5,050 matches
-
deocamdată de acest succes. 10. Schimbarea imaginii Închide încet ochii și respiră adânc, foarte adânc...umple cu adevărat plămânii cu aer, și apoi expiră și relaxează-te...Continuă să respiri adânc și în mod uniform și, observă orice piedici și inegalități în respirație, încearcă să le uniformizezi... În timp ce continui să respiri adânc și egal, imaginează-ți că fiecare inspirație pe care o faci este ca o legănare în sus, în aer, iar când expiri, legănarea coboară din nou... Creează-ți mental
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ca o reacție la o veche stipulare tradițională atribuită lui Aristotel, supranumită și principiul dreptății formale: „Cei egali trebuie tratați egal, cei inegali trebuie tratați inegal”. Cine ar putea stabili însă ce înseamnă egalitate și ce diferențe relevante determină adevărata inegalitate între persoane? Dreptatea a fost definită drept ceea ce se cuvine, merită și este corect. Ea are valoare doar atunci când se îndeplinesc anumite standarde (politice, sociale sau culturale). O persoană care pretinde echitate este o persoană care își exercită un drept
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să suscite învățarea cooperativă ara sigura exercitarea optimă a prestigiului și ar conduce la reducerea inegalităților instituite în școală. - să stăpânească fenomenele de violență; tinerii care au tendințe de autoritate trebuie tratați cu înțelegere și puși în situația de a colabora în diferite împrejurări cu cei către care își exercită ura și violența. - să asigure deschiderea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ale oricărei examinări psihologice. Pentru a permite comparațiile, am transformat valorile caracteristice notelor brute pentru băieți și fete în note standard păstrând indicația majoră cu privire la vârstă ( să nu depășească 3 luni de la aniversare). Așa cum s-a căutat să nu existe inegalitate de dispersie de vârstă, s-a avut în vedere egalitatea de efective precum și a condițiilor de testare. Privind graficul notelor standard obținute se disting următoarele constatări: (grafic 6). Rezultatele subiecților rhinolalici atât la fete cât și la băieți se plasează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
au la examinare valori tensionale crescute, sunt anxioși. În 20% din cazuri putem avea semnele obiective ale șocului hipovolemic, cu tamponadă cardiacă în cazul rupturii în sacul pericardic. Aprecierea pulsurilor periferice la toate sediile de acces poate scoate în evidență inegalități sau lipsa pulsului. Prezența unui suflu diastolic în focarul de ascultație al aortei, poate decela o regurgitare aortică recent instalată. Prezența semnelor de șoc cardiogen, cu scăderea performanței cardiace poate apare în afectarea ostiilor coronare cu infarct miocardic consecutiv. DIAGNOSTICUL
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
exemplar de către aproape toți istoricii maghiari și români, iar procesul fără îndoială a existat, Egry Gábor, într-un studiu din 2006, a ridicat importante semne de întrebare la afirmațiile știute. A accentuat puterea limitată de capital a instituțiilor financiare românești, inegalitățile dintre achizițiile regionale de teren, precum și specificul național al județelor supuse controlului, care, în anumite locuri - de pildă într-un județ pur românesc -, făceau ca pe piața liberă, necontrolată de stat, o proprietate agricolă ungurească medie să nu poată avea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
96-113]. Nu putem, uita că militarii pot fi motivați și de un interes de clasă, cum spune și Nordlinger [ibidem, 113-136], atunci când vorbim de politizarea claselor inferioare, și, ca urmare, de amenințarea percepută de clasa medie, de insuccesul guvernelor civile (inegalitate, criză economică, dezordine) și de pierderea legitimității de către un anumit regim; atunci există condiții capabile să declanșeze intervenția militară. Mobilizarea claselor inferioare este un aspect cultivat de diferiți savanți care s-au ocupat de America Latină. Nun [1968] este unul din
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mare de țări, deși, în prezent, lumea arabo-musulmană dovedește o stabilitate care ne împiedică să ne gândim la o anumită formă de liberalizare, în plus față de cea deja existentă (în Iordania sau Kuweit). Mai mult decât atât, sărăcia, înapoierea și inegalitățile economice extreme din țările cu economii dominate de petrol se identifică cu culturi nesecularizate, repunând problema raportului de cauzalitate între doi factori (a se vedea paragraful următor). Datele empirice cu privire la răspândirea democrației în lume indică un obstacol de natură culturală
