4,284 matches
-
Construcția de capele mortuare pe lângă fiecare biserică; 2) Construcția unui monument al eroilor în satul Lunca; 3) Construcția unei biserici în satul Fruntești; 4) Finalizarea lucrărilor la instalația de alimentare cu apă și încălzire a bisericii din Lunca care are hramul la 8 noiembrie, „Sfinții ierarhi Mihail și Gavril”. Unele dintre aceste obiective au fost deja îndeplinite (apa și Monumentul Eroilor de la biserica din Lunca, iar biserica nouă din Fruntești era în faza de turnare a bolții la 21 august 2009
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bisericii. Pentru a se putea face o comparație între familiile care alcătuiau atunci satul Lunca și cele care sunt astăzi, din care rezultă continuitatea și stabilitatea vechilor nume de familie, dăm tabelul celor care au contribuit la acoperirea bisericii cu hramul „Schimbarea la Față”. Care familii nu mai sunt astăzi ? - Tofan , Munteanu și Ungureanu au fost în Slobozia;Vasilescu, Nuțu și Chelaru (Chelărița) s-au pierdut. Se poate ca celor de astăzi, învățați cu valori mari și cu valute străine, să li se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în limba slavonă, altele tipărite în românește, dar cu caractere chirilic. A fost nevoie de contribuția cetățenilor pentru a se cumpăra cu 70 de lei (franci) un Minei de la Iordache Diaconescu din Mărăști, după ce un incendiu a mistuit biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” de acolo. Cartea a fost cumpărată în februarie 1883, dar, din documentele din arhivă, rezultă că numitul Iordache Diaconescu nu ar fi avut voie să înstrăineze ceea ce nu-i aparținea. De asemenea, prin contribuția celor 13 cetățeni înscriși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spuză, bătute - omletă, căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului, care la Lunca - Slobozia și Valea Boțului se ținea pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului, care la Lunca - Slobozia și Valea Boțului se ținea pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la hram unii la alții, răzeșii se țineau la distanță de clăcași. În satele de răzeși, veneau și cântau lăutarii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la hram unii la alții, răzeșii se țineau la distanță de clăcași. În satele de răzeși, veneau și cântau lăutarii renumiți ai locurilor, care erau toți țigani. Alții, tot din aceeași etnie, veneau la cerșit, dar asta nu afecta buna dispoziție. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-l facă în diferite forme și cu umpluturi. De asemenea, știau să facă pasca, care nu-i nimică altceva decât o plăcintă cu brânză mult îmbunătățită. Se făcea la Paști, se mai făcea de înălțare. Acum se face la hram și, probabil, și la alte zile semnificative pentru familie. învârtită: făină superioară, ulei, zahăr, nucă pisată. Nu reușește la fiecare, deoarece este o tehnică a prelucrării aluatului din care se facă foi subțiri, cât mai subțiri, întinse pe masă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bundița la femei și bărbați (modelul, cruciulițele „răsturnate”, în formă de „x”), iile și cămășile bărbătești, căciulile brumării și negre, cu „fundul” plat. 2.1 - Alte forme și mijloace de manifestare a spiritului popular: Sânzienele, Crșciunul, Anul Nou și Paștele, Hramul satului, Claca, întâlnire cu fiii satului De-a lungul timpului, poporul român a acumulat un tezaur spiritual materializat în creația populară, în obiceiuri, tradiții și practici legate de anumite zile din an cărora le-a atribuit o semnificație deosebită. Unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire a familiei, de „socializare” cum se spune acum, îl constituiau hramurile, organizate de ziua Sfântului sau Sfinților care patronau biserica satului: în Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului, hramul se organiza de ziua Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire a familiei, de „socializare” cum se spune acum, îl constituiau hramurile, organizate de ziua Sfântului sau Sfinților care patronau biserica satului: în Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului, hramul se organiza de ziua Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului: în Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului, hramul se organiza de ziua Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gavril (8 noiembrie) și și se spune pe scurt „Hranghel” de la Sfinții Arhangheli (angel - înger), iar la Fruntești de Cuvioasa Paraschiva, pe 14 octombrie. Hramul purta în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în sine două aspecte care se completau reciproc. Mai întâi aveau loc pregătirile pentru hram: purificarea casei, a gospodăriei întregi, se făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea curățenie, se spăla, se văruia, dublată de purificarea sufletească, prin sfânta împărtășanie. Gospodarii păstrau în mod special pentru hram alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau de pomană. Hramul nu era zi de pomană - pentru pomeni erau zile speciale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau de pomană. Hramul nu era zi de pomană - pentru pomeni erau zile speciale: Moșii de iarnă și Moșii de vară - era obligația morală și materială a gazdei de a-i hrăni pe toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau de pomană. Hramul nu era zi de pomană - pentru pomeni erau zile speciale: Moșii de iarnă și Moșii de vară - era obligația morală și materială a gazdei de a-i hrăni pe toți cei care-i călcau pragul. Pentru familia de gospodari care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obligația morală și materială a gazdei de a-i hrăni pe toți cei care-i călcau pragul. Pentru familia de gospodari care primeau cât mai mulți hrămari era o cinste, erau căutați, erau cu vază în sat. Cei veniți la hram urau gazdelor sănătate și belșug, mulțumeau pentru masă și băutură și plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodari care primeau cât mai mulți hrămari era o cinste, erau căutați, erau cu vază în sat. Cei veniți la hram urau gazdelor sănătate și belșug, mulțumeau pentru masă și băutură și plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra care umbla pe la casele oamenilor înstăriți, era angajată să cânte la horă și la bal. Hramurile, mai mult chiar decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra care umbla pe la casele oamenilor înstăriți, era angajată să cânte la horă și la bal. Hramurile, mai mult chiar decât marile sărbători creștine, au avut un impact deosebit în conștiința locuitorilor satelor și a celor desprinși din lumea satelor, în prima generație, cumulând, pe lângă elemente religioase, și elemente laice, unele păstrate dintr-o perioadă ancestrală. Era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în casă se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite pentru odihnă și recreere, în zilele de sărbătoare, în cerdacă putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aduce multe prejudicii de ordin moral și material. Așa că nu e de mirare și nici de condamnat nu e că oamenii obișnuiți, luați de valul vieții, din comuna Filipeni, nu-i mai știu pe cei plecați dintre ei și ce hram poart pe unde-l poartă. Ba, nici nu le vine să creadă că băiatul lui Cutare, cu care au păzit vacile și oile pe imaș și pe dealuri, a ajunsă el ce-a ajuns. Ei, și?! Tu, oricât ai fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]