8,976 matches
-
făcută din carne și din sânge, are un „puls” de om adevărat sau e doar un spirit (fairy)? Și oare chiar se mișcă (motion as well)? Revelarea unor detalii legate de nașterea fetei nu e de-ajuns pentru a înlătura incertitudinea: Pericle se crede adormit și visând, un vis straniu, cu totul deosebit (rarest dream), unul dintre acele vise care îi amăgesc pe cei cu mințile rătăcite („mock sad fools withal”), căci nu încape îndoială că biata sa copilă e de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de recunoaștere un veritabil „efect de fantomă”, cu tot cortegiul său de indecizii: realitate sau vis, adevăr sau minciună, corp în care pulsează viața sau vedenie, iluzie lipsită de substanță? Și ca și cum uneori ar vrea să sporească și mai mult incertitudinea, Shakespeare nu se mulțumește să asocieze falsa moarte cu asemănarea, ci le adaugă și travestirea. Astfel, în ultimul act din Cymbeline, când Belarius și cei doi tineri prinți, Guiderius și Arviragus, o revăd pe Imogena - Fidele -, Guiderius exclamă: „uite că
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
travestirii cu asemănarea și cu dublul, sporind astfel „efectele de fantomă” din comediile lui. Aliind asemănarea și travestirea, creând un joc complicat de relații simetrice, „în oglindă”, Noaptea regilor deschide calea confuziei identităților și a sexelor și, mai ales, naște incertitudini: personajele nu știu niciodată dacă ceea ce văd e iluzie sau realitate. Printr-o meticuloasă construcție ambiguă este fabricată capcana în care vor cădea privirea lui Antonio și cea a Oliviei. Capcană a dublurilor, producând veritabile „efecte de fantomă” și consolidând
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Noaptea regilor, asemănarea perfectă este percepută ca o bizarerie: „which was strange, the one so likes the other”. Iar quiproquoul comic, bazat ca de obicei pe confuzie și pe falsă percepție, va da naștere unor răsturnări de situație și unor incertitudini în privința identității comparabile cu cele generate de amăgirile tragice. De altfel, pornind de la ideea escrocării și convins că Dromio, slujitorul lui, fusese lăsat fără o lețcaie de către hoții ce roiesc prin tot orașul, Antipholus din Siracuza va propune chiar o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
domeniului magiei. În finalul piesei, ducele se declară incapabil să dea un verdict categoric, ce ar putea decide o dată pentru totdeauna natura celor două elemente ale dublului (who deciphers them). Căci cum să descifrezi, cum să clarifici identitățile, în plină incertitudine creată de însăși existența dublului? Această incertitudine a identităților se înrudește îndeaproape cu indeterminabilul fantomei și/sau al ființei reale: în fața lui Aegeon, Antipholus din Siracuza se întreabă dacă omul pe care îl vede este într-adevăr tatăl său sau
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
declară incapabil să dea un verdict categoric, ce ar putea decide o dată pentru totdeauna natura celor două elemente ale dublului (who deciphers them). Căci cum să descifrezi, cum să clarifici identitățile, în plină incertitudine creată de însăși existența dublului? Această incertitudine a identităților se înrudește îndeaproape cu indeterminabilul fantomei și/sau al ființei reale: în fața lui Aegeon, Antipholus din Siracuza se întreabă dacă omul pe care îl vede este într-adevăr tatăl său sau fantoma acestuia (his ghost). Deci chiar și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din greșelile, iluziile, cursele întinse la tot pasul, ne trimit spre acel teritoriu unde problema dublului se întâlnește cu cea a fantomei. Confuzia comică și comedia păcălelilor au o ambivalență ce corespunde întru totul celei a fantomei tragice și a incertitudinilor tulburătoare cărora ea le dă naștere. Cu Shakespeare ne aflăm poate cel mai aproape de acel centru al teatrului spre care credem că ne-ar putea conduce fantoma. Un centru ascuns care transgresează frontiera genurilor. Indeterminabilul vis/realitate și parodierea luitc
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a fost destinată lui și că tâlcul prologului trebuie căutat în altă parte. În modul în care el adună și înnoadă toate firele tematice: beția, somnul, visul - în raporturile lui ambigue cu realitatea, dar și forța de iluzionare a imaginilor, incertitudinea identităților prinse într-un joc al amăgirilor, hrănite deopotrivă de tablourile pictate și de cele vivante. Și atunci, n-am putea vedea oare în acest amplu prolog o modalitate ocolită, insidioasă de a introduce problematica fantomalului? Un prolog, în orice
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