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
țări (în perioada 1950 și 1990) arată că dezvoltarea este datorată: 1) creșterii venitului pe cap de locuitor (aici sunt reluate observații similare celor formulate de Lipset; 2) bunei performanțe economice, evidențiate în principal printr-o inflație scăzută; 3) reducerii inegalității veniturilor; 4) existenței unui climat internațional favorabil; 5) performanței instituției parlamentului, în măsura în care prestațiile instituției prezidențiale impun decizii cu impact asupra performanțelor politice, și, mai ales, economice, ale țării 71. Concluziile lui Przeworski s-au bazat pe alte cercetări [de exemplu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diseminarea unui set de convingeri ca bază pentru democrație (în special în rândul activiștilor politici); • absența intervențiilor străine externe nefavorabile soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice, fapte contrarii soluțiilor democratice și pluralismului social. Inegalitățile extreme, pot duce, de asemenea, la atitudini de protest ale grupurilor sociale defavorizate, care sunt împotriva unui
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice, fapte contrarii soluțiilor democratice și pluralismului social. Inegalitățile extreme, pot duce, de asemenea, la atitudini de protest ale grupurilor sociale defavorizate, care sunt împotriva unui regim democratic. Aceste elemente nu confirmă că ar trebui să existe o economie industrializată. S-a observat, însă, că acest aspect poate sta
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sunt împotriva unui regim democratic. Aceste elemente nu confirmă că ar trebui să existe o economie industrializată. S-a observat, însă, că acest aspect poate sta la baza condițiilor enumerate mai sus. S-a dovedit că societățile industrializate pot reduce inegalitățile: în societățile care, anterior, au fost, în mare parte, egalitare, fenomenul industrializării poate conduce la rezultatul opus. Viceversa, în societăți marcate de inegalități economice mari, industrializarea poate conduce la reducerea acelei diferențe [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 86-88]. O privire
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aspect poate sta la baza condițiilor enumerate mai sus. S-a dovedit că societățile industrializate pot reduce inegalitățile: în societățile care, anterior, au fost, în mare parte, egalitare, fenomenul industrializării poate conduce la rezultatul opus. Viceversa, în societăți marcate de inegalități economice mari, industrializarea poate conduce la reducerea acelei diferențe [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 86-88]. O privire de ansamblu asupra problemei, aruncată în contextul unei perspective istorice raționale, va conduce la concluzia că educația, comunicarea, pluralismul social și lipsa inegalităților
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
inegalități economice mari, industrializarea poate conduce la reducerea acelei diferențe [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 86-88]. O privire de ansamblu asupra problemei, aruncată în contextul unei perspective istorice raționale, va conduce la concluzia că educația, comunicarea, pluralismul social și lipsa inegalităților extreme sunt cerințe fundamentale pentru o construcție democratică. Aceste fenomene nu sunt neapărat legate de dezvoltarea economică: ele au avut loc și în societatea preindustrială. Dar, în acele zile, nu exista cealaltă componentă a relației, liberal-democrația de masă, ci, cel
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o încercare de a "retușa" politicile care fundamentează drepturile sociale în scopul de a ușura povara economică a comunității. Însă, așa cum s-a subliniat, aplicarea pe scara largă a drepturilor sociale este cel mai bun mijloc pentru a încerca reducerea inegalităților, încurajând astfel celălalt ideal democratic. De asemenea, este zona în care persistă carențe majore în multe țări democratice. Una dintre condițiile centrale, dar nu unica - întrucât mai este necesară (cel puțin) și voința politică pentru îmbunătățirea acestui aspect -, este existența
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
