10,420 matches
-
Acasa > Poezie > Cantec > TRĂIRI... Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Calc iarba din vale și-i simt sub călcâie suspinul, Apoi se îndreaptă spre soare și verde-și înfruntă destinul, O mângâi cu mâna-mi și-o simt tremurând de plăcere, Tresalt ca și iarba simțind numai plâns și durere. Pătrund în pădure și brazii o doină îmi cântă, E-un cântec de jale ce inima-mi tristă frământă, Pădurea de azi
TRĂIRI... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369094_a_370423]
-
geneză, Căci toate-n El, din nimic le-a creat, Atunci când acel nimic nu era definit, Pentru a fi din acel a nu fi, un om desăvârșit. Cuvântul e putere întru credință, E viața care aduce năzuință, Pe fiecare îl mângâie când îl doare Punându-i viața la încercare. Cuvântul e putere întru mântuire, Înalță pe cel ce dă iubire Și dăruiește pacea inimii, Pe care mulți o caută în neștire. CĂLĂTORIA SUFLETULUI Să plângi ajungând la rădăcinile sufletului, Stingând doruri
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
număr și închidere, în seara de Ajun tânărul Radu Flintașu cu câțva camarazi de suferință s-au așezat la ușa Zărcii cu plugușorul, murmurând și câteva colinde, printre care și colindul favorit al Marelui Gyr: A venit ș-aici Crăciunul,/ Mângâindu-ne surghiunul. Cade albă nea,/ Peste viața mea, Peste suflet ninge.../ Peste viața mea/ Care-aici se stinge. După ultimul „aho, ahoo”, gazda cea mare, Poetul Jerfei și al Suferinței tuturor Românilor le-a mulțumit astfel: „Vă rămân dator măi
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > LUMINILE DIN VITRALII Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Luminile din vitralii Raze răzlețe Îmi mângâie fața Raze monumentale Cad pe piatră ca petale Luminează pentru noi icoane Raze simple de soare Ce aduc iluminare Aceste raze aparent banale Mă atrag pe mine spre altare Și-mi vorbesc de închinare Aceste raze aparent banale Îmi scaldă
LUMINILE DIN VITRALII de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369110_a_370439]
-
și Profesori, "O zi în România perfectă", ediția I, Călan, județul Hunedoara, 2017 Te-ai trezit de dimineață cu un entuziasm nefiresc. Soarele izvorăște în încăpere, pe pereții proaspăt zugrăviți, sugerându-ți că vei întârzia la școală. Dar razele, azi, mângâie lumea în pace și căldură. Aici nu este frig, deși niciun lemn nu arde în sobă. Azi, pentru prima oară, nu te avânți asupra telefonului tău vechi, cu clapetă, pentru a verifica, cu îngrijorare tremurândă, ceasul. Azi nu mai există
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370796_a_372125]
-
mai știm încotr-o să apucăm, însă mai presus de orice altceva chiar dacă nu toate problemele noastre se vor rezolva așa cum noi vrem un lucru este cert și anume prezența Sa divină ne va însoți pas cu pas pe calea vieții mângâindu-ne inimile și călăuzindu-ne în descoperirea adevărurilor Sale glorioase. Uneori este posibil ca sub presiunea problemelor și a întunericului ce ne înfășoară să ne clătinăm pe calea vieții gândind că călătoria vieții este grea însă Iisus Hristos ne va
CĂLĂTORIND PRIN VIAȚĂ FĂRĂ TEAMĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370825_a_372154]
-
a ros?! Cu razele-ți tardive nicicând rușinea-mi surdă nu vei putea-o duce în lan făr’ de păcat Îndrăgosteala vieții nicicum nu e absurdă nu încerca s-o mesteci în grâul neghinat Ah, dar a ploii picătură-perlă, mai mângâie pământul livid și chiar uscat, valoarea ei sporește în primăveri-durute și-n suflet demascat Referință Bibliografică: Sonet 34 / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Tălpău : Toate
SONET 34 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370828_a_372157]
-
Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-aduc aminte de a mea bunică Zâmbitoare, blândă și vioaie, De statură era puțintică Și umbla ca furnicuța prin odaie. Pe creștet lin mereu mă mângâia C-o mână caldă, albă și muncită Și sufletu-mi plăpând îmi alina Când suspinam și eram necăjită. Căsuța primitoare și curată Pentru mine era un paradis, Toate-ncăperile erau parfumate Cu mere, pere și gutui....un vis. Iarna pe
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
obraz ca de bunică Mă îmbiau cu dulce-arom-a lor. Mi-e dor, atât de dor de-a mea bunică Făptura ei în minte am păstrat-o Aș vrea să fiu din nou doar o fetică Pe păr să mă mai mângâie o dată. Referință Bibliografică: BUNICA / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
