5,029 matches
-
trebuie încercată (ex. "plăcinte codrenești cu lobodă", "tăști", "scoverzi"/clătite, "fancuri", "moșocoarne", "vărzar", cozonaci cu brânză sau diverse fructe, supele tradiționale de cartofi și fasole, slănina și șunca pregătite tradițional, pălinca făcută la pălincia din sat din diverse fructe ale localnicilor, individuale și/sau combinate). În perioada sărbătorilor de iarnă încă se practică colindatul tradițional, dar și "Viflaimul" și "Steaua" organizate de tinerii din sat în colaborare cu biserica ortodoxă din sat. Cazarea se poate face în Satu Mare, Chilia aflându-se
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
și "Viflaimul" și "Steaua" organizate de tinerii din sat în colaborare cu biserica ortodoxă din sat. Cazarea se poate face în Satu Mare, Chilia aflându-se la doar 23 de kilometri de oraș, dar o opțiune o constituie și cazarea la localnici. Tradiția locală spune că în vremuri străvechi zona era ocupată de o mânăstire și chilii cu măicuțe/călugărițe; de aici s-ar trage și numele localității. Năvălirile tătarilor au distrus mânăstirea și chiliile, din relațiile (forțate) acestora cu călugărițele născându
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
acumulare este de 14,83 milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o lungime de 4,657 km, cel stâng de 14,775 km. [[Fișier:Locuitor in ie si clop ciobanesc din Racovita, Sibiu.JPG|Localnic în cămașă tradițională și clop ciobănesc|100px|right|thumb]] [[Fișier:Locuitoare in ie si chieptar infundat din Racovita, Sibiu.jpg|left|150px|thumb|Racoviceană în port popular]] Informații privind numărul populației ce trăia pe aceste meleaguri parvin din conscripțiile care
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la [[sași]], tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea [[Școala comunei Racovița#Școala inferioară de arte și meserii (1923-1939)|Școlii inferioare de arte și meserii]] din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
la confluența a două zone etnografice distincte, [[Țara Oltului]] și [[Mărginimea Sibiului]], și-a pus pecetea și asupra artei populare, deosebit de bogată atât în formă cât și în conținut. Cu excepția arhitecturii populare, astăzi nu sunt cunoscute componentele manifestărilor artistice ale localnicilor, anterioare înființării graniței militare. Expulzarea localnicilor în [[1765]] și popularea satului pe parcursul a mai multor decenii cu elemente aduse de pe întreg teritoriul [[Transilvania|Transilvaniei]] (vezi [[Istoria comunei Racovița|Istoria Racoviței]]), a atras după, cum era și firesc o restructurare capitală
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
distincte, [[Țara Oltului]] și [[Mărginimea Sibiului]], și-a pus pecetea și asupra artei populare, deosebit de bogată atât în formă cât și în conținut. Cu excepția arhitecturii populare, astăzi nu sunt cunoscute componentele manifestărilor artistice ale localnicilor, anterioare înființării graniței militare. Expulzarea localnicilor în [[1765]] și popularea satului pe parcursul a mai multor decenii cu elemente aduse de pe întreg teritoriul [[Transilvania|Transilvaniei]] (vezi [[Istoria comunei Racovița|Istoria Racoviței]]), a atras după, cum era și firesc o restructurare capitală și în domeniul artei populare. Fiecare
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct neprecizat. M. J. Ackner, menționa în [[1852]], fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș de „"Mammuthus primigenius"” ; Racovița Grădina lui Cărțăoaia. În anul [[1972]] localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie Valea Lupului și Valea Bisericii se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
anul 2006 au fost circa 80 români ortodocși și cca 70 de țigani ortodocși și sectanți. În urma colectivizării populația tânără s-a strămutat la oraș. Azi mai sunt două-trei familii tinere de români și câteva de țigani. În vremurile bune, localnicii se ocupau de agricultură, pomicultură, creșterea animalelor. Azi se practică o agricultură de subzistență, se face palincă de prune și din fructe diverse. Via se cultivă foarte puțin în două-trei locații. Școala satului are în prezent circa 10 elevi, împărțiți
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
Almașului pe Valea Sânmihaiului, pietruit și care prin grija primăriei din Sânmihai s-a făcut numai până aproape de intrarea în localitate. În centrul satului, pe un deal se află biserica satului, mai jos un monument în piatră, ce comemorează pe localnicii căzuți în primul și al doilea război mondial.
