5,715 matches
-
a limbajului poetic, "The Raționale of Verse", fiind doar o contribuție notabilă, dar, din multe puncte de vedere, discutabila, la teoria prozodiei. 37 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 171. 38 Henri Bergson, "Le rire", în Oeuvres, 1970, p. 405. 39 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 519: "Rompre avec des habitudes scientifiques qui répondent aux exigences fondamentales de la pensée, faire violence à l'esprit, remonter la pente naturelle
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
contribuție notabilă, dar, din multe puncte de vedere, discutabila, la teoria prozodiei. 37 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 171. 38 Henri Bergson, "Le rire", în Oeuvres, 1970, p. 405. 39 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 519: "Rompre avec des habitudes scientifiques qui répondent aux exigences fondamentales de la pensée, faire violence à l'esprit, remonter la pente naturelle de l'intelligence". 40 Scrisoare către Leo Delfoss (1927), în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Rompre avec des habitudes scientifiques qui répondent aux exigences fondamentales de la pensée, faire violence à l'esprit, remonter la pente naturelle de l'intelligence". 40 Scrisoare către Leo Delfoss (1927), în Ion Barbu în corespondență, 1982, I, p. 142. 41 Henri Bergson, "Le rire", în Oeuvres, 1970, p. 474: "Leș généralités, leș symboles, leș types même, si vous voulez, șont la monnaie courante de notre perception journalière". 42 Idem, p. 460: "Enfin, pour tout dire, nous ne voyons pas leș choses
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
créer avec la matière, qui est! a nécessité même, un instrument de liberté, de fabriquer une mécanique qui triomphât du mécanisme, et d'employerle déterminisme de la nature à passer à travers leș mailles du filet qu'il avait tendu". 47 Henri Bergson, "Essai sur leș données immédiates de la conscience", în Oeuvres, 1970, p. 6: "Par "image" nous entendons une certaine existence qui est plus que ce que l'idéaliste appelle une représentation, mais moins que ce que la réaliste appelle une
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
réaliste appelle une chose, - une existence située à mi-chemin entre la "chose" et la "représentation"". 48 Ion Barbu, Versuri și proza, 1984, p. 21. 49 Stéphane Mallarmé, "Art for All", în Selected Prose Poems, Essays & Letters, 1956, p. 9. 50 Henri Bergson, "Essai sur leș données immédiates de la conscience", în Oeuvres, 1970, p . 89. 51 Ion Barbu, "Direcții de cercetare în matematicle contemporane", în Versuri și proza, 1984, pp. 272. 52 Ion Barbu, "Salut în Novalis. Al Philippide. Stânci fulgerate", 1930
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
1982, pp. 171-172. 60 Edgar Allan Poe, "The Phylosophy of Composition", în The Complete Tales and Poems, 1982, pp. 14-15: "The work proceeded, step by step, to its completion with the precision and rigid consequence of a mathematical problem". 61 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 538. 62 Idem, p. 539. 63 Ion Barbu, "Valéry și Dehmel", în Versuri și proza, 1984, p. 139: "Eseistul mi se pare mai important în Valéry decât însuși poetul Vrăjilor. Bucată Eureka
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
effet et l'importance de la căușe. Îl attend une réponse absolument précise (puisqu'elle doit engendrer un acte d'exécution) à une question essentiellement incomplète: îl désire l'effet que produira en lui ce qui de lui peut naître". 65 Henri Bergson, "La pensée et le mouvant", în Oeuvres, 1970, p. 1283: "Qu'est-ce que le "mobile" auquel notre oeil attache le mouvement, comme à un véhicule? Simplement une tache colorée, dont nous savons bien qu'elle se réduit, en elle-même
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ce que Kant exprime en disant que toutes nos intuitions șont sensibles, ou, en d'autres termes, infra-intellectuelles [s.n.]". Pe de altă parte, atunci când vorbește de "bazele percepției", poetul român are, foarte probabil, în vedere analiza analiza fenomenului întreprinsă de Henri Bergson în Materie și mișcare: perceptul ete un mixt, alcătuit din elemente spirituale (amintiri) și materiale (senzații), din trecut și prezent. 69 Ion Barbu, "Rimbaud", în Versuri și proza, 1984, p. 191. 70 Vezi Ion Barbu, "Opera de artă concepută
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