este și nu este. A lui nu este ceea ce pare a fi... Gonzalo va spune: ...wether this be Or be not, I’ll not swear. ...că toate astea sunt sau nu sunt, Eu n-aș putea să jur. Această profundă incertitudine, „a fi sau a nu fi” (to be or not to be), ce naște suspiciuni în privința credibilității propriului văz, se înscrie ca un ecou peste timp al întrebării inaugurale din Hamlet, cu care deschideam capitolul dedicat lui Shakespeare, întrebare fondatoare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a semețelor piscuri, pentru a nu mai părăsi spațiul terestru (să ne amintim că și „Femeia mării” alege să rămână pentru totdeauna o ființă pământeană), unde dialogul cu morții, chiar dacă nu e decât o posibilitate secretă, ascunsă, implică totuși și incertitudinea unui „cine știe, poate că...”. „Totul e bine” atunci când sunt date uitării viața în pustietate, atracția spațiilor alterității, spații ale libertății, dar și ale pericolului. Lucrurile se schimbă însă atunci când, în loc să fie o concluzie a acțiunii, afirmația aceasta deschide acțiunea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
drumul plin de hârtoape unde se întâlnesc Necunoscutul și Cerșetorul, cel dintâi, căzut la pământ, nu mai știe unde se află, unde a fost până atunci, cine este, dacă e copil sau moșneag, bărbat sau femeie, zeu sau diavol. Iar incertitudinea identitară nu poate fi disociată de întrebarea adresată dublului său, Cerșetorul: „Tu ești tu sau ești eu?”, întrebare ce are, în Drumul Damascului, rolul avut de întrebarea „Cine e acolo?” în Hamlet. În fața Cerșetorului nebun, ce apare pe drum purtând
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
intriga o cere și care are și ea dreptul la viață, ba chiar mai mult decât voi, pentru că este mai reală, mai autentică decât voi?”. Dezacordul vizibil dintre Actori și Personaje va evolua rapid spre un adevărat conflict, alimentat de incertitudinea „ficțiune sau realitate?”. În cele din urmă, exasperat, Directorul îi va trimite acasă pe Actori, dar nu va scăpa de prezența, acum de-a dreptul înfricoșătoare, a Personajelor: apărute mai întâi ca niște umbre proiectate în lumina verde a unui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cimitir, că afară e noapte și că, undeva, cineva dezgroapă probabil un mort pentru a-l îngropa în altă parte. Astfel, în plină atmosferă gravă, solemnă impusă de vecinătatea morților, familiaritatea, firescul, naturalul trebuie neapărat păstrate, după cum trebuie păstrată și incertitudinea: oare dialogul dintre bărbatul mort și femeia vie ține de joc sau de realitate? În final, Genet va înscrie scena - și teatrul, în ansamblul său - într-un spațiu în care morții sunt îngropați și dezgropați de-adevăratelea, într-un cimitir
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
conținut asemănător. Suplețea cutumei constituționale a fost considerată de partizanii acesteia un avantaj incontestabil față de rigiditatea textului scris, care nu poate fi adaptat cu ușurință la transformările sociale. Adversarii cutumei au obiectat că: tradiția sau cutuma constituțională se caracterizează prin incertitudine și este incompletă; cutuma, fiind într-o continuă mișcare, nu are o formă definitiv stabilită și nu i se cunoaște cu precizie nici conținutul. Altfel spus, nu se cunoaște dacă un fapt derogând de la cutumă este un element de progres
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
conținut asemănător. Suplețea cutumei constituționale a fost considerată de partizanii acesteia un avantaj incontestabil față de rigiditatea textului scris, care nu poate fi adaptat cu ușurință la transformările sociale. Adversarii cutumei au obiectat că: tradiția sau cutuma constituțională se caracterizează prin incertitudine și este incompletă; cutuma, fiind într-o continuă mișcare, nu are o formă definitiv stabilită și nu i se cunoaște cu precizie nici conținutul. Altfel spus, nu se cunoaște dacă un fapt derogând de la cutumă este un element de progres
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sine, travaliul de identificare în curs, ruptura de vechile interese, toate aceste lucruri explică apariția acestei replieri spre sine și a întrebărilor ontologice. Aceste întrebări sunt cu atât mai dureroase și insistente cu cât adolescentul percepe mai bine multiplele schimbări, incertitudinile, contradicțiile pe care le trăiește. Adolescența implică, în sfârșit, o profundă schimbare a sistemului de valori, iar unii autori consideră idealul eului ca moștenitorul direct al adolescenței tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei oedipiene. Idealul copilului se hrănește din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trecutul acestor subiecți îi predispune la aceasta (vezi capitolul 5). ADOLESCENȚĂ ȘI FIXAȚIE DEPRESIVĂ Există un consens pentru a recunoaște faptul că depresia există la copil dar expresia sa semiologică, frecvența, legătura strânsă cu calitatea relației parentale și familiale și incertitudinile persistente în ceea ce privește evoluția acestei semiologii în adolescență, apoi la vârsta adultă, provoacă menținerea unei distincții între depresie prepubertară și depresie în adolescență (vezi capitolul 5). Fie că este vorba despre semnele tensiunilor psihologice care provoacă disforia pubertară, sau de eventualii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se răzbuna, de a-i distruge pe ceilalți, dar este