3,662 matches
-
lucrat împreun] având același scop. Formularea noastr] final] cu privire la subiectivismul etic îl transform] într-o teorie apropiat] de cea a observatorului ideal, care afirm] c] lucrul corect care trebuie f]cut este acela pe care un judec]tor perfect rațional, imparțial și m]rinimos l-ar consideră ca fiind cel mai bun. Are, de asemenea, multe în comun cu teoria lui Richard Brandt, care susține c], în a decide ceea ce este corect, întrebarea-cheie este: „Ce ar dori sau ce ar alege
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celui mai mare bine pentru cel mai mare pentru num]r de oameni. Atâta timp cât viață și libertatea sunt protejate, a face ceea ce este bine înseamn] a onora valorile unei societ]ți deoarece sunt acceptate pe scar] larg] și sunt respectate imparțial. Individul face ceea ce este bine deoarece, în calitatea sa de creatur] rațional], este obligat s] r]mân] fidel preceptelor, care cuprind viață și libertatea, la care el a consimțit. Etapă 6 Etapă principiilor etice universale. Exist] principii etice universale pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind mistificarea ideologic] și ascunderea. O moral] care și-a înțeles propriile baze sociale ar fi la fel de imposibil] că și religia care s-a întemeiat pe percepția clar] c] orice credinț] în supranatural este o superstiție. ix. Iluzia bun]voinței imparțiale Vom vedea de ce este așa dac] analiz]m o caracteristic] fundamental] a moralei ca atare. Este specific gândirii morale s] se prezinte ca fiind întemeiat] pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un imperativ categoric dat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind întemeiat] pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un imperativ categoric dat numai de rațiune ori pe un principiu general al fericirii. Oricare ar fi teoria, morală este descris] că o dorinț] de mai bine, imparțial] sau dezinteresat], care înglobeaz] toate interesele relevante și le prefer] pe unele fâț] de altele numai atunci cand exist] motive solide (imparțial bazate) de a face acest lucru. Aceast] tr]s]tur] a moralei o face s] fie, în esenț], ideologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe un principiu general al fericirii. Oricare ar fi teoria, morală este descris] că o dorinț] de mai bine, imparțial] sau dezinteresat], care înglobeaz] toate interesele relevante și le prefer] pe unele fâț] de altele numai atunci cand exist] motive solide (imparțial bazate) de a face acest lucru. Aceast] tr]s]tur] a moralei o face s] fie, în esenț], ideologic]. F]r] nici o îndoial], oamenii pot crede c] acționeaz] astfel, iar o anumit] acțiune poate chiar s] dovedeasc] o bun]voinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazate) de a face acest lucru. Aceast] tr]s]tur] a moralei o face s] fie, în esenț], ideologic]. F]r] nici o îndoial], oamenii pot crede c] acționeaz] astfel, iar o anumit] acțiune poate chiar s] dovedeasc] o bun]voinț] imparțial] fâț] de interesele imediate ale indivizilor afectați. Atât timp cât respect]m cerință moral] de a lua în calcul consecințele imediate ale acțiunilor noastre, nu exist] nici o problem] în realizarea imparțialit]ții. Dar morală ne încurajeaz] și s] ne consider]m acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în realizarea imparțialit]ții. Dar morală ne încurajeaz] și s] ne consider]m acțiunile că încadrându-se într-un cod moral, valid și pentru semenii noștri. Când facem acest lucru, ne imagin]m c] acțiunile se supun principiului bun]voinței imparțiale pe care ni-l reprezent]m eficient la o scar] mare. În acest moment, devine evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o form] de acțiune semnificativ] la nivel social și eficient] care s] respecte principiul bun]voinței imparțiale. Acțiunile considerate „drepte” (deoarece corespund modului dominant de productie) promoveaz] în mod sistematic interesele clasei conduc]toare pe seama celor exploatați. Acțiunile care încearc] s] r]stoarne aceast] ordine, aprobate de vreun cod moral revoluționar, promoveaz] interesele clasei revoluționare pe seama celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere teoretic procesul istoric (MEW 4, p. 472, CW 6, p. 494). Acest apel apare dintr-o identificare informat] cu o miscare istoric] concret], nu din interesul propriu brut și cu atât mai puțin dintr-un angajament imparțial fâț] de principiile și scopurile morale pe care se crede c] le are mișcarea. Aceia care se al]tur] cauzei proletariatului având aceast] din urm] atitudine nu au reușit s] înțeleag] din punct de vedere teoretic mișcarea istoric]: ei au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] o sprijine într-un sens mai larg. El plaseaz] armonia dintre interesele individuale și acțiunea social] în cadrul „vieții etice”, care r]mane moral] într-un sens deosebit prin aceea c] apelul s]u ultim este un apel la rațiune imparțial]. Sistemul vieții etice este un sistem al drepturilor, al datoriei și al drept]ții care actualizeaz] binele universal; el include chiar și morală. Totuși, interesle de clas], definite din punct de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar un act de tr]dare a mișc]rii proletare (MEW 19: 25, SW 325). xi. Are morală vreun viitor? Într-un fragment
