5,376 matches
-
care le scutea de slujbele datorate domniei. La 11 aprilie 1434, era scutit de dări satul Averești, pe care îl stăpânea Mitropolia Sucevei. La 10 mai 1439, erau scutiți de dări oamenii care locuiau în hotarul prisăcii Visoca, stăpânită de mânăstire. La 11 martie 1446, Ștefan voievod acorda mânăstirii Neamț cel mai important privilegiu imunitar, prin care zece sate ale mânăstirii erau scutite de toate dările și muncile datorate domniei. Egumenul mânăstirii primea dreptul de judecată asupra locuitorilor din cele zece
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
11 aprilie 1434, era scutit de dări satul Averești, pe care îl stăpânea Mitropolia Sucevei. La 10 mai 1439, erau scutiți de dări oamenii care locuiau în hotarul prisăcii Visoca, stăpânită de mânăstire. La 11 martie 1446, Ștefan voievod acorda mânăstirii Neamț cel mai important privilegiu imunitar, prin care zece sate ale mânăstirii erau scutite de toate dările și muncile datorate domniei. Egumenul mânăstirii primea dreptul de judecată asupra locuitorilor din cele zece sate. La 19 august 1472, Ștefan scutea trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stăpânea Mitropolia Sucevei. La 10 mai 1439, erau scutiți de dări oamenii care locuiau în hotarul prisăcii Visoca, stăpânită de mânăstire. La 11 martie 1446, Ștefan voievod acorda mânăstirii Neamț cel mai important privilegiu imunitar, prin care zece sate ale mânăstirii erau scutite de toate dările și muncile datorate domniei. Egumenul mânăstirii primea dreptul de judecată asupra locuitorilor din cele zece sate. La 19 august 1472, Ștefan scutea trei sate ale Pobratei de toate dările, călugării aveau drept de judecată, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oamenii care locuiau în hotarul prisăcii Visoca, stăpânită de mânăstire. La 11 martie 1446, Ștefan voievod acorda mânăstirii Neamț cel mai important privilegiu imunitar, prin care zece sate ale mânăstirii erau scutite de toate dările și muncile datorate domniei. Egumenul mânăstirii primea dreptul de judecată asupra locuitorilor din cele zece sate. La 19 august 1472, Ștefan scutea trei sate ale Pobratei de toate dările, călugării aveau drept de judecată, dar globnicii domniei aveau voie să ia gloaba “noastră pentru omor și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zece sate. La 19 august 1472, Ștefan scutea trei sate ale Pobratei de toate dările, călugării aveau drept de judecată, dar globnicii domniei aveau voie să ia gloaba “noastră pentru omor și pentru răpire de fată”. Așadar, pentru trei sate, mânăstirea nu avea imunitate deplină. Unul dintre cele mai importante privilegii, date în secolul al XV-lea, îl reprezintă documentul din 8 iulie 1453. De data aceasta, domnul scutește satul Balasinăuți, care aparținea mânăstirii Horodnic, de toate dările și muncile datorate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
răpire de fată”. Așadar, pentru trei sate, mânăstirea nu avea imunitate deplină. Unul dintre cele mai importante privilegii, date în secolul al XV-lea, îl reprezintă documentul din 8 iulie 1453. De data aceasta, domnul scutește satul Balasinăuți, care aparținea mânăstirii Horodnic, de toate dările și muncile datorate domniei, și, pentru prima dată, se menționează că locuitorii acelui sat erau scutiți de oaste. Ceea ce înseamnă că toți locuitorii Moldovei, chiar și cei din satele aservite boierilor sau mânăstirilor erau datori să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Balasinăuți, care aparținea mânăstirii Horodnic, de toate dările și muncile datorate domniei, și, pentru prima dată, se menționează că locuitorii acelui sat erau scutiți de oaste. Ceea ce înseamnă că toți locuitorii Moldovei, chiar și cei din satele aservite boierilor sau mânăstirilor erau datori să meargă la oaste. Aceasta este caracteristica fundamentală, care deosebește feudalismul românesc de cel din statele feudale din Europa, în care oastea era formată numai din seniori și vasalii lor, adică numai din cavaleri. La Horodnic era o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau datori să meargă la oaste. Aceasta este caracteristica fundamentală, care deosebește feudalismul românesc de cel din statele feudale din Europa, în care oastea era formată numai din seniori și vasalii lor, adică numai din cavaleri. La Horodnic era o mânăstire de maici și așa se explică de ce locuitorii din satul mânăstirii erau scutiți de oaste: era nevoie de mână de lucru bărbătească. Este cunoscută importanța pe care o reprezenta biserica în societatea medievală. Era, după domnie, cea mai importantă instituție
