5,599 matches
-
în care autoritatea științelor urbane, economice și sociale părea să absoarbă divergențele de interese dintre diferiții actori urbani. Astăzi, dezorganizarea ilustrată de incivilitățile și violențele urbane nu mai este etapa ineluctabilă, ci aceea tranzitorie a unui proces de dezorganizare/reorganizare inerent creșterii urbane comandate de industrializare. Ea pare imputabilă și impactului mondializării și preponderenței unui nou mod de dezvoltare, informațional, asupra vechiului mod de dezvoltare, industrial. Recompunerea spațială a activităților economice provoacă o înăsprire a competiției dintre orașe, ce duce la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului contra focurilor aristocrației, fie cele de la curțile lor, fie focurile de artificii pe care le organizau"4. Iluminatul stradal se va generaliza în toată Franța în secolul al XVIII-lea. Necesitatea lui a definit însă și o altă trăsătură inerentă a orașului care trebuia continuu combătută: insecuritatea. Încă din secolul al XVII-lea, elitele urbane judecau "oamenii de rând" prin referire la un model organic al orașului, care presupunea orășeni interdependenți, indispensabili colectivității. Cei care se abăteau de la acest model
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unor mici imobile colective care să nu aibă mai mult de trei, maximum patru etaje. Din punct de vedere al oamenilor, este fără îndoială o soluție destul de mulțumitoare. Și din punct de vedere financiar este una subtilă, fiindcă reduce cheltuielile inerente unor locuințe individuale proprii (cheltuieli cu canalizarea, depozitarea gunoaielor, accesul) și evită în parte cheltuielile comune din clădirile colective înalte (ascensorul)"208. Totuși, această dezbatere pune în discuție ceea ce a stat până atunci la baza principiului planificării urbane: obsesia amestecului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
civilizația romană și să se integreze, ci conștiința clară că lumea în care pătrundeau le asigura condiții mai bune de viață, prosperitate, dreptate și liniște socială. De altminteri, rațiunea de a fi a imperiului era lumea civilizată, exprimată prin valorile inerente ale cetățeniei romane care trebuiau afirmate și apărate împotriva barbarilor ce se aflau în afara limes-ului, frontierei romane. Romanii au avut capacitatea și arta de apropiere a spațiilor și etniilor (Brague, 1992, 31-33). Fiind mari urbaniști, romanii au știut să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ceilalți, fără excepție, par frivoli, pentru că n-au perceput mizeria noastră, ci mizeriile noastre, suma aceasta de neajunsuri, de infirmități inevitabile și oarecare, ce nu exprimă decât un aspect al naturii noastre. Dar dacă n-au simțit răul capital, intrinsec, inerent naturii omenești, în schimb, nu avea cum să le scape răul acesta mediocru și general, în luptă cu un bine de aceeași teapă. Niște maniheeni de salon, seduși de un dualism anecdotic, ostili acelei singurătăți, sau incapabili de ea, în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
despre cunoaștere și derută). Dar mai cred și că trebuie să scrii cu amândouă inimă și cap. Această întrebare face lumină în Ever After, lămurește sentimentul pierderii din acel roman, sentimentul despărțirii, dar cred că toate acestea trebuie să fie inerente oricărei narațiuni. Spunem o istorie fiindcă s-a întâmplat ceva. Suntem puși să privim trecutul ceea ce s-a petrecut. Istoriile ne oferă o perspectivă, dar ne inspiră și un sentiment de trecere, de mortalitate. Nu e nimic trist ori deprimant
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
4, ca un fapt necesar. A deosebit, de asemenea, fantasma de imaginația creatoare, unde un rol importat îi revine memoriei. Prin intermediul gândirii și cu ajutorul lui Dumnezeu, omul poate ajunge la reflectarea lucrurilor eterne. Sf. Augustin a sesizat însemnătatea conștiinței reflectante, inerentă conștiinței obiectelor, actului de cunoaștere însuși. Grație experienței interioare, sufletul se poate întoarce spre sine și, cu ajutorul credinței, poate intra în posesia rezultatelor propriilor acțiuni, poate să beneficieze de produsele sale nevăzute printre care se găsește. Dincolo de controversele doctrinare, prin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se instala destul de repede, o distanță interioară, ceva nou, inedit, ale cărei prime semne le simțeam atunci, un fenomen ce privea întreaga societate. Mai târziu, gândindu-ne la asta, aveam să ne dăm seama până la ce punct acest fenomen era inerent sistemului totalitar și că exista o expresie savantă pentru a explica ceea ce trăiam atunci: explozia societății. Am făcut această cotitură, am cunoscut acel moment în care, văzând ceea ce se prăbușea peste ei, oamenii au făcut față acestui fel de agresiune
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