ci pentru rugăciune. Prezentul hâd va trece ca un nor! Se dă tonul: „Cu noi este Dumnezeu înțelegeți neamuri/ și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu, auziți toate neamurile.” O undă caldă trece parcă peste frunțile noastre și ne mângâie inimile. Izolați de lume, de după gratii, începem colindele: A venit și-aici Crăciunul/ Să ne mângâie surghiunul/ Cade alba nea/ Peste viața mea/ peste suflet ninge/ Cade alba nea/ Peste viața mea/ Care-aici se stinge... Am cântat toate colindele
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Dumnezeu înțelegeți neamuri/ și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu, auziți toate neamurile.” O undă caldă trece parcă peste frunțile noastre și ne mângâie inimile. Izolați de lume, de după gratii, începem colindele: A venit și-aici Crăciunul/ Să ne mângâie surghiunul/ Cade alba nea/ Peste viața mea/ peste suflet ninge/ Cade alba nea/ Peste viața mea/ Care-aici se stinge... Am cântat toate colindele din copilăria noastră... După acest ospăț sufletesc admirabil am cântat, „Cu noi este Dumnezeu” și ne-
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
plânge! Acoperă-mă Doamne, Ca să pot să renasc! Întărește-mă Doamne, Ca să pot să mă înalt! Dojenește-mă Doamne, Cănd gura-mi vorbește de rău. Înțelepțește-mă Doamne, Prin cuvântul Tău. Iubește-mă Doamne, Așa cum eu, nu mă pot iubi, Mângâie-mă Doamne, Pe pletele-mi negre, Ca să pot să cânt, Asemeni îngerilor Tăi. Amin! Referință Bibliografica: Rugăciune de taină / Carmen Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 214, Anul I, 02 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Carmen Marin
RUGACIUNE DE TAINA de CARMEN MARIN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370855_a_372184]
-
limba engleză Elena Angelica Androni) Unele dintre poeme conțin obsedante enumerări ale elementelor naturii, ale stărilor, revelând profunzimea, plină de înțelepciune și mister, a eului liric. Un splendid astfel de psalm merită reproducere integrală, spre exemplificare: Liberă/ mîna mea/ să mîngîie miresmele gîndului tău/ pe care-l aud/ la vremea cînd se-nalță/ păsările-n văzduh./ mulțumescu-ți Doamne,/ de pîine./ Și pentru dragostea pe care pot/ să ți-o dărui. Necontenit./ Dar cum/ te voi mai recunoaște/ cînd ochii mei/ vor
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
se apleacă voit asupra acestei lumi speciale, dedicând scumpei sale nepoțele nu un vers, nu o poezie, ci o întreagă carte de POEZII PENTRU COPII. Și o face din preaplinul inimii, cu dragoste și blândețe, cu o frumusețe interioară care mângâie, alină, alintă și leagănă copilul, pe brațele generoase ale visului. Personaje tipice - cățelul și porumbelul, puiul și găina, dar și prietenia, iubirea, sunt tot atâtea ingrediente vii ale magiei create. O lectură plăcută, pentru toți cei care au în suflet
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
se duce în pătuț, primeam un neașteptat refuz. Bosumflată și cu adierea unei exasperări pe care credeam că o va depăși ușor, își va stinge însă curând mugurii încruntării și va lăsa vălul cald și argintiu al luminii să-i mângâie obrăjorii. Bucuria împlinirii rugii pe care o avea ticluită încă înainte s-o murmure cu ceva nazuri, aluneca cu pași ușori și lini, așijderea iuțimii cu care razele soarelui vor împresura și netezi degrabă crețul încruntării. Slobozi cu un oftat
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
de simplă-nchinăciune, / Aripi de îngeri măsluite - / Cenușă, smoală și tăciune. // Iar peste lacrimi din cuvinte / Și peste suflete captive / Am așternut ca pansamente / Versuri pribege și motive.”. Și toate acestea se întâmplă în “O lume tainică, nespusă”, care “ Ne-a mângâiat cu dorul ei, / Ne-am preschimbat în albii nori / Și-n flori... doar cu parfum de tei.” Multe taine mai sunt ascunse în poezia lui Gheorghe A. Stroia, și nespusă este bucuria deslușirii lor, dar asta de-abia atunci când ajungi
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Iată aici cuvintele care construiesc catedralele spiritului ! Ce ar fi viața fără farmecul absolut al metaforei ? Și poetul Gheorghe A Stroia ne dezvăluie legătura tainică și miraculoasă dintre vis și materie, care definește poezia: „O lume tainică, nespusă, / Ne-a mângâiat cu dorul ei, / Ne-am preschimbat în albii nori / Și-n flori... doar cu parfum de tei”. Poezia În vara din tine... este Ars poetica lui Gheorghe A STROIA și vă rog să o învățați pe dinafară ! Ioan LILA, FRANCE
