KorAP: Find »[drukola/base=lexical & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...142 143 144 ...194 >

4,839 matches

Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433

din sintagma etimologică și, dacă este cazul, în schimbări care țin de categoriile gramaticale, iar abaterile respective au uneori particularități diferite în funcție de circumstanțele în care s-a petrecut condensarea, adică fie pe terenul unei anumite limbi, fie în procesul împrumutului lexical. 1.2. Împrumuturile prin condensare au, teoretic, cele mai mari șanse de a-și modifica învelișul sonor și caracteristicile gramaticale, de vreme ce limba care le adoptă ignoră de obicei caracterul motivat al structurii morfologice a elementului reținut și, implicit, al mărcilor

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
reținut și, implicit, al mărcilor care asigură coeziunea din cadrul termenilor complecși originari. Totuși, acest fapt poate avea și un efect invers, de conservare a configurației morfologice, limitând schimbările doar la eventuale ajustări formale menite să încadreze cuvântul într-un tip lexical uzual în limba adoptivă. 1.2.1. Problema prezervării genului gramatical nu se pune, desigur, în cazul împrumuturilor din limbi care nu cunosc această categorie, situație în care prevalează adaptarea la tipurile flexionare din limba receptoare, uneori influențată de genul

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
plus, unele cuvinte, ce-i drept rare, sunt împrumutate cu o altă valoare lexico-gramaticală decât aceea a termenilor complecși din care au fost condensate, ceea ce determină, la nevoie, modificări ale complexului sonor, pentru ca acesta să fie încadrabil în noua clasă lexicală: tc. doldurá [doldurá] "umplând mereu", gerunziu reduplicat oxiton, a fost adoptat în română ca adverb, devenind preparoxiton, dóldora ~ dóldura "până la refuz, peste măsură", la fel ca alte adverbe românești (otova, ghiotura, totuna etc.); locuțiunea adverbială tc. gün güne [uymaz] a

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
care am constata faptul absurd că toate și-au modificat sensul), ci cu semantismul chiar al termenilor complecși respectivi, adică al etimoanelor lor. Din această perspectivă, singura corectă, se remarcă transmiterea aproape sistematică a semnificației termenului complex asupra noii formații lexicale, ceea ce se explică prin faptul că procedeul condensării este aplicat tocmai pentru că unul dintre elementele componente ale sintagmei de bază este simțit ca suficient pentru exprimarea sensului întregului termen complex; în condensările interne, rezultatul devine astfel, cel puțin pentru o

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
lăsat cititorul să se gândească la alte accepții, cunoscute dinainte, ale cuvântului condensare. Odată ce am circumscris referentul, adică fenomenul lingvistic studiat, am putut recurge la reluarea anaforică a formei scurtate, pe care am realizat-o printr-un tip de elipsă lexicală la nivel sintagmatic, ceea ce nu ne-a împiedicat în niciun fel să revenim, în mai multe rânduri, la forma completă. Se poate întâmpla însă ca vreun cercetător al aceluiași fenomen, considerând că denominația sintagmatică este prea lungă, cu determinant superfluu

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
mai multă elocvență și explicitate suplimentară. Nu ar mai fi nevoie, în acest caz, de context, de antecedente ale discursului pentru ca termenul simplu să fie înțeles, la început cel puțin de către specialiști. Ne-am afla în fața unei reducții cu caracter lexical, adică a unei condensări lexico-semantice, iar cei doi termeni, cel complex și cel simplu, ar fi concurenți o vreme, ultimul având șanse mai mari să se impună și să fie larg acceptat în terminologia lingvistică cu sensul special pe care

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
dar cel mai la îndemână, deoarece referentul constituie chiar subiectul studiului nostru), surprinde mecanismul prin care un termen complex este redus la unul simplu. El ne arată și că limita dintre reluările anaforice la nivel sintagmatic și reducțiile cu caracter lexical nu este atât de drastică precum o susține Collet, pp. 195-198. Primele, strict dependente de contextul lingvistic, pot ajunge, în anumite condiții, la o etapă superioară, în care trec în categoria reducțiilor cu caracter lexical, devin autonome, eventual condiționate doar

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
sintagmatic și reducțiile cu caracter lexical nu este atât de drastică precum o susține Collet, pp. 195-198. Primele, strict dependente de contextul lingvistic, pot ajunge, în anumite condiții, la o etapă superioară, în care trec în categoria reducțiilor cu caracter lexical, devin autonome, eventual condiționate doar deictic, se rup de conținutul discursului și, în final, se lexicalizează cu sensul termenului complex. De asemenea, exemplul pe care l-am dat aparține unui tip de condensare mai rar întâlnit, de reducere la regent