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
special de cele ale lui Serghei Kirov și Grigori Zinoviev, orașul a căzut în dizgrație. După moartea lui Kirov la 1 decembrie 1934 Leningradul a cunoscut un val puternic de epurări și evacuări. Războiul nu a ameliorat situația. Au fost localnici care considerau, mai mult sau mai puțin deschis, că suferințele din perioada blocadei Leningradului, erau în mare parte datorate lui Stalin, care nu alocase suficiente resurse pentru deblocarea orașului, tocmai din cauza aversiunii pe care o avea pentru oraș. Un nou
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
cătunele Cățănaș, Tulea și Nădrab. "În 1482 a fost numit Gawasdywar, în 1506 Gabosdwar, în 1808 Gavosdia și Govosdia, în 1888 a fost numit în final Govasdia ". Mai multe ateliere de fierărie au funcționat la Govăjdia, în care pe lîngă localnicii romîni și țigani au mai lucrat și nemți mutați aici din Steiermark, Austria. Atelierul din valea Nădrab a fost menționat încă din 1517, în 1754 avea deja trei cuptoare și o forjă, în 1872 deja a fost ruină. Forja de
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
jertfă la istoria neamului românesc, luând parte la o serie de evenimente istorice importante : Răscoală lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848-1849, primul și al doilea război mondial. Referitor la Răscoală de la 1784 se cunoaște că un grup de localnici l-au urmat pe căpitanul Ilie Dancut din satul Ociu pentru a participa la răscoală ; iar în perioada 1914-1918, mai mulți tineri din sat s-au aflat în cătănie " la-mparatu " , suportând cu greu rigoarea și privațiunile impuse de efectuarea serviciului
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
întâlnit cu actualii elevi ai școlii și au depanat amintiri. Astfel, liceul a luat ființă în toamna anului 1901, mai precis în 27 octombrie 1901 - pe stil vechi - imediat dupa “număratul oilor”, după cum spune tradiția. Pe scurt, în urma eforturilor unor localnici ai urbei Odobesti, pe atunci o comună cu 5.000 de suflete, s-a înființat o școală viticola, școala ce avea să dăinuie peste veacuri. Funcționarea școlii a început într-adevăr în localul casei Potop, alcătuit din două încăperi. Până la
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
constitui chiar șantiere arheologice pentru studierea istoriei, binecunoscut fiind faptul că în acești munți se găsea centrul civilizației dacice. O perspectivă de dezvoltare a turismului din această localitate este dată chiar de resursele de aur prezente aici. Ioan Cătălina, un localnic născut în 1935, este singurul căutător de aur aluvionar din România. De asemenea, el este un excelent ghid spre gurile de mină părăsite, cât și un inegalabil povestitor și bun cunoscător de legende despre aur și aurari. Tehnică a învățat
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
spun că, între anii 1760-1762, aici locuiau 32 de familii, cu circa 150 de suflete, existând o parohie ortodoxă, o biserică și un preot. La recensământul din anul 1857, sunt consemnate: 79 de case, 96 de locuințe și 457 de localnici. După ocupația austro-ungară, avem următoarele date: un preot, 71 de proprietari de pământ, 18 zilieri. Recensământul populației din 1930 consemnează 671 de locuitori, la cel din 1992 fiind înregistrați 379 de locuitori. În timpul Primului Război Mondial (1914-1918), au căzut, pentru credință, neam
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
însă aceasta a fost dărâmată în jurul anilor 1930 datorită nivelului foarte scăzut al apei din parau. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, Feleagul era situat chiar la granița României cu Ungaria, sătul fiind deseori jefuit, vandalizat și atacat, localnicii refugiindu-se în Biserică. Prima reletare a unei biserici în sat, este dată de o pictură cu "Biserică reedificata Feleag, sec. XV", pictură aflată în biserică ortodoxă din satul Archita, teorie plauzibilă deoarece la acea vreme există în Feleag o
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
Nord. Cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi români, din care au fost identificați în arhive, până în prezent, 1.169 de militari. În centrul cimitirului se află un monument impunător, ridicat din inițiativa localnicilor. Pe un soclu masiv, din beton în două trepte, se ridică o coloană cu o înălțime de 10 m. Soclul are, pe fațada principală, inscripționat următorul text: „GLORIE EROILOR ROMÂNI CĂZUȚI PENTRU APĂRAREA PATRIEI“.