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deosebește feudalismul românesc de cel din statele feudale din Europa, în care oastea era formată numai din seniori și vasalii lor, adică numai din cavaleri. La Horodnic era o mânăstire de maici și așa se explică de ce locuitorii din satul mânăstirii erau scutiți de oaste: era nevoie de mână de lucru bărbătească. Este cunoscută importanța pe care o reprezenta biserica în societatea medievală. Era, după domnie, cea mai importantă instituție în stat, datorită autorității sale moral-spirituale, dar și puterii sale economice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de dinaintea urcării lui Ștefan cel Mare pe scaun (1446-1456), în acest răstimp se dau cele mai multe privilegii, care cuprind scutiri de dări pentru satele mânăstirești. Timp de zece ani, între 1446 și 1456, domnii de dinaintea lui Ștefan cel Mare au dat mânăstirilor 38 de privilegii, iar Ștefan dă în primii zece ani de domnie 32. Până în 1473, Ștefan a mai dat alte 13 privilegii, după care ritmul daniilor scade dramatic. Se poate spune că domnul a continuat aceași politică față de biserică, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Până în 1473, Ștefan a mai dat alte 13 privilegii, după care ritmul daniilor scade dramatic. Se poate spune că domnul a continuat aceași politică față de biserică, pe care au dus-o și înaintașii săi. La 7 aprilie 1458, Ștefan întărea mânăstirii Bistrița “cu toate iezerele și gârlele și iezerele și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei și în sus și în jos pe Nistru, toate prisăcile care sunt în acest hotar, în hotarul lor, și două curți, cu vama și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unul dintre cele mai complete informații referitoare la dările și muncile la care erau obligați locuitorii satelor și târgurilor față de domnie (vezi veniturile domniei). Este vorba, așadar, doar de două sate ale Episcopiei, care primeau scutirile. La 31 august 1458, mânăstirea Bistrița primea un privilegiu prin care erau scutiți de toate dările și slujbele locuitorii din satul Borhinești. Este pentru a doua oară în secolul al XV-lea când este menționată îndatorirea locuitorilor unui sat mânăstiresc de a merge la oaste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu mai au nici o obligație față de rege sau cine este seniorul stăpânului lor. Vasalul are doar obligația de a se prezenta cu un număr de ostași la chemarea seniorului, de a-i acorda ajutor și sfat la nevoie. Cum obține mânăstirea Bistrița imunitatea ? La 15 septembrie 1462, sunt întărite Bistriței 18 sate cu mori, iazuri, dârste, prisăci, mânăstiri, iezere, gârle, tătarii și țiganii “cu tot venitul, neclintit, în veci”. Nu se vorbește nimic despre obligațiile, pe care locuitorii acestor sate le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de a se prezenta cu un număr de ostași la chemarea seniorului, de a-i acorda ajutor și sfat la nevoie. Cum obține mânăstirea Bistrița imunitatea ? La 15 septembrie 1462, sunt întărite Bistriței 18 sate cu mori, iazuri, dârste, prisăci, mânăstiri, iezere, gârle, tătarii și țiganii “cu tot venitul, neclintit, în veci”. Nu se vorbește nimic despre obligațiile, pe care locuitorii acestor sate le au față de domnie, și nici nu se arată că egumenul ar avea drept de judecată asupra locuitorilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venitul, neclintit, în veci”. Nu se vorbește nimic despre obligațiile, pe care locuitorii acestor sate le au față de domnie, și nici nu se arată că egumenul ar avea drept de judecată asupra locuitorilor din satele amintite. În 1466, domnul întărește mânăstirii un sat pe Bistrița și îi mai întărește o mânăstire și o baltă, pe care o cumpărase mânăstirea. Și, astfel, ajungem la privilegiul din 3 februarie 1467. De data aceasta, satele mânăstirii sunt scutite de orice dare și slujbă datorată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care locuitorii acestor sate le au față de domnie, și nici nu se arată că egumenul ar avea drept de judecată asupra locuitorilor din satele amintite. În 1466, domnul întărește mânăstirii un sat pe Bistrița și îi mai întărește o mânăstire și o baltă, pe care o cumpărase mânăstirea. Și, astfel, ajungem la privilegiul din 3 februarie 1467. De data aceasta, satele mânăstirii sunt scutite de orice dare și slujbă datorată domniei, dregătorii domniei nu au voie să îi supere pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnie, și nici nu se arată că egumenul ar avea drept de judecată asupra locuitorilor din satele amintite. În 1466, domnul întărește mânăstirii un sat pe Bistrița și îi mai întărește o mânăstire și o baltă, pe care o cumpărase mânăstirea. Și, astfel, ajungem la privilegiul din 3 februarie 1467. De data aceasta, satele mânăstirii sunt scutite de orice dare și slujbă datorată domniei, dregătorii domniei nu au voie să îi supere pe locuitorii acestor sate, iar egumenul capătă drept de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