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
și uneori cu compunerea, dar situația nu trebuie să intrige, de vreme ce oricare dintre procedeele de formare a cuvintelor poate fi combinat cu un altul. Un aspect care pare să complice natura procedeului este că el se aplică nu numai elementelor lexicale proprii unei limbi, ci și celor preluate prin împrumut lingvistic; nimic nefiresc însă, adăugăm noi, de vreme ce avem și destule exemple de cuvinte împrumutate care, în transferul de la o limbă la alta, au suferit modificări prin alte procedee de formare, ca

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
pe de o parte, într-o scurtare a formei fonetice a unui termen sintagmatic sau compus al limbii respective sau al unei limbi străine donatoare, proces care nu are loc în mod aleatoriu, ci se oprește la granița dintre constituenții lexicali ai termenului complex. Acest lucru înseamnă că fie secvența omisă, fie aceea reținută, fie ambele au fost recunoscute, identificate într-un fel sau altul (eventual prin falsă analiză), cel puțin formal, dacă nu întotdeauna și semantic, drept unități lexicale. b

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
constituenții lexicali ai termenului complex. Acest lucru înseamnă că fie secvența omisă, fie aceea reținută, fie ambele au fost recunoscute, identificate într-un fel sau altul (eventual prin falsă analiză), cel puțin formal, dacă nu întotdeauna și semantic, drept unități lexicale. b) Condensarea se manifestă ca fenomen sintactic de amalgamare a valorilor și funcțiilor (ca și a semantismului) constituenților termenului complex; elementele componente, având la început funcții sintactice diferite, fuzionează într-o singură unitate lexicală, care, preluând forma unuia dintre constituenți

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
nu întotdeauna și semantic, drept unități lexicale. b) Condensarea se manifestă ca fenomen sintactic de amalgamare a valorilor și funcțiilor (ca și a semantismului) constituenților termenului complex; elementele componente, având la început funcții sintactice diferite, fuzionează într-o singură unitate lexicală, care, preluând forma unuia dintre constituenți, își asumă una sau alta dintre cele două funcții. În ceea ce privește structura sintactică a etimonului, regentul este menținut mult mai frecvent în cazul împrumutului prin condensare decât în cel al condensărilor interne, acestea preferând omiterea

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
provoacă automat schimbări în caracteristicile morfologice ale noii formații față de etimon; totuși, acest lucru se întâmplă în mod regulat în situațiile în care ea este însoțită de derivare, dar și, nesistematic, însă frecvent, atunci când genul, numărul și / sau cazul unității lexicale omonimice din structura etimonului sunt transferate rezultatului condensării. În afară de tipurile în care modificatorul are, din întâmplare sau nu, același gen, număr și caz cu regentul, eventual datorită acordului, astfel de transferuri trebuie considerate "accidentale", fiind induse de unele constrângeri formale

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
cuvânt doar dacă îl comparăm cu înțelesul secvenței fonetice desprinse din termenul complex; ea provine însă nu dintr-o schimbare semantică propriu-zisă, care ar consta în alunecarea unui sens la altul și ar produce polisemantism, ci din preluarea semnificației unității lexicale complexe de bază; noua formație este deci în raport de omonimie cu elementul lexical care făcea parte din structura termenului complex și de sinonimie cu acesta din urmă. Schimbări semantice pot avea loc accidental, dar în comparație nu cu elementul

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
provine însă nu dintr-o schimbare semantică propriu-zisă, care ar consta în alunecarea unui sens la altul și ar produce polisemantism, ci din preluarea semnificației unității lexicale complexe de bază; noua formație este deci în raport de omonimie cu elementul lexical care făcea parte din structura termenului complex și de sinonimie cu acesta din urmă. Schimbări semantice pot avea loc accidental, dar în comparație nu cu elementul omonimic, ci cu etimonul complex. e) Ca procedeu de formare a cuvintelor, condensarea lexico-semantică

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
celorlalte procedee -, o modificare drastică a formei termenului complex de bază, care pierde o bună parte a suportului său fonetic, dar își menține, în cele mai multe cazuri, conținutul semantic. Baza de la care se formează noul cuvânt nu este, fără îndoială, elementul lexical omonimic din structura sintagmei sau a compusului, ci însuși acest termen complex; altfel nu s-ar putea explica identitatea semantică cu acesta, respectiv deosebirea semantică foarte mare, lipsită de cauzalitate, față de omonim. f) Condensarea poate avea loc în oricare variantă