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
locuitorilor acestei așezări . Localitatea Band adună în jurul ei o mulțime de legende care ar putea fi exploatate turistic. Situată în zona de câmpie a județului Mureș, comuna Band are un potențial turistic neexploatat până acum nici de autorități, nici de localnici. Turismul ar putea duce la dezvoltarea celor 12 sate ce compun comună. Asta deoarece aici, între dealurile comunei Band, s-ar fi întâmplat cele mai ciudate lucruri de care a auzit vreodata Mureșul, obiective turistice care ar putea atrage că
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
susține astfel existența lacului înaintea ploii de meteoriți. Asta cu atat mai mult cu cât, spune viceprimarul, există o scriere a lui Orban Balazs care descrie cum s-au petrecut lucrurile pe vremea ploii de meteoriți, cănd primarul și alți localnici „au crezut că a sosit Ziua Judecății de Apoi văzând mării bulgari de foc pogorându-se peste pământ”. Viceprimarul recunoaște că, într-adevăr, lacul este o atracție turistică, dar adaugă că autoritățile locale nu pot face nimic pentru dezvoltarea zonei
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
este domeniu crăiesc. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în anul 1936, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul a fost realizat prin contribuția localnicilor, din inițiativa societății A.S.T.R.A., din piatră, fără să aibă împrejmuire. Pe frontispiciul acestuia se află următorul înscris: "„A.S.T.R.A. Reghin și comuna Frunzeni ridică acest monument în amintirea eroilor căzuți în războiul pentru patrie 1914-1919“". Monumentul îi menționează pe
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
aceștia erau bătuți doar pentru simplul fapt că erau români. Un rol important pentru menținerea atmosferei de teroare l-au avut jandarmii, fideli exponenți ai politicii horthyste. Își băteau joc mai ales de bătrâni, care nu se puteau apăra. Mulți localnici erau acuzați pentru furt sau pentru comportament jignitor la adresa maghiarilor pe baze netemeinice. Calvarul la care au fost supuși locuitorii comunei, pe parcursul celor 4 ani de stăpânire maghiară, a luat sfârșit în toamna anului 1944. România a intrat în războiul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Și astfel a luat numele Armei, de Popa Pistol. Cătunul Ciuculești era așezat la captul dinspre apus al moșiei Mânăstirii Aninoasa, pe apa Strâmbei, numindu-se Strâmba??. Din această localitate locuitorii, foarte puțini care mai rămăseseră, în frunte cu un localnic fruntaș, numit Ciucă, s-au mutat pe aceeași moșie la estul ei, lângă Diaconești. De altfel și moșia unde era așezat se numea Strâmba, primită ca loturi la reforma agrară din 1864, a lui Alexandru Ioan Cuza. Moșia era comună
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
i-a dat ființă din ființa sa. Școala din Galeș a fost construită în timpul învățătorului Florea State (1911-1995). Tot el a pus bazele Muzeului Etnografic din Galeș, așezat într-un local propriu, din piatră și bârne, ridicat în 1976 de localnici.
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de următoarele căi rutiere:DJ 504 Vulpești-Alexandria,DC 122 Cornățel -Deaguri, DC 123 Deagu de Sus - Bârlogu
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Argeș, Muntenia, România. Satul are cam 200 de locuitori și este situat pe valea superioară a Dâmboviței, între culmile estice ale Munților Iezer-Păpușa și Piatră Craiului. Situat în bazinetul depresionar omonim, bazinet format prin eroziune diferențiala. Săticul este cunoscut de localnici ca având trei zone distincte: "Cojocaru", lângă Valea lui Ivan, "Săticul de Sus" între valea Largă și Valea Clăbucetului și "Săticul de Jos" între valea Clăbucetului și Valea Jugii. Inițial era un sat de ciobani, chiar un sătic, acum se
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]