6,649 matches
-
pururi în ea ceva dintr-o fantomă, ceva din tăcerea pietrei, tăcere legată de întâlnirea cu Gorgo. Admet, care nu este nici pe departe un erou tragic, nu va avea decât o mică bănuială, repede uitată, o rapidă și trecătoare intuiție a unui adevăr ce va rămâne secretul Alcestei, bine păzit de muțenia femeii. Cei ce califică piesa lui Euripide drept tragicomedie uită, fără îndoială, de această muțenie care preschimbă o femeie vie într-o statuie, o efigie, chiar dacă așa-zisa
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
arate pe scenă. „What are you?” este și întrebarea pusă de Macbeth vrăjitoarelor din câmpia pustie, unde acestea îi apar, precum fantomele, ca niște forme ciudate și pline de mister. Nu se poate să nu remarcăm cu acest prilej exactitatea intuiției lui Craig, potrivit căreia prezența spectrului ne oferă nu numai cheia întregului univers dramatic al lui Shakespeare, ci și cheia teatrului ca artă1. „Cumplita grozăvie a nopții” - aceste cuvinte din Macbeth ar putea cristaliza, fără îndoială, esența marilor tragedii shakespeariene
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
plasată sub semnul ambiguității: ca dispoziție a spiritului care face ca ființa umană să devină o pradă ușoară pentru demoni și capcanele lor, ea predispune la întâlnirea cu fantomele, în spatele cărora se ascund uneori aceștia; totodată însă, melancolia poate inspira intuiții profetice, transformându-se astfel într-un simbol al magicianului ce are acces la adevăruri ascunse. În tristețea nocturnă a melancoliei regăsim, așadar, ambivalența unui suflet hărăzit, prin însăși natura lui, să întâlnească fantomele, cu dubla lor semnificație: capcană diabolică și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
straniu: îl obsedează „lucruri de demult, uitate”. Oare întâlnirea cu vrăjitoarele n-ar trebui pusă în relație cu o mai veche viziune interioară? Fără îndoială că aici se manifestă forța aparițiilor la Shakespeare, în această întâlnire dintre discursul lor și intuițiile, presimțirile lăuntrice ale personajului. Așa cum apariția fantomei tatălui și dezvăluirea asasinării bătrânului rege își trăgeau puterea de convingere din coincidența cu intuițiile „sufletului profetic” al lui Hamlet, tot astfel prevestirea de către vrăjitoare a viitoarei asasinări a lui Duncan e confirmată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
interioară? Fără îndoială că aici se manifestă forța aparițiilor la Shakespeare, în această întâlnire dintre discursul lor și intuițiile, presimțirile lăuntrice ale personajului. Așa cum apariția fantomei tatălui și dezvăluirea asasinării bătrânului rege își trăgeau puterea de convingere din coincidența cu intuițiile „sufletului profetic” al lui Hamlet, tot astfel prevestirea de către vrăjitoare a viitoarei asasinări a lui Duncan e confirmată, în Macbeth, de o revelație anterioară, cuibărită în ungherele tainice ale sufletului eroului. Ca și fantoma, apariția supranaturală readuce în memorie „lucrurile
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
salveze astfel iubitul, fata rostește o frază cel puțin ciudată: „Romeo, vin la tine, beau pentru tine, Romeo”, ceea ce ar putea însemna „vin în ajutorul tău”, dar și „vin în lumea morților în care te vei afla și tu”, stranie intuiție a ceea ce avea să se întâmple câteva ore mai târziu. Falsa moarte nu este, așadar, decât o repetiție anticipată a adevăratei morți, deja prezente. Pentru această falsă moarte, Julieta s-a împodobit ca pentru moartea „cea frumoasă”, scăldată în miresmele
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
omoare pe Arthur și dezminte, în scena a doua, vestea deja răspândită a morții acestuia, dezvăluind faptul că băiatul trăiește. Numai că moartea adevărată a lui Arthur se întâmplă totuși (tânărul moare aruncându-se de pe meterezele castelului), confirmând prevestirile și intuiția durerii materne. Astfel, prin jocul între falsa și adevărata moarte, prin sinuciderea ce restabilește implacabila ordine a morții ce se dovedește imposibil de clintit în ciuda tuturor speranțelor, întregul act al patrulea al piesei reface drumul tragic de la vestea mincinoasă a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
odată portar al iadului. Shakespeare creează aici efecte de corespondență (ironică, desigur) între angoasa reală a asasinului, gata să vadă răsărindu-i dinainte fantoma victimei sale, și monologul portarului chefliu, monolog zeflemitor, dar nu lipsit de o involuntară și stranie intuiție a adevărului tragic. Căci presupunerile lui fanteziste în legătură cu cei ce bat în poartă (poarta infernului, bineînțeles) anticipează, în cheie parodică, adevăratele fantome ce vor apărea în curând. La fel de bine însă se poate produce și fenomenul invers. În credința însăși în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ultima imagine le înlătură pe toate celelalte” și suprimă toate oglinzile, lăsându-ne să vedem cum cele șase personaje cu chipuri spectrale și aliniate ca niște mumii dispar cu ajutorul unui ascensor în înaltul scenei, unde vor rămâne până la următoarea