5,257 matches
-
ca un glob cu zăpadă. Eram cît se poate de fericită să fiu un sătuc elvețian șters și banal. Dar Jack Harper a venit și m-a zgîlțîit și peste tot e plin de fulgi care zboară prin aer și habar n-au ce să mai creadă. Și de sclipiri poleite. Fărîmițe secrete și strălucitoare de Încîntare. De fiecare dată cînd Îi prind privirea și Îi aud glasul, parcă-mi trece o săgeată prin inimă. Ceea ce e total ridicol. CÎt se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
OK. Ne vedem mai tîrziu. În clipa În care intru În departamentul de marketing, simt că mi se Învîrte mintea. Nu așa trebuia să se Întîmple. Jack Harper trebuia să plece Înapoi la el, În America. Trebuia să nu aibă habar de faptul că, imediat după conversația noastră, m-am dus drept acasă și i-am dat papucii lui Connor. Mă simt extrem de umilită. O să creadă că i-am dat papucii lui Connor din cauza lucrurilor pe care mi le-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
primul rînd, trebuie să arăți cît se poate de Îngrijită. — De ce crezi că mă pensez ? spun cu o grimasă. — Foarte bine. OK, a doua chestie e că e bine să te arăți interesată de hobby-urile lui. Ce-i place ? — Habar n-am. Mașinile, cred. Se pare că are la ferma la care stă o adevărată colecție de mașini de epocă. — Foarte bine ! Jemima se Însuflețește brusc. Asta-i foarte bine. Fă-te că-ți plac la nebunie mașinile, sugerează-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
nu vreau. — A fost creat special pentru tine, spune Jack aplecîndu-se spre mine. Häagen-Dazs, merengue, sos Bailey... Fără veste, mă simt complet minimalizată. De unde știe el ce vreau eu ? Poate că nu vreau decît fructe. Poate că nu vreau nimic. Habar n-are nimic despre mine. Absolut nimic. Nu mai intră nimic, spun și-mi trag scaunul. — Emma, te cunosc. De fapt, Îți dorești foarte tare... — Ba nu mă cunoști deloc ! strig enervată, Înainte de a mă putea opri. Jack, da, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
grabă din restaurant și descopăr că afară a Început să plouă. Și n-am umbrelă. Ei, asta e, nu contează. Plec oricum. Pornesc cu pași mari pe stradă, alunecînd ușor pe trotuarul ud, cu lacrimile amestecîndu-mi-se cu picăturile de ploaie. Habar n-am unde mă aflu. Nu știu nici unde e cea mai apropiată stație de metrou, sau unde... Ia stai așa. Uite o stație de autobuz. Mă uit să văd ce numere circulă În zonă și văd că unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
hîrtie și notînd pe ea o listă de posibile locuri pentru Întîlnirea mea cu Jack din seara asta. La pub. Nu. Prea plicticos. La film. Nu. Stăm prea mult cu fundul pe scaun și nu apucăm să vorbim. La patinaj. Habar n-am de ce-oi fi scris asta, fiindcă habar n-am să patinez. Poate fiindcă am văzut asta În Splash. Doamne, sînt deja În pană de idei. Ce porcărie ! Mă uit În gol la foaia de hîrtie, Înregistrînd pasiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pentru Întîlnirea mea cu Jack din seara asta. La pub. Nu. Prea plicticos. La film. Nu. Stăm prea mult cu fundul pe scaun și nu apucăm să vorbim. La patinaj. Habar n-am de ce-oi fi scris asta, fiindcă habar n-am să patinez. Poate fiindcă am văzut asta În Splash. Doamne, sînt deja În pană de idei. Ce porcărie ! Mă uit În gol la foaia de hîrtie, Înregistrînd pasiv frînturi din conversația relaxată din jurul meu. — ... chiar lucrează la nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ceva de băut. E atît de cumsecade. Nu se supără niciodată, face orice-l rogi. N-am fost În viața mea cu un tip ca el ! — Cred, spun, cu glasul ușor sugrumat. Care e diferența exactă de vîrstă dintre voi ? — Habar n-am, spune Katie surprinsă. Nu l-am Întrebat niciodată. De ce ? Chipul Îi strălucește, e fericită și pare să nu mai vădă nimic altceva În jur. Oare chiar n-a observat cît de În vîrstă e el ? — Așa, zic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