copleșită de teama de propria sa capacitate distructivă și de un sentiment de vinovăție insuportabil. Alături de această semiologie depresivă sunt constatate, de asemenea, unele manifestări care exprimă oscilații și/sau incertitudini privind limitele proprii: Christine declară că îi este frică de toate, de ceilalți. Are impresia că se vorbește despre ea, că cineva vrea să-i facă rău. Se simte în permanență spionată, observată. Ea prezintă stări de mare sensibilitate, dismorfofobii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică nespecifică etc.; CIM-10: tulburare psihotică acută polimorfă fără simptom schizofrenic, alte tulburări psihotice acute, mai ales delirante, alte tulburări psihotice acute și tranzitorii, tulburări psihotice acute cu aspect schizofrenic etc.), ceea ce demonstrează probabil incertitudinea care domină această entitate ce pare destul de precisă celui care lucrează în domeniul clinic. Ținând cont de afirmațiile precedente, am inițiat și dirijat și noi o cercetare pe această temă (PHRC, 1995: tratamentul episodului delirant acut; comparație între două tratamente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
posibil al patologiei psihotice. Dar și într-un caz și în celălalt, nu vom obține răspunsul decât în urma unei supravegheri pe termen mediu sau lung (4-5 ani), care să permită depășirea perioadei adolescenței și a aceleia a adultului tânăr. Această incertitudine de care trebuie să ținem cont în legătură cu diagnosticul face ca problema tratamentului, în special a celui medicamentos, să rămână nerezolvată. Într-adevăr, tratamentul psihoterapeutic, a se vedea cel psihanalitic, pare, în ambele cazuri, în mod deosebit preferabil, dacă nu indispensabil
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asemenea cercetare științifică nu poate fi scrisă sub forma unei simple investigații cu un plan de lucru bine definit în timp. Poate autoarea și-a dorit adevărurile liniștite, dar a avut parte tot timpul de adevăruri-problemă aflate în stare de incertitudine și, implicit, de risc. În consecință, travaliul lucrării este de o permanentă primenire și reflecție critică. Parcă întrebările și problematizările sunt mai importante decât rezolvările. Și totuși, autoarea rămâne un fin observator și un analist de profunzime, care a realizat
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
această caracteristică presupune eliminarea oricăror forme de influență care ar determina un rezultat sau obiectiv predeterminat; prudența - această caracteristică presupune luarea în considerare a unui grad de precauție în exercitarea raționamentelor necesare cu ocazia estimărilor unor evenimente în condiții de incertitudine, pentru ca elementele de active și datorii să nu fie supraevaluate sau subevaluate, după caz; exhaustivitatea - această caracteristică presupune că informația trebuie să fie completă, în limitele rezonabile ale pragului de semnificație și ale costului obținerii ei. Există și situații în
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
aprofundată, ediția a doua, Editura Universitară, București, 2004, p. 52. footnote> Această asimetrie șocantă în tratarea plusurilor și minusurilor de valoare își are motivația în grija de a proteja investitorii, și astfel „se evită riscul de transfer în viitor a incertitudinilor prezente, susceptibile de a greva patrimoniul și rezultatele întreprinderii”<footnote Fragment preluat din Planul de conturi general francez, 1982. footnote>; cu alte cuvinte principiul se bazează pe ipoteza că pentru un utilizator extern al informațiilor contabile furnizate de o întreprindere
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cazul în care s-au constatat plusvalori între valoarea de inventar și valoarea de intrare, acestea nu sunt contabilizate, elementele de active menținându-se la valoarea de intrare. Există însă și puncte de vedere negative cu privire la principiul prudenței. În ceea ce privește evaluarea incertitudinilor în contabilitate, deci constituirea de provizioane, așa cum arăta E.S. Hendriksen, principiul prudenței este: „o metodă foarte mediocră, pentru a trata existența incertitudinii în evaluarea activelor, datoriilor și rezultatelor. Cel mai rău, el antrenează o distorsiune completă a cifrelor contabile. Este
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
menținându-se la valoarea de intrare. Există însă și puncte de vedere negative cu privire la principiul prudenței. În ceea ce privește evaluarea incertitudinilor în contabilitate, deci constituirea de provizioane, așa cum arăta E.S. Hendriksen, principiul prudenței este: „o metodă foarte mediocră, pentru a trata existența incertitudinii în evaluarea activelor, datoriilor și rezultatelor. Cel mai rău, el antrenează o distorsiune completă a cifrelor contabile. Este deosebit de periculos prin efectele sale capricioase. Prin urmare, cifrele contabile stabilite cu prudență nu permit o interpretare corectă”<footnote Hendriksen E.S., Van
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]