6,869 matches
-
satului cu copiii și judecau un greier ca apoi să-l execute, așa cum văzuseră ei la film. Terry Jones ajuns acum mare la trup, dar cu aceeași minte, a pus și el în scenă o judecată, cu complet de judecată, juriu, grefier, ce mai, tot tacâmul. Au judecat cu toată seriozitatea... o carte, au găsit-o vinovată de crimă (!), terorism (!!) și viol (!!!), au condamnat-o la moarte prin ardere pe rug și ... i-au dat foc. Da o carte, care pentru
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
caz: Comunicarea organizațională în DGASPC CS) (2010), Complementaritatea între Biserică și statul român cu privire la protecția copilului (2010), Biserica și asistența socială din România (2012). Volumului Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler i-a fost decernat Premiul special al juriului la Concursul Național de proză "Liviu Rebreanu" (2008). Ion Petrică, Religiozitatea și instituțiile sociale în România (c) 2013 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Consulare din Liège (1898), Școala de Înalte Studii din Gând (1923)5. Legea organică a învățământului superior (Loi organique sur l'enseignement supérieur) din 27 septembrie 1835 prevedea, printre altele, ca licențele ori titlurile de doctor erau conferite de un juriu central, constituit la nivel național pentru fiecare grad academic, în fața căruia se prezentau atât absolvenții universităților de stat, cât și cei ai instituțiilor libere de învățământ superior 6. Membrii acestui juriu, în număr de sapte, erau numiți, după cum urmează: Cameră
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
licențele ori titlurile de doctor erau conferite de un juriu central, constituit la nivel național pentru fiecare grad academic, în fața căruia se prezentau atât absolvenții universităților de stat, cât și cei ai instituțiilor libere de învățământ superior 6. Membrii acestui juriu, în număr de sapte, erau numiți, după cum urmează: Cameră Reprezentanților și Senatul desemnau câte doi, iar guvernul încă trei7. Din păcate, nominalizarea anuală a membrilor juriului a fost influențată de majoritățile politice constituite în instituțiile mai sus menționate ale statului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de stat, cât și cei ai instituțiilor libere de învățământ superior 6. Membrii acestui juriu, în număr de sapte, erau numiți, după cum urmează: Cameră Reprezentanților și Senatul desemnau câte doi, iar guvernul încă trei7. Din păcate, nominalizarea anuală a membrilor juriului a fost influențată de majoritățile politice constituite în instituțiile mai sus menționate ale statului belgian. Cum partidul catolic a fost mai bine reprezentat în primul deceniu după adoptarea legii, am regăsit între membrii juriului central nu mai puțin de 65
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Din păcate, nominalizarea anuală a membrilor juriului a fost influențată de majoritățile politice constituite în instituțiile mai sus menționate ale statului belgian. Cum partidul catolic a fost mai bine reprezentat în primul deceniu după adoptarea legii, am regăsit între membrii juriului central nu mai puțin de 65 de reprezentanți ai Universității Catolice din Louvain, 73 din afara corpului profesoral, 38 din partea universităților de stat și 16 de la Universitatea Liberă din Bruxelles 8. Situația s-a menținut până în 15 iulie 1849, când Parlamentul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
38 din partea universităților de stat și 16 de la Universitatea Liberă din Bruxelles 8. Situația s-a menținut până în 15 iulie 1849, când Parlamentul belgian a adoptat o nouă lege organică a învățământului superior, cu care ocazie au fost inițiate și juriile mixte ce erau compuse în mod egal din reprezentanți ai universităților libere și ai celor de stat, aceștia fiind prezidați de un extern, numit de autoritățile de stat în domeniu 9. Tot atunci s-au instituit titlurile de doctor în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
11. Legile din 1876, iar apoi cele din 1890 și 1891 reglementau statutele juridice ale instituțiilor libere de învățământ superior și ale universităților de stat, făcând ca acestea să aibă drepturi și obligații academice similare. De aceea a fost menținut juriul central și s-a constituit o comisie specială, numită de Rege, alcătuită din doi consilieri de la Curtea de Casație, doi titulari ai Academiei de Medicină și câte doi reprezentanți ai claselor de stiinte, respectiv de litere ai Academiei Regale de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