politice, economice și sociale; de multe ori acestea se manifestă în funcționarea și comportamentul aparatului de securitate [Aguero, 2003; Pereira și Ungar, 2003]. Ele pot fi sprijinite de către actori, interese și identități specifice. Incluzând modele de dominație socială și de inegalitate de acces la instituțiile juridice și politice, ele pot lua forma unor "amintiri" ale trecutului represiv, care rămân în stare latentă, dar care, în anumite perioade, pot fi activate și manipulate de actorii politici și sociali. Aspectele "moștenirii" autoritare sunt
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
au mai apărut (selectiv): • Constituția libertății, Friedrich A. Hayek • Democrația și alternativele ei, R. Rose, W. Mishler, Ch. Haerpfer • Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl • Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant • Despre tolerare, Michael Walzer • Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau • Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori • Mitul statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică a democrației, Anthony Downs • Omul și statul, Jacques Maritain • Poliarhiile. Participare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Ch. Haerpfer • Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl • Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant • Despre tolerare, Michael Walzer • Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau • Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori • Mitul statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică a democrației, Anthony Downs • Omul și statul, Jacques Maritain • Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl • Postcomunismul, Leslie Holmes • Statul criminal. Genocidurile secolului XX, Yves Ternon • Statul. Ce
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de aplicare în practică și de transfer a achizițiilor realizate anterior, lipsa de coordonare a activităților etc. La copiii cu dizabilități mentale, principalele caracteristici ale gândirii sunt: vâscozitatea genetică (manifestare a tulburărilor complexe în dinamica dezvoltării intelectuale, caracterizată prin numeroase inegalități și oscilații concretizate într-o evoluție încetinită, greoaie, inconsistentă și neterminată), rigiditatea reacțiilor și a comportamentului adaptativ, consecință a dereglării mobilității proceselor corticale de excitație și inhibiție (efectele constau în dificultăți accentuate de abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
stratificării are loc într-un context istoric și social în care, "după câteva decenii de relativă neglijare, ideea egalității a revenit din nou de actualitate în gândirea socială contemporană și în viața socială"20. Parsons plasează problema egalității și a inegalității în contextul paradigmei evoluționiste a societății, ceea ce îi conferă o dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în gândirea socială contemporană și în viața socială"20. Parsons plasează problema egalității și a inegalității în contextul paradigmei evoluționiste a societății, ceea ce îi conferă o dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce la birocrație) și prin valorificarea diferitelor tipuri
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce la birocrație) și prin valorificarea diferitelor tipuri de competențe. Instituționalizarea pozițiilor de putere asociate acestor două realități face să crească nevoia de justificare a inegalităților. Noile inegalități sunt legitimate atât prin eliminarea vechilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce la birocrație) și prin valorificarea diferitelor tipuri de competențe. Instituționalizarea pozițiilor de putere asociate acestor două realități face să crească nevoia de justificare a inegalităților. Noile inegalități sunt legitimate atât prin eliminarea vechilor inegalități, bazate pe apartenență religioasă, rasială, familială, etnică, teritorială, de "stare" sau de gen, cât și prin garantarea egalității de oportunități în competiția socială. Raportul dintre egalitate și inegalitate se pune însă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce la birocrație) și prin valorificarea diferitelor tipuri de competențe. Instituționalizarea pozițiilor de putere asociate acestor două realități face să crească nevoia de justificare a inegalităților. Noile inegalități sunt legitimate atât prin eliminarea vechilor inegalități, bazate pe apartenență religioasă, rasială, familială, etnică, teritorială, de "stare" sau de gen, cât și prin garantarea egalității de oportunități în competiția socială. Raportul dintre egalitate și inegalitate se pune însă din perspectivă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]