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
Chiș = Dorina Chiș, Formarea termenilor, în "UniTerm", nr. 2, 2004, pp. 1-10. CNRTL = Centre National de Ressources Textuelles et Lexicales, ansamblu de resurse lingvistice informatizate, bazat pe Le Trésor de la Langue Française informatisé (TLFi), pe www.cnrtl.fr/ (sub Portail lexical). Collet = T. Collet, La réduction des unités terminologiques complexes de type syntagmatique, în "Méta", Montréal, vol. 42 (1997), nr. 1, pp. 193-206. Coteanu, SE = Ion Coteanu, Structura și evoluția limbii române (de la origini până la 1860), [București], Editura Academiei R.S.R., 1981

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
économie verbale, soit parmi les figures de style ou les mécanismes du changement sémantique, soit, très rarement, parmi les procédés de la formation des mots. Notre but est de démontrer que la condensation lexico-sémantique qui réside en ce qu'un élément lexical est détaché d'un groupe de mots (syntagme, locution ou mot composé) avec le sens entier de celui-ci, en devenant un mot inédit a des particularités qui la distinguent des mécanismes et procédés susmentionnés. La principale distinction qu'on doit

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
lieu sur le même ou sur un autre palier de la langue (phonétique, morphologie, syntaxe, formation des mots, stylistique). La condensation lexico-sémantique est un procédé qui s'applique dans l'intérieur d'une langue ou dans le procès de l'emprunt lexical. Notre ouvrage consacre des chapitres spéciaux pour décrire les divers aspects du procédé, en fonction du critère d'analyse employé: a) lexico-phonétique: type spécial d'abréviation des mots composés (y compris les composés thématiques) et des syntagmes terminologiques; b) syntaxique

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
syntagme nominal; c) sémantique: mécanisme de changement du sens des mots; d) lexico-grammatical: procédé de formation des mots. La conclusion est que, même si la condensation ne constitue un type principal et représentatif d'aucune de ces catégories d'évolution lexicale, elle cumule certaines caractéristiques de chacune d'entre elles. Au point de vue de la signification, elle peut être confondue avec l'extension, la restriction ou la spécialisation sémantique; comme procédé de formation des mots, elle peut être prise pour simple

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
conjoncturelle ou généralisée, concurrentielle et finale) et des types de la condensation (selon la fonction syntaxique des éléments retenus et omis). Trois autres chapitres sont consacrés aux mots internationaux condensés, à la condensation interne en différentes langues et à l'emprunt lexical par condensation. On donne de nombreux exemples de diverses langues (espagnol, italien, portugais, occitan, allemand, hongrois, néogrec, turc etc.), l'accent étant mis toutefois sur le latin, le roumain, le français et l'anglais. Quelques exemples français sont peut-être plus

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
the usual modalities of verbal economy, among the figures of speech or the mechanisms of meaning change, or, very rarely, among the procedures of word formation. Our aim is to prove that the lexical-semantic condensation which consists in detaching a lexical element of a syntactic group (syntagm, phrase or compound word) with the full meaning of that group, resulting in a new word has some specific features distinguishing it from the above-mentioned mechanisms and procedures. The main distinction that must be

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
such a term to designate as it is the case several phenomena occurring on the same or on another level of the language (phonetics, morphology, syntax, word formation, stylistics). The lexical-semantic condensation can occur inside a certain language or during lexical borrowing. Our work devotes some special chapters for describing the different aspects of the process, dependent on the analysis criterion applied: a) lexical-phonetical: a special type of abbreviation of terminological syntagms or compound words (inclusive of those with combining forms

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
head) with the dependent (modifier); c) semantic: a mechanism of meaning change of the words; d) lexical-grammatical: a process of word formation. We conclude that, even if the condensation is not a principal and representative type of these categories of lexical evolution, it cumulates some peculiarities of each of them. From the viewpoint of the meaning, it can be mistaken for a semantic extension, restriction or specialization; as a process of word formation, it can be sometimes mixed up with a

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
and final) and of the types of condensation (according to the syntactic function of the maintained and the omitted elements). Three other chapters are dedicated to the condensed international words, to the internal condensation in various languages, and to the lexical borrowing by condensation. There are many examples from different languages (Spanish, Italian, Portuguese, Occitan, German, Modern Greek, Hungarian, Turkish, etc.), with emphasis given to Latin, Romanian, French and English. The most interesting examples for this page could be the English

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]