tocmai pentru că activitatea desfășurată acolo să fie recunoscută. Dar statutul ei s-a modificat în timp! Bunăoară, legile din 1876 și 1890 au dat dreptul universităților libere de a conferi diplome, ceea ce până atunci era un atribut strict al unor jurii naționale, ale statului, iar din 1911, îi era recunoscut statutul de persoana / personalitate juridică / civilă, dobândind, printre altele, dreptul de a primi donații, precum și autorizarea de a dispune de administrarea nestingherita a patrimoniului său25. 11 ani mai tarziu, statul începea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
început, fondatorii au proiectat că învățământul de științe politice și administrative să fie atașat Facultății de Drept; inițial acesta fusese conceput că o entitate aparte, numai că legea din 1835, care trimitea orice examen de finalizare de studii în fața unui juriu central, a impus o asemenea asociere; de altfel, din 1835 și până în 1842 facultatea se numea Facultatea de Drept, Științe Politice și Administrative 43. Potrivit reglementării asupra învățământului superior din 15 iulie 1849 se instituia un nou grad academic, acela
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
clar expuse într-o corespondență a serviciilor de specialitate belgiene din 21 iunie 1886 legată de cazul Segărceanu, ce am aflat-o în fondurile Arhivei Ministerului Afacerilor Externe 11. Legea din 1876 preciza că în Belgia existau două tipuri de jurii ce puteau consacră titluri științifice: unul central și altele aparținând universităților (în care funcționau cel puțin patru facultăți)12. Ambele jurii acordau, în numele Regelui, diplome ce dădeau titularilor belgieni dreptul de a exercita profesia de avocat, farmacist, medic, notar etc.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
-o în fondurile Arhivei Ministerului Afacerilor Externe 11. Legea din 1876 preciza că în Belgia existau două tipuri de jurii ce puteau consacră titluri științifice: unul central și altele aparținând universităților (în care funcționau cel puțin patru facultăți)12. Ambele jurii acordau, în numele Regelui, diplome ce dădeau titularilor belgieni dreptul de a exercita profesia de avocat, farmacist, medic, notar etc. (așa-numitul doctorat legal); totodată, anumite facultăți eliberau diplome și unor tineri, care doreau să susțină anumite examene în cadrul acestora, numai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
accesul în domeniu. Așadar, aceste decrete regale stabileau că diplomele de inginer obținute în străinătate, în consecință și cele de la Universitatea Liberă din Bruxelles, nu puteau dă dreptul intrării în corpul tehnic al statului, decât după "avizul conform" al unui juriu constituit din Directorul Școlii Naționale de Poduri și Șosele, respectiv șase cadre didactice ale acesteia (art. III / 1890; art. I / 1892)23. Juriul examina programa cursurilor urmate în străinătate și decidea gradul de încadrare, anume "conductor de clasă III", "elev-inginer
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bruxelles, nu puteau dă dreptul intrării în corpul tehnic al statului, decât după "avizul conform" al unui juriu constituit din Directorul Școlii Naționale de Poduri și Șosele, respectiv șase cadre didactice ale acesteia (art. III / 1890; art. I / 1892)23. Juriul examina programa cursurilor urmate în străinătate și decidea gradul de încadrare, anume "conductor de clasă III", "elev-inginer", "inginer ordinar de clasă III" (art. I / 1890), la care aveau dreptul în mod normal absolvenții Școlii Naționale de Poduri și Șosele 24
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de tip legal să și producă efecte legale trebuia supusă analizei unei comisii speciale de întărire a titlului (Commission d'entérinement): nu era vorba despre un examen propriu-zis pe care trebuia să-l dea titularul, ci de o verificare din partea juriului că ea a fost emisă în condiții legale. Acesta era răspunsul pe care-l dădea Ministerul Internelor și al Instrucțiunii Publice de la Bruxelles Legației României în Belgia în 6 / 17 martie 189831. Am găsit în arhivele belgiene, așa cum arătat în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bruxelles a solicitat în mai multe rânduri Ministerului Lucrărilor Publice de-a lungul toamnei anului 1898 să i se trimită "programele relative șcólelor de fii de militari, de officieri și a Șcólei speciale de Artilerie și Geniu de la București", pentru că juriul de admitere la Facultatea Tehnică a Universității din Liège să se poată pronunța asupra nivelului de cunoștințe al candidatului "cu privire la partea matematică"6. A reușit în cele din urmă să se înmatriculeze, urmând "cu sârguința cursurile primului an al secțiunii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pentru un examen de un obiect fi-va el același an sau nu, se va plăti 100 de lei; ast-fel chiar eu nu plătesc mai mult căci este inegal, de vreme ce ei mi'au divizat examenul în mai multe părți, juriul nefiind câtuși de puțin respins. Acum trec la chestiunea cu Mtele de Pietate. Azi 19 / XI / 900 am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