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
speranțe, vise! Slovă, cuvânt, entitate! Copilărie, iubire, anotimp! Mamă, timp, viață! Țară și Divinitate! Așa aș traduce poezia lui George Stroia. Plin de exuberanță, dar și de subtilitate, versul său îmbracă forme și sensuri multiple, menite să încarce suflete, să mângâie timpul din oameni, să lumineze întunericul ascuns, trezindu-l la viață. Își strigă copilăria, dar și iubirea, își elogiază mama, dar și ființa iubită, își acceptă într-un firesc incontestabil toamnele, dar și prietenii, își deschide brațele către lume în
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
în acest volum este contopirea iubirii față de partenera de viață cu marile iubiri ale omului: iubirea de mamă, în Portret uitat de timp, un tulburător omagiu adus mamei dispărute și în Copilăria, unde este evocată iubirea părinților, mâinile mamei ce "mângâie și alină” și „sufletul ei mirosind a veșnicie". La rândul lor, toate aceste iubiri se contopesc în iubirea de țară, din poezia În fiecare an, iar tot în creuzetul iubirilor pământene este concentrată Iubirea Divină din poemul Ce ți-ai
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
lacrimi din cuvinte / Și peste suflete captive / Am așternut ca pansamente / Versuri pribege și motive. // Au răsărit adesea flori / Cu trup subțire, colorat / Și s-au născut, adesea, clipe / De vii regrete sau păcat. O lume tainica nespusă, / Ne-a mângâiat cu dorul ei, / Ne-am preschimbat în albii nori / Și-n flori... doar cu parfum de tei". Și ca o provocare chiar, Gheorghe A. Stroia împrumută titluri din poezia eminesciană, tocmai ca să ne demonstreze că fiecare poet poate să vină
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Stavarache, să dezhami calul, să-l bagi în grajd, lângă ai noștri, apoi să-i dai fân și apă. - Bine, boierule! Intrând cu atenție pe poartă, ca nu cumva plășile saniei să lovească stâlpii, Ilie a luat calul de dârlogi, mângâindu-l între urechi. Doctorul, îmbrăcat cu o haină din blană de iepure, cu gulerul ridicat, ajutat de Macedonski, a coborât din sanie, intrând grăbiți în casă, nu înainte de a se scutura de zăpadă și lovind din călcâie cizmele din pâslă
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
cum mirosi... Aveai ochi mari, adînci, Te așteptăm cuminte, Tu îmi dădeai un brînci, Iar eu nu aveam minte... Și te prindeam în brațe, Voiam să te sărut, Dar fetele sînt hoate: “M-ai strîns și m-a durut !” Te mîngîiam, frumoaso, Și tu te întristai, Și cînd îmi ziceam: Las-o! Tu parcă mai voiai... Și iar fugeam spre tine, Și iar mă respingeai, Si, cînd plecăm, în fine, La tine mă chemai ... Cînd mă certai că mîna Și-am
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
las ... Însetat că iarbă să nu-și sorb făptura Mi-aș mai pune înc-o dată gură Că în ultima clipă dintr-un ultim ceas ... & UN FULG DE PĂPĂDIE DE AI FI Un fulg de păpădie de ai fi, Te-aș mîngîia, mireasa mea eternă, Si, mult mai mult, de-aceea te-aș iubi, Desi ființă mea e mult mai terna! Imaculata, pură... delicată, Să te ating cu gîndul aș muri, Cînd tu esti o lumină-adevarată, Eu mă întreb, atunci, de ce-
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TARDIV Autor: Vasile Coman Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului M-a părăsit iubita într-o seară, În sinea mea credeam că-s îndrăgit Precum arcușul pe a lui vioară Ce mângâie o coardă și-i iubit. Un gol adânc simții în suflet Și mă mințeam că nu mă doare, Dar cine să m-aline-n plânset, Eu nu mă mai simțeam în stare. I-am zis că pentru mine-i bine, Că n-
TARDIV de VASILE COMAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370911_a_372240]
-
sau ce bucurie-i mai pot da chiar eu. În fiecare zi, pun sufletul să vorbească cu păsările, cu cerul și cu florile, cu brazii, izvoarele, apoi îl pun să se-adape, îl pun să adune la el și să mângâie toate cântecele ce le cântă stelele, oamenii, soarele. Dar cel mai mult îl învăț cum să dăruie lumii cuvânt de lumină, cum să legene dorurile, s-aline suspinele și să cheme iubirile în flori de grădină. Iar el te cheamă
ÎN FIECARE ZI de LEONID IACOB în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370932_a_372261]