En Méthode à l'Œuvre (1904) și De la Poésie scientifique (1909), foarte populare în epoca în influențat poeții futuriști (la noi pe Alexandu Macedonski). 79 Exemplul este împrumutat, după toate aparențele, din "Essai sur leș données immédiates de la conscience", de Henri Bergson, în Oeuvres, 1970, pp. 78-79. 80 Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 761: "La qualité qui est un moment du devenir". De altfel, distincția cantitate / calitate face obiectul unei ample analize în secțiunea întâia din "Essai sur
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Rimbaud", în Versuri și proza, 1984, p. 192. 82 Idem, p. 193. 83 Paul Valéry, în Oeuvres, I, 1968, p. 1253: "La science l'ensemble des recettes et procédés qui réussissent toujours." 84 O astfel de posibilitate este întrevăzuta de Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, pp. 503-504: "Rien n'empêche donc d'attribuer aux systèmes que la science isole une durée et, par là, une forme d'existence analogue à la nôtre, si on leș réintègre dans le
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ordine socială, în patru ipostaze diferite. Fiecare dintre acestea se caracterizează printr-un anumit raport între continuitate și discontinuitate, în care ordinea și dreptatea intervin ca instituiri unice, imposibil de preluat într-un model universal. Discontinuitatea dintre viață și moarte (Henri Stahl), dintre generații (Derrida, Benjamin), dintre persoane morale (Ricoeur), dintre viața nudă și viața instituită (Agamben) este anulată de forme de continuitate care constituie diferite tipuri de relație între ordine și dreptate. Normalizarea nu se realizează printr-un model unic
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
traducere de Ciprian Siulea, Tact, Cluj-Napoca, 2012. , Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000. Ricoeur, Paul, Iubire și justiție, traducere de Mădălin Roșioru, ART, București, 2009. Stahl, H. Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. )Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii Gabriela RĂȚULEA Abstract: This study is about the justification of concept of ecological justice on the basis of distributive
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Participarea comunitară în România. Acțiune colectivă urbană în postsocialism ediția a II-a (revizuită), Adrian Hatos
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
filosofie a culturii, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2014, p. 130. Vezi și studiul lui Burlacu din acest volum. * În memoria lui Andrei Bodiu, cel care toată viața s-a simțit dator să întoarcă Darul ce i-a fost încredințat. 1 Henri H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981, p. 265. 2 Ibidem, p. 266. 3 Jacques Derrida, Deconstrucția politicii. Scrieri politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea Design & Print
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sub numele de Motiv und Wort, bazată pe prezumția că ar exista un paralelism între trăsăturile lingvistice și elementele conținutului. Leo Spitzer a aplicat de timpuriu această metodă, investigând recurența unor motive cum sunt sângele și rănile în scrierile lui Henri Barbusse, iar Josef Körner a studiat în mod exhaustiv motivele din scrierile lui Arthur Schnitzler. *25 Mai târziu, Spitzer a încercat să stabilească o corelație între filozofia autorului și trăsăturile stilistice care se repetă ; de pildă, el a stabilit o
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
o proiecție mentală atât de reală, încât niciodată un aparat imaginat de el nu a dat greș. Totul funcționa perfect, fără corecții ulterioare, totul a fost construit fără experimente preliminare”, afirma cu zeci de ani în urmă celebrul inventator român Henri Coandă, despre cel care a fost inventatorul de geniu Nikola Tesla, un nume prea puțin rostit astăzi de umanitate. Nikola Tesla s-a născut în data de 9 iulie 1856 pe țărmul Mării Adriatice, în satul Similian din provincia germană
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
în mi op. 63 D 823 (1825) Zehm, Friederich (n. 1923) Compozitor și pedagog german - Divertimento (1954) Duo-ul Bach, Wilhelm Friedrich Ernst (1759-1845) Pianist și profesor de pian, fiul lui J. Christoph Friedrich Bach - Duett în Do (1778) Bertini, Henri (1798-1876) Compozitor, pianist și pedagog francez - Frere et soeur - 4 mici Duouri - Mere et fille - 4 mici Duo-uri Boelz, Alexandre Perre-Francois (1785-1858) Organist, pianist și compozitor francez - Duo op. 4 (1830) Burney, Chales (1726-1814) Compozitor englezDuets for two Performers