locuitorilor din satele amintite. În 1466, domnul întărește mânăstirii un sat pe Bistrița și îi mai întărește o mânăstire și o baltă, pe care o cumpărase mânăstirea. Și, astfel, ajungem la privilegiul din 3 februarie 1467. De data aceasta, satele mânăstirii sunt scutite de orice dare și slujbă datorată domniei, dregătorii domniei nu au voie să îi supere pe locuitorii acestor sate, iar egumenul capătă drept de judecată fie pentru faptă mare sau mică. Seamănă cu un act de imunitate, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de judecată fie pentru faptă mare sau mică. Seamănă cu un act de imunitate, dar trebuie menționat că acest privilegiu se referă doar la 13 sate și nu la toate cele menționate în 1462, deoarece este dat doar pentru satele mânăstirii, care se aflau în ținutul Neamț. Și ceea ce este foarte important, locuitorii din satele Bistriței erau obligați să meargă cu toții la oaste, la chemarea domnului. Este deci, vorba de o scutire parțială și nu de o imunitate completă ca în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scutire parțială și nu de o imunitate completă ca în Apus. În afară de aceasta, în Apus, un domeniu imunitar exclude orice amestec în organizarea domeniului. Pe când la noi, în cazul Bistriței, la 22 martie 1500, domnul face schimb de sate cu mânăstirea. Domnul dă din satele proprietatea lui și primește, în schimb, cinci sate pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun, adică cele mai vechi sate care îi fuseseră dăruite mânăstirii de către ctitorul ei. În cele două documente, prin care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un domeniu imunitar exclude orice amestec în organizarea domeniului. Pe când la noi, în cazul Bistriței, la 22 martie 1500, domnul face schimb de sate cu mânăstirea. Domnul dă din satele proprietatea lui și primește, în schimb, cinci sate pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun, adică cele mai vechi sate care îi fuseseră dăruite mânăstirii de către ctitorul ei. În cele două documente, prin care se acordă mânăstirii Bistrița scutiri (1458 și 1467), domnul interzice dregătorilor să se amestece în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
22 martie 1500, domnul face schimb de sate cu mânăstirea. Domnul dă din satele proprietatea lui și primește, în schimb, cinci sate pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun, adică cele mai vechi sate care îi fuseseră dăruite mânăstirii de către ctitorul ei. În cele două documente, prin care se acordă mânăstirii Bistrița scutiri (1458 și 1467), domnul interzice dregătorilor să se amestece în treburile mânăstirii și să nu îi judece pe oamenii mânăstirii, dar nu se arată că aceștia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din satele proprietatea lui și primește, în schimb, cinci sate pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun, adică cele mai vechi sate care îi fuseseră dăruite mânăstirii de către ctitorul ei. În cele două documente, prin care se acordă mânăstirii Bistrița scutiri (1458 și 1467), domnul interzice dregătorilor să se amestece în treburile mânăstirii și să nu îi judece pe oamenii mânăstirii, dar nu se arată că aceștia nu au dreptul de a se adresa judecății domnești, domnul păstrându-și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiu de la Alexandru cel Bun, adică cele mai vechi sate care îi fuseseră dăruite mânăstirii de către ctitorul ei. În cele două documente, prin care se acordă mânăstirii Bistrița scutiri (1458 și 1467), domnul interzice dregătorilor să se amestece în treburile mânăstirii și să nu îi judece pe oamenii mânăstirii, dar nu se arată că aceștia nu au dreptul de a se adresa judecății domnești, domnul păstrându-și dreptul de a judeca în ultimă instanță. O nedumerire ar stârni și scutirea dată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vechi sate care îi fuseseră dăruite mânăstirii de către ctitorul ei. În cele două documente, prin care se acordă mânăstirii Bistrița scutiri (1458 și 1467), domnul interzice dregătorilor să se amestece în treburile mânăstirii și să nu îi judece pe oamenii mânăstirii, dar nu se arată că aceștia nu au dreptul de a se adresa judecății domnești, domnul păstrându-și dreptul de a judeca în ultimă instanță. O nedumerire ar stârni și scutirea dată mânăstirii Neamț la 11 martie 1446, când satele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]