companie. — Serios ? spune Jack politicos. — Am propria mea agenție de turism, spune Kerry cu un zîmbet superior. Am Început de la zero. Acum am patruzeci de angajați și o cifră de afaceri de peste două milioane. Și știi care e secretul meu ? — Nț... habar n-am, zice Jack. Kerry se apleacă În față și-l fixează cu ochii ei albaștri. — Golful. — Golful ? repetă Jack. Afacerile Înseamnă relații, spune Kerry. Contacte. Ascultă la mine, Jack, la golf am cunoscut cei mai mari oameni de afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
e compania ta și decizia ta și aveai tot dreptul să hotărăști cum vrei. Dar te rog nu Încerca să spui că nu s-a Întîmplat, fiindcă s-a Întîmplat. — Emma ! spune Kerry, izbucnind În rîs și luîndu-mi mîna. Prostuțo ! Habar n-am avut ! Dacă aș fi știut că e important... Dacă ar fi știut că e important ? Cum să nu știe că e important ? Îmi smulg mîna și mă uit adînc În ochii ei. Rana și umilința de altădată Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
clipă În clipă, am să izbucnesc În plîns. Îi Întîlnesc privirea lui Jack și el Îmi zîmbește ușor, gen bravo, i-ai arătat tu ! Apoi risc și arunc o privire scurtă spre mama și tata. SÎnt ca și paralizați, de parcă habar n-au ce naiba ar putea face. Ideea e că familia noastră nu e obișnuită cu izbucniri emoționale de asemenea gen. Adevărul e că nici eu nu știu ce ar trebui să fac acum. — Păi, Îhm... cred că am să plec acum, spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Jack Harper o să fie la televizor ! — Poftim ? Tresar, surprinsă. O să fie Jack la televizor ? Și mie de ce nu mi-a spus ? — Se duce o echipă TV la el la birou să-l filmeze, sau cum ? zice Artemis, netezindu-și părul. — Habar n-am. — OK, oameni buni, spune Paul, ieșind de la el din birou. Jack Harper a dat un interviu pentru Business Watch, care se va difuza azi, la ora douăsprezece. O să punem un monitor TV mare În sala de ședințe; cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mi-a ținut mie secretele ? — A fost În Scoția ! zic cu un aer de triumf. Prima dată cînd ne-am Întîlnit, dupa ziua cu zborul, m-a rugat să păstrez secret faptul că a fost În Scoția. — De ce ? spune Lissy. — Habar n-am. — De ce fusese În Scoția ? sare și Jemima. — Habar n-am. Se așterne tăcerea. — Hmm, spune Jemima cu condescendență. Nu prea e chiar cel mai penibil secret din lume, nu crezi ? Vreau să spun că există și scoțieni foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu un aer de triumf. Prima dată cînd ne-am Întîlnit, dupa ziua cu zborul, m-a rugat să păstrez secret faptul că a fost În Scoția. — De ce ? spune Lissy. — Habar n-am. — De ce fusese În Scoția ? sare și Jemima. — Habar n-am. Se așterne tăcerea. — Hmm, spune Jemima cu condescendență. Nu prea e chiar cel mai penibil secret din lume, nu crezi ? Vreau să spun că există și scoțieni foarte deștepți. N-ai nimic altceva ? De exemplu... că are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Mi-ai distrus viața ! — Ți-am distrus viața ? Mă privește mirat. Vrei să-mi spui că viața ta e acum distrusă ? Că e chiar așa o nenorocire ca lumea să cunoască adevărul despre tine ? — Nu... nu știi... Șovăi un moment. Habar n-ai cum a fost pentru mine, spun, deja mai calmă. Toată lumea și-a bătut joc de mine la un mod absolut monstruos. Toți cei de la birou m-au luat peste picior, În fel și chip. Artemis a făcut mișto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și faci lucrul respectiv public. O fixez, și inima Îmi bate tare. Doamne, așa e, are dreptate. Aș putea să fac asta. Să mă răzbun. Aș putea să-l rănesc și eu, așa cum m-a rănit el pe mine. Dar habar n-am despre ce e vorba ! zic Într-un final. Dar poți să afli ! spune Jemima. E destul de ușor. Ideea e că știi esențialul, și anume că ascunde ceva. — E adevărat, e ceva destul de ciudat În povestea asta, spune Lissy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
În șoaptă... — Nu mare lucru, spun fără prea mare chef. Parcă l-am auzit că-i spunea că trebuie să transfere ceva... și despre un plan B... și despre ceva care era urgent... Ce să transfere ? spune Lissy suspicioasă. Fonduri ? — Habar n-am. Și au mai zis că trebuie neapărat să se Întoarcă la Glasgow. Jemima e absolut stupefiată. — Emma, nu-mi vine să cred. Ai avut tot timpul informațiile astea ? Sigur e ceva foarte interesant. Trebuie să fie. Păcat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