reprezentație”. Intuiția lui Artaud se dovedește încă o dată exactă: punând spectatorul să asiste la dispariția personajelor, la acel moment final când, aidoma unor vedenii, ele par a se evapora în văzduh, Pirandello îl apropie de adevăratul secret al teatrului. În privința jocului actorilor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu spaimele, de bunăvoie și fiind pe deplin conștient de asta”. El iese în întâmpinarea lui Gorgo cu mâinile goale, am putea zice. Dar, deși lipsit de apărare, artistul rămâne totuși același demiurg și magician de odinioară, capabil „să aibă intuiția existenței celeilalte lumi” și să deschidă calea spre invizibil, lucrând cu materia cea mai umilă, cea mai banală. EL ESTE CEL CE CREEAZĂ ZEII ÎNGERII CERUL ȘI IADUL SPECTRELE. Aceasta este concluzia Lecțiilor de la Milano: o concluzie pe care Kantor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sau Ambalaje (1962). Evocarea după mai bine de douăzeci de ani nu numai a propriilor experiențe din trecut, ci și a tentativelor avangardiste care îl inspiraseră la vremea aceea e semnificativă: Kantor își vede acum confirmată, în marile sale creații, intuiția din perioada debutului referitoare la asocierea intimă a inertului cu viul ca articulație fundamentală a operei artistice, idee prezentă în toate textele - teoretice sau „de lucru”1 - care au jalonat etapele itinerarului său, etape desemnate de el însuși prin câte
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se acreditează ideea că felul cum este tratat un subiect este foarte important pentru evoluția sa. Simpla credință că o persoană este capabilă de lucruri mărețe are darul de a instaura la acea persoană predispoziții în acord cu încrederea avansată. Intuițiile evocate de mit și literatură trebuiau demonstrate și științific (cum se întâmplă de vreun secol încoace!). Este ceea ce fac Rosenthal și Jacobson într-o lucrare de psihologie școlară devenită celebră. Aceștia demonstrează, cu probe și prin experiment empiric, că așteptările
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a) conținuturile predate și învățate; b) obiectivele propuse; c) gradul de satisfacție a elevilor la sfârșitul orei; d) sentimentul de mulțumire interioară al profesorului la sfârșitul orei. 18. Cerința înțelegerii materialului predat și învățat este exprimată prioritar de principiul: a) intuiției; b) respectării particularităților de vârstă și individuale; c) participării active și conștiente a elevului în activitatea de predare, învățare, evaluare; d) toate cele trei principii de mai sus. 19. Instruirea programată ramificată presupune: a) posibilitatea răspunsurilor corecte multiple; b) posibilitatea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de selectare sau de decizie asupra poziției sau orientării școlare a elevilor; c) funcția de stimulare a cooperării dintre școală și familie în vederea ameliorării performanței școlare; d) funcția de pronosticare a nevoilor instituției de învățământ și ale elevilor. 21. Principiul intuiției presupune: a) capacitatea de a sesiza aspecte ascunse, de a prevedea acțiuni sau întâmplări viitoare; b) înțelegerea empatică a elevilor de către profesori; c) cunoașterea directă a realității prin analizatori; d) toate variantele de mai sus. 22. Descrieți metoda conversației didactice
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
durează între 10 și 20 de minute. El se referea la aceste perioade de vindecare ca și „transa comună zilnică” și sugera că pacienții pot folosi aceste perioade de centrare internă pentru a avea un acces mai bun la emoțiile, intuițiile și gândurile lor cele mai profunde. Rossi (1996Ă spune că: Transa noastră comună de fiecare zi pare să fie o perioadă în care fereastra dintre conștient și inconștient se deschide un pic. Deoarece mintea interioară este sursa celor mai profunde
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și gândurile lor cele mai profunde. Rossi (1996Ă spune că: Transa noastră comună de fiecare zi pare să fie o perioadă în care fereastra dintre conștient și inconștient se deschide un pic. Deoarece mintea interioară este sursa celor mai profunde intuiții ale noastre oamenii pot fi cel mai creativi și pot trăi insight-uri, fantezii și salturi intuitive în timpul acestor momente meditative. Transa comună de fiecare zi poate fi de asemenea o perioadă de deschidere și vulnerabilitate față de influențele exterioare; sugestiile relizate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
este aceea între judecata clinică și responsivitate și măsurare. Deși măsurarea este dezirabilă, trebuie să avem grijă să selectăm instrumentul de măsurare adecvat, deoarece o scală eficientă trebuie să se bazeze pe considerații psihometrice serioase și să evite iluzia inerentă intuiției clinice (p.394Ă. Pe de altă parte Waxman (1981Ă susține că testele de hipnotizabilitate nu sunt nici necesare, nici dezirabile și că cel mai bun test este: „Evaluarea și instinctul și experiența doctorului, decizia sa pozitivă de a utiliza hipnoza
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