al., 2011). Pornind de la astfel de contribuții, ipoteza noastră este aceea că magnitudinea efectelor cadrajelor orientate pe conflict se află în directă legătură cu sentimentele pe care le suscită în rândul privitorilor. Cele trei emoții negative pe care le considerăm inerente conflictului și pe care le vom analiza în cadrul cercetării de față sunt furia, frustrarea și dezgustul. Pe scurt, susținem că încrederea în clasa politică sau în capacitatea acesteia de a reprezenta interesele cetățenilor, precum și disponibilitatea unei implicări politice, ar putea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pentru că neînțelegerile și conflictele fac audiențe mai mari, ci consideră unii autori și fiindcă prezentarea unor puncte de vedere opuse dă impresia unei relatări echilibrate, nepărtinitoare, în acord cu standardele profesionale (McManus, 1994). În altă ordine de idei, conflictul este inerent politicii; este parte structurantă a sferei politice (Lupia et al., 2000), iar în științele politice se vorbește despre conflict ca parte esențială a procesului democratic de luare a deciziilor (Sartori, 1987). Mai exact, conflictul rezultă din competiția dintre diferite idei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
barierele tematice și se aplică mai multor subiecte, unele variind în timp și provenind din contexte culturale diferite. În funcție de subiect, acestea din urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit pe anumite teme sau subiecte și cadraje generice, inerente structural practicii jurnalistice norme, convenții, seturi de reguli etc. (de Vreese, 2005, pp. 54-55). Mai mulți autori, preocupați de măsurarea efectelor cadrajelor din media, au propus și modalități de identificare a cadrajelor. Principalele două direcții, curente în studiile de specialitate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și Funk, 1999). Ne propunem să explorăm în ce măsură aversiunea față de conflicte influențează felul în care indivizii reacționează la informația conflictuală. Exprimarea publică a opiniilor este condiționată, în general, de dorința de a evita conflictele. Dat fiind că situațiile conflictuale sunt inerente politicii, persoanele care vor să evite conflictele au o disponibilitate mai mică de a se implica în discuții despre politică (Mutz, 2002) sau în acțiuni politice (Ulbig și Funk, 1999). Disconfortul psihologic produs de conflicte se pare că este una
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dintr-o anumită societate. Pornind de la aceste constatări, am încercat să înțelegem de ce se întâmplă acest lucru. De ce persistă media în supralicitarea conflictelor politice care accentuează cinismul și neîncrederea în politicieni? Așa cum am subliniat, chiar dacă neînțelegerile și controversele politice sunt inerente unui sistem democratic, rolul mass-media ar trebui să fie acela de a le prezenta obiectiv, oferind informație cât mai aproape de un "nivel zero" al partizanatului, pentru ca spectatorii să-și poată forma singuri o opinie în legătură cu subiectele în jurul cărora există o
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
altă ordine de idei, relația dintre conflictele din media și cinismul sau neîncrederea politică trebuie corelată și cu contextul cultural în care survin aceste conflicte. Așa cum au indicat anumite studii recente (Castells, 2009, p. 291), percepția publică a corupției este inerent legată de ramificațiile scandalurilor și neînțelegerilor politice. Dacă membrii audienței cred în prealabil că instituțiile publice și politicienii sunt corupți, conflictele și scandalurile din știri nu fac decât să le confirme ce bănuiesc/știu deja. Credința că liderii politici sunt
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
practică democratică; d) mesaj politic, dar și cunoaștere politică (reprezentări, atitudini, opinii colective în legătură cu politica); e) strategii de marketing politic, vizând promovarea unor imagini, atitudini și valori particulare. Caracterizându-se prin manifestarea unei tensiuni între cooperare și conflict, comunicarea este inerentă activității politice, în măsura în care toate comportamentele din sfera politică implică recursul la actele de limbaj. În acest context interpretativ, "comunicarea poate fi analizată mai eficient în relațiile cu politicul prin cercetarea practicilor discursive efective, care ajung să fie practici politice"7
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de natura materialului din care sunt alcătuite semnele. În acest sens, se vorbește despre limbajul culorilor, limbaj vestimentar, limbaj arhitectural, limbaj al muzicii ș.a. Marcând deschiderea tuturor posibilităților culturale ale omului, "limbajul reprezintă cea mai înaltă formă a unei facultăți inerente condiției umane, facultatea de a simboliza. Înțelegem prin aceasta, în sens larg, facultatea de a reprezenta realul printr-un semn și de a concepe semnul ca pe o reprezentare a realului, prin urmare, de a stabili un raport de semnificare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