văd mai bine dansatorul. Nu-mi dau seama dacă e un bărbat, o femeie sau... O, Doamne. E Lissy. Șocul mă lipește efectiv de scaun. Din minte mi-a dispărut absolut tot restul. Nu-mi pot lua ochii de la Lissy. Habar n-am avut că e În stare de așa ceva. Habar n-am avut ! Da, bine, am făcut Împreună balet, cînd eram mici. Și un pic de step. Dar niciodată n-am... eu niciodată... Cum e posibil să știi pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
un bărbat, o femeie sau... O, Doamne. E Lissy. Șocul mă lipește efectiv de scaun. Din minte mi-a dispărut absolut tot restul. Nu-mi pot lua ochii de la Lissy. Habar n-am avut că e În stare de așa ceva. Habar n-am avut ! Da, bine, am făcut Împreună balet, cînd eram mici. Și un pic de step. Dar niciodată n-am... eu niciodată... Cum e posibil să știi pe cineva de douăzeci de ani și să n-ai habar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
așa ceva. Habar n-am avut ! Da, bine, am făcut Împreună balet, cînd eram mici. Și un pic de step. Dar niciodată n-am... eu niciodată... Cum e posibil să știi pe cineva de douăzeci de ani și să n-ai habar că știe să danseze ? Tocmai a făcut niște mișcări contorsionate și lente absolut uluitoare cu un tip mascat, care bănuiesc că e Jean-Paul, iar acum sare și se Învîrte În jurul unei panglici, și Întreaga asistență a rămas cu ochii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Și, brusc, o zăresc pe Lissy, Îmbujorată și radioasă, Înconjurată de o groază de tipi cu fețe de avocați, dintre care unul se holbează cu nesimțire la picioarele ei. — Lissy ! strig. Se Întoarce spre mine și o sărut pe obraz. Habar n-am avut că știi să dansezi atît de bine ! Ai fost uluitoare ! — Ba nu. N-am fost deloc, spune imediat și-și ia expresia tipică de Lissy. Am fost sub orice critică... — Termină ! o Întrerup. Lissy, a fost fenomenal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
arată altfel. De unde i-o fi apărut aripioara aia În plus ? Știu că trebuie neapărat să Încetez să-mi mai dau cartea de vizită cu „Emma Corrigan, Marketing Executive“ străinilor de pe stradă, dar pur și simplu nu mă pot abține. Habar n-am ce sînt alea pro-ceramide avansate. (Nu știu nici măcar ce sînt pro-ceramidele neavansate). Azi-noapte, cînd Jack m-a Întrebat „La ce te gîndești ?“, iar eu i-am răspuns că „La nimic...“, am cam mințit un pic. Adevărul e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
le știu. De făcut, le face Moru, bătrânul, dar tot eu știu cele mai multe cuvinte... Le știu chiar și pe cele pe care Moru le-a uitat. E tare rău să nu vorbești. Uite: Siloa iese din gaura ei și eu habar n-am ce-ar trebui să fac pentru ca ea să se uite la mine. Eh, În ziua aceea n-aș fi știut să zic nici măcar cât Îți spun acum, fiindcă nici Moru nu făcuse atât de multe cuvinte și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
peștera iernii. N-o lăsaseră ai noștri. Era femeie puternică, tocmai bună de trimis la apa care curge ca să aducă burți de băut, sau să jupuiască vânatul, sau să tragă pietre mari la intrarea În peștera iernii când Începea viscolul. Habar n-aveau ei pe atunci că ea Îl purta În pântece pe Moru, cel ce avea să ne fie Vindecător. Mama mea era din neamul nostru. Eu n-am cunoscut-o, căci o puseseră ai noștri În pământ chiar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
glasul acela tunător, și le-am pus cum o s-o sfârșească, așa de frică Îmi era; așa de frică, Încât Moru a fost nevoit să meșteșugească vorba denumită groază pentru ce simțisem eu atunci. Iar ei m-au auzit. Proștii! Habar n-aveau cine le vorbește. Ca și Siloa, frumoasa, se uitau În sus, crezând că strigă Tatăl la ei, din Înaltul cerului. Că o să le facă și o să le dreagă. Că o să-i spulbere ca pe ciulinii arși de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]