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între afirmația c] va exista moral] într-o societate comunist] viitoare și declarația Manifestului Comunist c] revoluția comunist] „va elimina orice moral] în loc s] instaureze una nou]”. Dar poate c] acest conflcit nu este atat de profund. Morală implic] principii imparțiale și universale, iar urm]rirea lor ofer] o justificare ce transcende interesele conflictuale ale unor indivizi sau grupuri. Din perspectiv] marxist], acest lucru este imposibil atât timp cât exist] o societate divizat] pe clase, iar iluzia ideologic] a moralei const] în deghizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vreunul dintre licitanți. În cazul în care aș descoperi, pe parcursul procesului de evaluare și selecție, că un astfel de tip de legătură există, o voi declara imediat și voi demisiona din Comisia de evaluare. Confirm că voi adopta o atitudine imparțială și voi păstra confidențialitatea informațiilor în timpul procesului de evaluare. Semnătura: Anexa 10 TERMENI DE REFERINȚĂ PENTRU MEMBRII COMISIEI DE EVALUARE Procesul de evaluare reprezintă o componentă centrală a conceptului program competitiv de ajutoare financiare nerambursabile oferind o evaluare tehnică în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154027_a_155356]
-
selecția proiectelor. Astfel, membrii Comisiei de evaluare trebuie: ● Să fie desemnați pe baza competenței și a experienței necesare evaluării Cererilor de finanțare; Să poată participa la toate întâlnirile Comisiei (absența va fi consemnată în procesele verbale); ● Să fie obiectivi și imparțiali în analiza cererilor de finanțare; ● Să stabilească domeniile de prioritate pe baza Criteriilor de eligibilitate și de selecție. Să verifice Cererea de finanțare față de setul de criterii aprobat; ● Să evalueze Cererea de finanțare în concordanță cu ponderea criteriilor din listă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154027_a_155356]
-
lumii (creștine) și relația dintre laic și religios. Summum al modelelor voievodale, Alexandru Macedon − întemeietor de cetăți și civilizator, monarh "elin" convertit la creștinism (!) în urma unor apariții mirabile de sfinți, apărător al credinței, fiu și soț respectuos, autocrat drept, judecător imparțial - ocupă o poziție centrală în sistemul rolurilor emblematice proiectate în imaginarul medieval. Fondator de civilizație, figură foarte populară la nivelul comunității, el dublează într-o oarecare măsură modelul politico-religios și cultural al lui Constantin I. Eroul Alexăndriei (text din Codex
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vreunul dintre licitanți. În cazul în care aș descoperi, pe parcursul procesului de evaluare și selecție, ca un astfel de tip de legătură există, o voi declară imediat și voi demisiona din Comisia de evaluare. Confirm că voi adopta o atitudine imparțială și voi păstra confidențialitatea informațiilor în timpul procesului de evaluare. Semnătură: ................ Dată: .......................... Anexă 9 TERMENI DE REFERINȚĂ PENTRU MEMBRII COMISIEI DE EVALUARE Procesul de evaluare reprezintă o componentă centrală a conceptului program competitiv de ajutoare financiare nerambursabile oferind o evaluare tehnică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176120_a_177449]
-
selecția proiectelor. Astfel, membrii Comisiei de evaluare trebuie: ● Să fie desemnați pe baza competenței și a experienței necesare evaluării Cererilor de finanțare; Să poată participa la toate întâlnirile Comisiei (absența va fi consemnata în procesele verbale); ● Să fie obiectivi și imparțiali în analiza cererilor de finanțare; ● Să stabilească domeniile de prioritate pe baza Criteriilor de eligibilitate și de selecție. Să verifice Cererea de finanțare față de setul de criterii aprobat; ● Să evalueze Cererea de finanțare în concordanță cu ponderea criteriilor din lista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176120_a_177449]
-
vreunul dintre licitanți. În cazul în care aș descoperi, pe parcursul procesului de evaluare și selecție, ca un astfel de tip de legătură există, o voi declară imediat și voi demisiona din Comisia de evaluare. Confirm că voi adopta o atitudine imparțială și voi păstra confidențialitatea informațiilor în timpul procesului de evaluare. Semnătură: ................ Dată: .......................... Anexă 9 TERMENI DE REFERINȚĂ PENTRU MEMBRII COMISIEI DE EVALUARE Procesul de evaluare reprezintă o componentă centrală a conceptului program competitiv de ajutoare financiare nerambursabile oferind o evaluare tehnică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176121_a_177450]
-
selecția proiectelor. Astfel, membrii Comisiei de evaluare trebuie: ● Să fie desemnați pe baza competenței și a experienței necesare evaluării Cererilor de finanțare; Să poată participa la toate întâlnirile Comisiei (absența va fi consemnata în procesele verbale); ● Să fie obiectivi și imparțiali în analiza cererilor de finanțare; ● Să stabilească domeniile de prioritate pe baza Criteriilor de eligibilitate și de selecție. Să verifice Cererea de finanțare față de setul de criterii aprobat; ● Să evalueze Cererea de finanțare în concordanță cu ponderea criteriilor din lista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176121_a_177450]
-
astăzi, atunci când vorbesc despre „mecanismul pieței”, economiștii continuă să descrie procesul economic În termeni cartezieni. În noua schemă a lucrurilor, mâna invizibilă devine supervizorul, iar piața - câmpul de bătaie În lupta omului contra naturii și a celorlalte ființe umane. Detașat, imparțial, automat și autonom, noul Dumnezeu, care guvernează piața, Înțelege numai limbajul numerelor. În domeniul său, toate fenomenele sunt reduse la nivelul valorilor comune: cost pe unitate, preț pe libră, dolari pe oră, salariu pe săptămână, chirie pe lună, profituri pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu numai natura, dar și viața altor oameni. Aceste persoane au fost numite „capitaliști”. Economia de piață modernă și statul-națiune, la rândul său, au devenit mecanismele instituționale care să Înlesnească această nouă organizare a lumii. Piața va servi ca arenă imparțială În care fiecare capitalist se va Încleșta În lupta Împotriva celorlalți, În lupta de a captura spațiu și a sechestra timp sub forma proprietății private. Statul-națiune, Încă din anii apariției sale, trebuia, la rândul său, să fie protectorul proprietății fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]