aspecte ale gestionării catharsisului, deoarece acesta apare adesea atunci când ne angajăm în hipnoanaliză și este important ca terapeuții să aprecieze semnificația sa. Catharsisul Atunci când pacienții accesează și experiențiază stări dureroase apar grade variate de catharsis, care pot implica emoțiile, imageria, intuiția și senzațiile în modalități care nu pot fi ușor verbalizate. De fapt, așa cum s-a discutat anterior, procesul poate fi înțeles ca un factor curativ important comun tuturor abordărilor terapeutice. Terapeutul poate observa că pacientul prezintă semne exterioare de catharsis
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
forțele care constituie materia. Acest dispozitiv fizic rămâne neschimbat de-a lungul secolelor: particule indivizibile, mișcarea lor în vid, înlănțuirea lor văzută drept cauză și, în același timp, condiție a realului - descoperirile cele mai recente ale fizicii nucleare nu invalidează intuițiile acestor filosofi... Dar ce-i cu numitele simulacre? Ele sunt compuse din pelicule imperceptibile care emană din obiecte și pătrund în trup prin orificiile lui. Atomii aflați în suspensie în aer intră în corp prin nas, gură, ochi, prin pori
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
arăta ce poate însemna acumularea tuturor cunoștințelor unei epoci în creierul unuia și aceluiași individ. Cu atât mai mult cu cât această inteligență - această configurație particulară a atomilor! - presupune același mod de a excela în imaginație, în rațiune și în intuiție. A deduce atomii din observație, a conchide existența particulelor invizibile plecând de la o manifestare vizibilă, a goli cerul de ocupanții săi nelegitimi numai prin forța demonstrației și a rațiunii, a risipi temerile și angoasele numai prin puterea argumentației, toate acestea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
clinamen, simulacre, fizica zeilor, prietenie, senzație, discontinuitate, cunoaștere, scepticism, dialectică și alte subiecte, dar și despre interpretările făcute de Horațiu, Lucrețiu, Montaigne, umanism, Saint-Evremond, Gassendi, Kant, structuraliști (!). Reprezentativ pentru genul colocviului: și mai rău, și mai bine, multe comentarii, câteva intuiții, o mulțime de compilatori, o mână de cercetători care au găsit ceva... Lucrare evident învechită, dar utilă pentru indicațiile și pistele pe care le oferă. * ** Alături de Magistru, împotriva și în ciuda lui. Pentru o prezentare generală a lui Epicur și a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
recreativ și de divertisment. Pentru realizarea acestor obiective, în cadrul activității de educație fizică ce s-a desfășurat cu elevii, a fost necesară respectarea unei serii de principii didactice (Gh. Mitra, A. Mogoș, 1970; B.A. Așmarin, 1978): principiul accesibilității; principiul intuiției; principiul participării conștiente și active; principiul sistematizării și al continuității; principiul legării instruirii de cerințele activității practice; principiul însușirii temeinice. Aplicarea acestor principii presupune utilizarea, în cadrul activității didactice, a unor metode de instruire, necesare transmiterii cunoștințelor, formării priceperilor și deprinderilor
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
ei asupra publicului larg este neînsemnat, cu toate încercările mai reușite sau mai puțin reușite de popularizare a ei. Un al doilea tip de psihologie este cea pe care eu o numesc psihologia-spectacol, prin analogie cu arta, psihologia bazată pe intuiție, spontaneitate, pe experiență personală, pe o bună cunoaștere a interiorității umane. Prin ineditul și facilitatea ei, prin utilitatea ei imediată, acest tip de psihologie prinde foarte ușor, așa explicându-se proliferarea ei. Din nefericire, psihologia-spectacol oferă multe rețete și speranță
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Factorul III (15,74% din varianță) conține variabilele: MP potențial managerial 0,84 TO toleranță 0,81 RE responsabilitate 0,77 AC realizare prin conformism 0,76 WB sentimentul de bunătate 0,75 WO orientarea către muncă 0,75 PY intuiție psihologică 0,73 AI realizarea prin independență 0,66 SO socializare 0,65 SC autocontrol 0,44 Factorul reprezintă „potențialul de conducere în mediul militar”. Sigur că responsabilitatea (RE), potențialul managerial (MP) sunt variabile ce concură la succesul conducerii și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
recunoaștem, destul de rigid - este absolut necesară. Astfel se explică și prezența variabilelor orientarea către muncă (WO) și socializare (SO) care, în contextul factorului analizat, ilustrează un potențial de conducere într-un anumit context organizațional. Prezența variabilelor TO (toleranță) și PY (intuiție psihologică) și absența variabilei DO (dominanță) neutralizează, după părerea noastră, stereotipul conducătorului militar dur, cu așteptări unidimensionale, rigide față de subalterni. În același timp, pe fiecare nivel al ierarhiei militare există posibilitatea realizării prin independență (AI) într-un cadru normativ dat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]