28,495 matches
-
Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba în proprietatea privată a orașului Teiuș“, iar nu trecerea din domeniul public al unității administrativ-teritoriale în domeniul public al statului, singura situație în care transferul ar fi putut fi făcut prin lege, potrivit jurisprudenței anterior menționate. ... 6. Se apreciază, de asemenea, că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, echivalează cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea acesteia în autoritate publică executivă. ... 7. Aplicând jurisprudența menționată și observând prevederile art. 361 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, se reține că transmiterea terenului în suprafață de 29.430 mp din domeniul public al orașului Teiuș în domeniul privat al acestuia
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
de la art. 2 din legea supusă controlului, ce vizează modificarea suprafeței terenului transmis, apare ca fiind retroactivă, în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) ce reglementează principiul neretroactivității legii civile. ... 12. Se mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusivă voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
alin. (1) din Legea nr. 213/1998 a fost preluată de dispozițiile art. 292 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, fiind completată cu sintagma „dacă prin lege nu se dispune altfel“. Din această perspectivă, se apreciază că jurisprudența Curții Constituționale se aplică mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura stabilită în art. 292 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 537 din 25
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 537 din 25 septembrie 2019, paragraful 28. ... 25. Totodată, se mai arată că legea supusă controlului este neconstituțională deoarece, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine și prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituție ce consacră rolul Guvernului. ... 26. De asemenea, există și o jurisprudență constantă a Curții prin care s-a statuat cu privire la interdicția reglementării transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică prin lege cu caracter individual (a se vedea Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, Decizia nr. 970 din 31 octombrie
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
cu privire la interzicerea reglementării prin lege cu privire la un caz determinat, relevantă fiind Decizia nr. 118 din 19 martie 2018“. ... 28. În final se apreciază că legea supusă controlului este neconstituțională în ansamblul său deoarece face abstracție de jurisprudența anterior menționată în materia transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică și de interdicția de a reglementa prin legi cu caracter individual, fiind adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului autonomiei locale
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
domeniul privat al acesteia se face prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București ori a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, dacă prin lege nu se dispune altfel. ... 31. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în materie, nominalizarea bunurilor în anexa la Legea nr. 213/1998, respectiv la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ nu are semnificația declarării lor ca bunuri ce fac obiect exclusiv al proprietății publice. Enumerarea din
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
din Constituție, ce consacră principiul autonomiei locale, autoritatea legislativă reglementând într-un domeniu care ține de administrație și autoritatea executivă. ... 33. Totodată, se reține că prin Decizia nr. 118 din 19 martie 2018, paragrafele 30 și 31, Curtea a reiterat jurisprudența sa unitară potrivit căreia legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale și că în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, situație în care Parlamentul își exercită competența de
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
domeniul privat al aceluiași titular, astfel că nerespectarea prevederilor acesteia prin art. 1 din legea supusă controlului contravine art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 52. Referitor la obiecția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din legea supusă controlului, Curtea reamintește jurisprudența sa în care a reținut că potrivit art. 136 alin. (3) teza finală din Legea fundamentală raportat la art. 860 alin. (3) teza întâi din Codul civil, în situația în care bunurile formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, paragraful 28, și Decizia nr. 57 din 16 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 4 martie 2022, paragraful 22). ... 54. Aplicând jurisprudența menționată, Curtea reține că și obiecția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din legea supusă controlului este întemeiată, deoarece textul criticat menține, și după modificarea pe care o operează, soluția legislativă a art. 1 alin. (1) din Legea nr. 54/2018
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
lege, act ce ține de autoritatea legislativă, într-un domeniu care ține de administrație și autoritatea executivă aduce atingere art. 1 alin. (4) și (5), art. 102 alin. (1) teza finală și art. 120 alin. (1) din Constituție, prin prisma jurisprudenței anterior menționate. ... 58. Totodată, în jurisprudența Curții s-a statuat că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiție, legea, ca act juridic de
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
legislativă, într-un domeniu care ține de administrație și autoritatea executivă aduce atingere art. 1 alin. (4) și (5), art. 102 alin. (1) teza finală și art. 120 alin. (1) din Constituție, prin prisma jurisprudenței anterior menționate. ... 58. Totodată, în jurisprudența Curții s-a statuat că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
aceste condiții, Curtea nu a reținut criticile formulate în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul cerințelor de claritate și predictibilitate a normelor juridice. ... 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 18. Cât privește celelalte temeiuri constituționale invocate de
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 18. Cât privește celelalte temeiuri constituționale invocate de autor, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, dreptul la apărare conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
temei și nu poate fi primită. ... 19. Cât privește elementele vizând aplicarea în timp a dispozițiilor noului și vechiului Cod de procedură penală în cazul concret supus judecății, Curtea constată că acestea excedează controlului de constituționalitate. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii de către organele judiciare (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
Dosarului nr. 2.881D/2019 la Dosarul nr. 2.876D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 348 din 23 mai 2019. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea nr. 78 din 18 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a6, Tribunalul Galați - Secția
DECIZIA nr. 647 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265592]
-
ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, toți cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. ... 22. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57
DECIZIA nr. 647 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265592]
-
atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 680 din 13 noiembrie
DECIZIA nr. 647 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265592]
-
de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). ... 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1), ale art. 124 și ale art. 135 alin. (2) lit. f) și
DECIZIA nr. 647 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265592]
-
aceea a lipsei statuării asupra problemei de drept cu care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată. ... 45. În absența unor criterii legale de determinare a conținutului acestei noțiuni, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat, în jurisprudența ei constantă, că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori dacă se impun anumite
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
vedea Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18 noiembrie 2021, paragraful 123 și jurisprudența citată acolo). ... 46. De asemenea, noutatea chestiunii de drept, în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, poate constitui și atributul unei reglementări mai vechi, dar asupra căreia instanța de judecată este chemată să se pronunțe în prezent
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
Dosarului nr. 2.134D/2019 la Dosarul nr. 1.779D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 173 din 24 martie 2022, Decizia nr. 476 din 8 iulie 2021 sau Decizia nr. 185 din 16 martie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Decizia civilă
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
recurent în termen. Această limitare a aplicabilității contestației în anulare transformă accesul liber la justiție într-un drept teoretic și iluzoriu. În susținerea excepției se invocă Decizia nr. 17 din 17 ianuarie 2017, prin care Curtea a avut în vedere jurisprudența sa potrivit căreia denaturarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată a acestora de către instanțele judecătorești sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea unei reglementări
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]