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Compozitor și pianist german - 3 Marșuri - în Do, Mib, Reop.45 (1802/03) Berger, Luwig (1777 -1839) Profesor de flaut, pian și compozitor german - 3 marșuri militare op. 163 Marșuri op.45 Berio, Luciano (n. 1925) Compozitor italianToccata (1939) Bertini, Henri (1798 -1876) Compozitor, pianist și pedagog francez - L'art de la mesure - 25 lecons en partition op. 160 - Methode elementaire et facile (1840) - Methode complete et progressive (1840) - Gymnastique des doigts (1843) Bitsch, Marcel (n. 1921) Compozitor și pedagog francez - Pastourelles
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Wilfried (n. 1945) Teoretician, compozitor și pedagog belgian. - Preludio per una danza antica op. 42 (1977) Wijdeveld, Wolfgang (1910 -1985) Compozitor și pianist olandez. - Gregorius in Eden (1983) Zacher, Gerd (n. 1929) Pianist, organist și compozitor german. - Verschränkungen (1987) Zagwijn, Henri (1878 -1954) Teoretician și compozitor autodidact olandez. - Sanfte Klänge (1921) Zehm, Friederich (n. 1923) Compozitor și pedagog german. - „ Wie Spät ist es, Signor Haydn? " Parafrază după Andantele din Simfonia No. 101 Die uhr Zilcher, Hermann (1881-1948) Pianist, compozitor și pedagog
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Huttenbrenner (1794-1868) Teoretician și compozitor austriac - Rondo pastoral op. (1825) Arnold, Carl (1794 -1873) Pianist, organist,compozitor și dirijor german - Rondo în Re (1816) Berger, Luwig (1777-1839) Profesor de flaut, pian și compozitor german. - Rondo în mi op. 47 Bertini, Henri (1798 -1876) Compozitor, pianist și pedagog francez - Rondino în La op. 7 7(1830) Braal, Andries de (1909 -1969) Compozitor, pianist și dirijor olandez - Mic rondo (1973) Czeny, Carl (1791-1857) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Brilliant Rondeau on Cavatine de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Sib op. 41 (1813) Wolf, Ernst Wilhelm (1735 -1767) Organist, pianist și compozitor german. - Sonata do major (1784) Wölfl, Joseph (1773 -1812) Pianist și compozitor austriac - Sonata în Do op. 17 (1803) - Sonata în sol op. 42 (1807) Studiul Bertini, Henri (1798 -1876) Compozitor, pianist și pedagog francez - Studii - 25 studii op. 97 (1833) - 25 Studii op. 135 (1842) - 25 Studii op. 179 (1842) - 25 studii foarte ușoare op. 149 - 25 studii foarte ușoare op. 150 Cramer, Johann Baptist (1771 -1858
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
per a 20 dits (1979) Beethoven, Ludwig van (1770 -1827) Compozitor și pianist german - 8 Variațiuni în Do pe o temă din Waldstein WoO67(1791/92) - 6 Liedvariationen în Re major "Ich denke dein "(Goethe) WoO 74 (1799/1804) Bertini, Henri (1798 -1876) Compozitor, pianist și pedagog francez. - Variations Brillantes sur un theme original (1830) Brahms, Johannes (1833 -1897) Compozitor și pianist german. - Variațiuni pe o temă de Schumann în Mib Op.23 (1861) Busch Adolf (1891 -1 952) Violonist, dirijor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
coperta. 13 Pentru toată opera, vezi Al. Zub, op. cit., passim. 14 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 386. 15 Apud Al. Zub, op. cit., p. 36. 16 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 395. 17 Asupra ecourilor produse de sinteza teoretică a lui Xenopol, v. Henri Berr, L’histoire traditionnelle et synthèse historique, Paris, 1921, p. 33-35. 18 Cf. Vasile Muscă, Încercare asupra gândirii românești. Schița unui profil istoric, ClujNapoca, 2002, p. 83-97: A.D. Xenopol. 19 Octavian Buhociu, La philosophie de l’histoire d’A.D. Xenopol
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
Baron 23. Prin subscripția inițiată de lojă s-au adunat banii necesari pentru împlinirea proiectului. Printre fondatori se regaseau viitori profesori ai acesteia sau oameni politici ce se vor afirmă în prim-planul vieții publice belgiene, precum Charles de Brouckère, Henri de Brouckère, Eugène Defacqz, Charles Rogier, Pierre- François Van Meenen ori Sylvain Van de Weyer 24. Așadar, Universitatea Liberă nu era o institutie gestionată de stat, astfel că anumite date ale școlarității, dar și ale administrației proprii, aveau reguli speciale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
membri, cu precădere notabili; ulterior, au fost incluși în acest organism și reprezentanții profesorilor, Rectorul, președinții de facultăți etc.28. Consiliul de Administrație se găsea sub autoritatea unui președinte (cei dintâi care au ocupat această funcție au fost omul politic Henri de Brouckère pentru o scurtă perioadă în 1834, iar apoi Primarul orașului Bruxelles, Nicolas Rouppe, până în 1838)29. Direcția universității o asumă însă un Administrator - Inspector, poziție deținută de Pierre-Théodore Verhaegen din 1834 până la moartea sa, în 1862, apoi de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]