută a unei legi de incolat, ceea ce permite ca gunoaiele societăților vecine din cîteși patru unghiurile lumii să s-așeze la noi, prefacerea în fine a acestor elemente în elemente politice cari au umplut funcțiile statului și se strecoară în reprezentațiunea națională, toate acestea dovedesc că țara noastră nu mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nimic; am sta sau am cădea cu credința în suflet și din cenușa noastră ar răsări viitorul. Dar nici asta nu ne e dat, căci fatalitatea e între noi înșine, e în acei oameni care a izbutit a constitui din gunoaiele societății române un partid politic și o putere în stat, care au izbutit a băga veninul discordiei în nație tocmai în momentul în care ea ar avea mai multă nevoie de trezvie și de unire, de claritate în conducere și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dea pentru a dobândi și independența economică pe lângă cea politică. Aceste lecții le dăm noi de mult. Cea dîntîi datorie a națiunii, daca vrea să se întremeze și economicește și moralicește, e s-arunce pătura de paraziți de deasupră-i în gunoiul din care a ieșit; să nu aleagă directori de bancă din absolvenți a patru clase primare, să nu aleagă senator pe autorul mărturisitei scabroase afaceri, să nu facă directori de drum de fier din cărciocari de mâna a treia, c-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
relieful. Se ramblează cu steril sau cu materiale (inerte) de construcții moloz, se redă pătura de sol vegetal și se înierbează sau se împăduresc, se redă suprafața destinației inițiale, sau se va da o altă destinație - heleșteuri sau groapă de gunoi. Gunoiul prezintă o serie de substanțe solide și lichide, rezultate în urma unor activități agricole, industriale, din procesul de producere a energiei, activități menajere, care nu mai pot fi folosite sau refolosite de om și nu mai intră în procesele industriale
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Se ramblează cu steril sau cu materiale (inerte) de construcții moloz, se redă pătura de sol vegetal și se înierbează sau se împăduresc, se redă suprafața destinației inițiale, sau se va da o altă destinație - heleșteuri sau groapă de gunoi. Gunoiul prezintă o serie de substanțe solide și lichide, rezultate în urma unor activități agricole, industriale, din procesul de producere a energiei, activități menajere, care nu mai pot fi folosite sau refolosite de om și nu mai intră în procesele industriale. Pentru
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
substanțe solide și lichide, rezultate în urma unor activități agricole, industriale, din procesul de producere a energiei, activități menajere, care nu mai pot fi folosite sau refolosite de om și nu mai intră în procesele industriale. Pentru scăderea creșterii volumului de gunoi produs este necesar: * propagarea unor tehnologii în industria agricolă, care produc cantități cât mai mici de deșeuri; * deșeurile rezultate să se poată recircuita; * deșeurile care rezultă și nu se pot refolosi va trebui să fie neutralizate chimic. Deșeurile se clasifică
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
vedere infrastructural; * deșeurile să fie transportate pe distanțe cât se poate de mici; parametrii pentru aer, curenți de aer - direcția lor ; parametrii determinați, după care se calculează zona este optimă pentru depozitarea deșeurilor ; normative pentru așa ceva ; proiectarea unor gropi de gunoi de deșeuri ecologice implică o metodologie aparte de izolare de la sol prin mai multe folii stratificate și prin acoperirea, izolarea continuă a zonelor umplute peste care se va reface mediul ambiant. Substrate izolatoare: argile, bitumene, beton, materiale plastice, folii de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
polistireni). Este necesară supravegherea continuă a acestor depozite pentru a nu ajunge în contact persoanele, animalele cu aceste deșeuri și o supraveghere pentru a putea urmării evoluția și gradul de poluare al mediului înconjurător. Se poate polua: * la gropile de gunoi deschise pot apărea infestații, infiltrarea pe calea aerului a diferitelor elemente, prin intermediar (plante agricole, animale) poate ajunge la consumatorii de ordin superior (la om), generând o serie de boli. * la cele acoperite : prin eroziunea solului pot apărea la suprafață
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
disprețului pentru pieton: carosabilul (pentru mașini, carevasăzică) e-n regulă; trotuarele însă, chiar dacă e vorba de cele din fața unor clădiri monumentale (Universitatea, trotuarele Copoului, Păcurarilor), sînt scandalos de degradate; socoteala edililor e una simplă, de gospodină care, după ce mătură, ascunde gunoiul sub covor: centrul să ia ochii, în rest... - cerșetorii; unde vrei, unde nu vrei, bălăbănindu-se ca niște metronoame dezafectate și îndrugînd jalnice tînguieli orientale. - pe trotuar; în spate, la doi-trei metri, unu perseverează în slobozirea gîtlejului de mucusurile duhnind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lume tot mai răstită, iar hecatomba din 11 septembrie trecut nu e decît începutul unei istorii imprevizibile, cu un singur vector: agresivitatea. În ce ne privește, dacă dictatura comunistă ea însăși agresivă a reușit, prin teroare, să țină sub preș gunoaiele violenței, într-o societate viciată de perfidia bolșevismului importat, după decembrie '89 nici o forță, fie ea și criptocomunistoidă, n-a fost în stare să descurajeze/ să ascundă o... defulare ce-și aștepta de jumătate de secol rîndul. Nu întîmplător raportată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîte ori gușterii presei îi atacă, iată-l pe pontosul partener de show al lui Garcea apărînd, peste noapte, cu un speech de să-nghețe galoanele: de unde pînă atunci CNSAS-ul era un lingău de dosare și un scormonitor în gunoaiele securimii patriotice, incomoda instituție devine, hop, demnă de tot respectul (partidului și guvernului); și, ca bonne bouche, apostatul dă o fugă și pînă la Sighet, să se prosterneze (tupeu, nu glumă!) în fața efigiei martire a unui Maniu ucis de înaintașii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]