112. Investigarea relației dintre competență și performanță, altfel spus, între structura de profunzime și structura de suprafață ale unei manifestări discursive, presupune evidențierea raporturilor ierarhice care stau la baza acesteia. Prezența unei structuri de profunzime, a unui schelet logico-sintactic, este inerentă oricărui act discursiv, constituind premisa elaborării structurilor de suprafață, care mediază și opacizează în același timp accesul la nivelul de adâncime. Dacă la nivelul structurii de profunzime, limbajele politice variază extrem de puțin, datorită obiectivului major care le guvernează legitimarea actelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai comune figuri, în cadrul comunicării politice: "dimensiunea pragmatică este o cale principală, obligatorie pentru studiul metaforei. Ea subliniază caracterul extra-discursiv al acesteia, efectele pe care le are în context, motivațiile individuale sau sociale care o generează; toate aceste elemente sunt inerente funcționării metaforelor. Exprimarea metaforică este un act de limbaj având reprezentări și finalități specifice, fapt ce ne obligă la cercetarea valențelor ei pragmatice"128. Oferind terenul cultivării unor exprimări oblice și al inferențelor care conduc dincolo de litera discursului, metafora oferă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciană vizează continuitatea atitudinilor, concepțiilor și, implicit, a limbajului publicistic de-a lungul celor șapte ani de activitate jurnalistică. Lectura articolelor relevă transformări, schimbări de direcție, nuanțe la nivelul expresiei jurnalistice și al subiectelor abordate, dar și linii de continuitate inerente, sesizabile mai ales la nivel tematic. Recurgând la criterii variate de etapizare a publicisticii, criticii împart activitatea jurnalistică a poetului în două, trei, patru și chiar mai multe etape. Unul dintre primele demersuri în acest sens îi aparține lui Garabet
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
intensiune și extensiune, operate de filosofi și logicieni precum Frege, Carnap, Peirce, schema situației de comunicare se amplifică cu alte două variabile, integrând doisprezece factori. Fără ca ponderea acestor parametri să fie egală în cadrul unei situații de comunicare, prezența lor este inerentă oricărui proces de semnificare. Necesitatea unei reprezentări simultane a tuturor celor doisprezece elemente: emițător, transmițător, intensiune, extensiune, mesaj, cod, context, canal, zgomot, receptor, destinatar, finalitate conduce la conceperea unui model sub formă de rețea. Prin completarea posibilităților unui astfel de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o viață. În viața tumultoasă prin care am trecut, am înțeles sensul lecțiilor pe care leam primit în studenție de la profesorii și colegii mei de facultate cei care m-au susținut și m-au învățat și ajutat să trec prin inerentele greutăți legate de acomodarea ca om și specialist în 4 (patru) țări cu sisteme sociale diferite. Construită pe tradițiile milenare ale poporului Român, facultatea noastră păstrează nealterată menirea Almei Mater. Facultatea noastră are puterea cuvântului care zidește.
MESAJ CĂTRE FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ DIN IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin D. Pitis () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1008]
-
precoce intensiv și permanent exerciții zilnice, vînători, turniruri și acest antrenament este rezervat unei elite care i se poate consacra întru totul. Odată antrenat, tînărul pătrunde în lumea războinicilor adulți prinr-un rit de inițiere: investirea. Ne imaginăm cu ușurință violența inerentă acestui grup social a cărei preponderență se bazează pe exersarea forței brutale. De unde intervenția Bisericii, care a căutat să limiteze și să canalizeze această violență (document 2, p.129); ea a impus, cu mai mult sau mai puțin succes, acestor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în cariile dentare. Oricum, există dificultăți în aplicarea acestor postulate în alte tipuri de boli, inclusiv parodontita. Trei probleme principale sunt : inabilitatea de a cultiva toate microorganismele ce au fost asociate cu boala (de exemplu multe dintre spirochetele oraleă, dificultățile inerente în definirea și cultivarea zonelor de boală activă lipsa unui bun sistem de model animal pentru studiul parodontitelor. Că răspuns la dificultățile inerente în aplicarea postulatelor lui Koch, Sigmund Socransky [142] a propus criterii prin care microorganismele parodontale, precum Porphyromonas
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a cultiva toate microorganismele ce au fost asociate cu boala (de exemplu multe dintre spirochetele oraleă, dificultățile inerente în definirea și cultivarea zonelor de boală activă lipsa unui bun sistem de model animal pentru studiul parodontitelor. Că răspuns la dificultățile inerente în aplicarea postulatelor lui Koch, Sigmund Socransky [142] a propus criterii prin care microorganismele parodontale, precum Porphyromonas gingivalis, să fie judecate ca fiind potențial patologice: prezența în concentrație mare în situsuri corespunzătoare unui parodonțiu afectat și în concentrație redusă în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
să colonizeze țesuturile gazdă prin distrugere. În parodontite pasul inițial în procesul de boală constă în colonizarea țesuturilor parodontale cu specii patogene; intrarea bacteriei însăși (invazie) sau a produșilor bacterieni în țesuturile parodontale poate fi esență procesului bolii. Mai mult inerent, în procesul colonizării țesuturilor gazdă e abilitatea bacteriei de a evita mecanismul de apărare țintit în eliminarea bacteriei din mediul parodontal. Procesul de distrugere a țesutului rezultă din eliberarea substanțelor bacteriene care, direct sau indirect, cauzează degradarea țesuturilor parodontale. Astfel
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]