fobia de critică în literatura din țară: "în România de azi se petrece acest fapt probabil unic în cultura contemporană, revistele literare nu sunt conduse de critici ci numai de scriitori, iar criticii sunt în mare parte alungați și din juriile de premii"330. Printre motive amintește de aversiunea ca răspuns al anilor de cenzură, de confundarea criticii cu istoria sau cronica literară, de discuțiile savante din care cititorul este exclus. Autoarea remarcă cu uimire existența criticilor talentați, nu și a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și-a urmat drumul, și asta a fost tot. Fotografia s-a publicat patru săptămâni mai târziu, când a căzut Vukovarul și au fost exterminați toți cei care Îl apăraseră, iar ea a devenit simbolul războiului. Ori, așa cum a conchis juriul profesionist care a premiat-o cu prestigiosul Europa Focus din acel an, simbolul tuturor soldaților din toate războaiele. - Dumnezeule! Credeam că ești mort. - Aproape am fost. Au tăcut, privindu-se ca și cum nici unul din ei nu știa ce să spună ori
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
incendiului din depărtare, vertical precum o coloană neagră barocă, fără nici un suflu de aer. Toate, Încadrate Într-un vizor fotografic și imprimate pe un negativ de 24 X 36 de milimetri, erau mai curând rodul instinctului decât al calculelor, deși juriul care premiase imaginea subliniase că Întâmplătorul era relativ. Nu-i doar perfecțiune, declarase un membru al comitetului de la Europa Focus. E certitudinea noastră că punctul de vedere al celui care a obținut-o s-a format În urma unei experiențe intense
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
astăzi, aceste amintiri reprezintă pentru Palade confirmarea talentului său. Cea mai mare parte a tablourilor semnate de Palade intrau ușor În portofoliul expozițiilor-omagiu organizate, În cursul anilor ’80, la Sala Dalles din București. Oficial, selecția lucrărilor era făcută de un juriu; din acesta făceau parte artiști din UAP, critici de artă, funcționari ai CCES, activiști de partid. Eugen Palade crede, cu toată sinceritatea, că pânzele sale erau deja „admise” din momentul În care comanda Îi era transmisă. În aceste condiții, Palade
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
funcționari ai CCES, activiști de partid. Eugen Palade crede, cu toată sinceritatea, că pânzele sale erau deja „admise” din momentul În care comanda Îi era transmisă. În aceste condiții, Palade nu a avut motive să se considere persecutat de aceste jurii (așa cum spune că s-au simțit unii dintre colegii săi pe atunci). Cu câteva zile Înainte de vernisajul unei asemenea expoziții, instituțiile responsabile organizau o vizită privată, supervizată de unul dintre personajele „grele” ale ierarhiei partidului. Odată („În 1986 sau 1987
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
garanta; garanție; ger; greșeală; greu; gura; hoț; iarba; icoană; iluzie; implicare; important; incorect; indignare; indignat; iubi; încălca; încheia; încrezător; încrezut; îndeplini; îndoială; înșelăciune; întări; întîmplare; întruna; înțelegere; înțelept; josnic; judecat; judecătorie; jur; nu jur; jurat; jurați; nu se jură; jurăminte; juriu; justifica; a face un legămînt; a lega un legămînt; legătură; lege; lucruri; mărturie; mărturisi; minciuni; că nu minți; multe; munți; murdar; nebunie; needucat; negativ; pe negru; neîndreptăți; neînțelegere; nenorocire; nepoliticos; nervi; nervozitate; nesiguranță; nevoie; niciodată; nou; ocară; onest; onoare; orice
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
respectiv așteptările legate de acțiunile viitoare ale conducătorilor. În timp, valoarea întrebării a crescut prin aceea că a fost prezentă în toate sondajele BOP începând cu anul 1993, substanța ei devenind chiar informația conținută în comparația rezultatelor succesive. Totuși, membrii juriului BOP au decis să răspundă la aceste critici și, începând cu 2002, i-au adăugat o altă întrebare: „A1bis. Când spuneți aceasta la ce vă gândiți în primul rând?”, 99. NS/NR. Aceasta este o variabilă de tip „șir de
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
AC are dreptul de înlocuire a unui membru al comisiei cu un altul „de rezervă”, dacă cel dintâi este în imposibilitatea, din motive obiective, de a-și îndeplini atribuțiile. În cazul procedurii „concurs de soluții” AC trebuie să numească un juriu format din cel puțin trei persoane cu pregătire profesională și expertiză în domeniu, care să evalueze proiectele prezentate la procedură, aceștia trebuind în proporție de cel puțin o treime să aibă o anumită calificare (sau una echivalentă), dacă li s-
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]