5,675 matches
-
Doamne să iasă Soare”, provine din folclorul rromilor cărămidari care aveau nevoie de radiația solară pentru a se usca chirpicii și cărămizile produse de ei și care le asigurau veniturile... - Târgurile locale cu produse obținute manual adună anual sau sezonier meșteri populari care Încă dăinuie prin tradițiile trecutului. Astfel, an de an la Iași, la cele două mari manifestări (Târgul de ceramică ”Cucuteni 5000” din iulie și ”Zilele orașului- Sf. Cuvioasa Parascheva”-octombrie) mai pot fi văzuți și rromii olari de la
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
troace pentru hrănitul porcilor), leagăne suspendate pentru copii. - lingurăritul - lingurarii, care confecționează linguri, lingurițe, cupe, linguroaie, polonice, În lemn de esență moale (salcie, tei, plop negru), dar și În: paltin, frasin, arin alb, prun, prun, cireș și păr. - fusăritul - fusarii, meșteri În confecționarea fuselor. Etapele de lucru sunt: scurtarea și despicarea lemnului În fâșii, uscarea lemnelor În uscătoare, cioplirea cu barda, strunjirea cu gruica la strungul cu sfoară. - lădăritul - lădarii, specializați În mobilier (mese, scaune, dulapuri, lăzi de zestre, lăcrițe și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ale fertilității și căsătoriei) obținute prin traforare și cioplire, iar ornamentele prin incizare, crestare și scobire. Bâtele și cârjele păstorești, Însemne ale puterii și bogăției erau lucrate din lemn de corn. Aceste moduri de prelucrarea lemnului sunt stăpânite excepțional de către meșterii rromi. Mobilierul făcut de meșteșugarii rudari este deosebit prin faptul că sunt puse În valoare calitățile naturale ale fibrei lemnoase, lăsată vizibilă. Un obiect tipic de mobilier lucrat de rudari este masa joasă, rotundă, cu trei picioare, de influență orientală
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu grăsime de urs, un produs vânătoresc extrem de rar și greu de procurat. Obiectele din os și corn se ornamentează prin șlefuire, crestare, incizie, tăiere, perforare, ardere (pirogravare), aplicații metalice, Încrustări metalice, ștanțări etc. Motivele sunt geometrice, florale, semne de meșter, brâul alveolar, decoruri În ochiuri realizate cu compasul. Patina gălbuie, roșcată sau brună este dată prin fierbere În foi de ceapă și gălbenele, frunze și coji de nucă, flori de șofran sau frunze de tutun. În Moldova, uneori, dacă inciziile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat ca fiind cel mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii pieptănari confecționau și alte obiecte cum ar fi: mânere de cuțite și bricege, nasturi și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat ca fiind cel mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii pieptănari confecționau și alte obiecte cum ar fi: mânere de cuțite și bricege, nasturi și corn pentru praf de pușcă. Astăzi meseria se mai păstrează, iar pieptenii se confecționează din materiale sintetice, numai tehnologia s-a păstrat Însă În forme
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, p. 33-42. [57] FILIPESCU, PUIU; BOSTAN, CONSTANTIN. Ora de limba română. Exerciții de gramatică și vocabular pentru examenele de admitere și alte concursuri școlare. Iași, Editura Junimea, 1992, 247 p. [58] FLOAREA, MIHAI. Nicolae Labiș: Meșterul. în: SC, 1992, p. 122-123. [59] GELELEȚU, MIHAI; MIHĂESCU, ION. Sinteze de istorie a limbii și literaturii române. Schițe didactice. București, Editura Romcart, 1992, 160 p. [60] GOIAN, MARIA EMILIA. Probleme de sintaxă. Limba română. Fișe de muncă individuală, [București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Mărăcinele și în multe alte locuri. De asemenea, în așezări au fost descoperite, în locuințe sau în anexele din apropierea lor, numeroase unelte agricole și gospodărești și de uz casnic, precum și obiecte vestimentare, de podoabă și de cult creștin, lucrate de meșteri locali, din diferte metale (unele prețioase), sau din os, lut și piatră. Produsele realizate în unele sate erau comercializate prin intermediul schimbului în natură, dar pe lângă acestea s-a folosit și moneta măruntă emisă de imperiu, atunci când se cumpărau unele mărfuri
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
cauza formală, cea mai impor-tantă, ce vizează prototipul reprezentat (Hristos, un sfânt, în cazul clădirii unei biserici, universul lui Dumnezeu), cauza poietică, patronul care comanda lucrarea și care era considerat a fi executantul final, cauza organică reprezentată de artist sau meșter, cauza materială ce însemna materialul folosit, și cauza finală, prin care se indica funcționalitatea ce se intenționa a fi împlinită prin acea lucrare, ori pur și simplu terminarea lucrării. Din această perspectivă, artistul juca un rol mai degrabă modest, iar
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
permite văicărelile. O interesantă descriere a acestui procedeu ne-a lăsat exploratorul Abel Tasman, În secolul al XVII-lea. „Operația se face astfel: «pacientul» se culcă pe spate și cu dinții din față strânge cu putere un sul de lemn. Meșterul de dinți potrivește pe dinte o mică daltă de fier, o lovește cu o bucată de lemn În chip de ciocan și sfarmă În bucățele marginile dintelui. Durerile nu sunt tocmai mici”250. Concepția lor despre boală și moarte Îmbracă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
câștigat un renume binemeritat. Universitatea Victoria concurează cu cele din Auckland și Christchurch, aceasta din urmă fiind cea mai veche din Australia, unde a studiat cunoscutul fizician Rutherford, unul dintre inițiatorii cercetărilor În domeniul energiei atomice, fiul unui fermier și meșter de trăsuri din Noua Zeelandă. Vechea bibliotecă a Universității Victoria este amenajată În clădirea unei foste biserici, cu vitralii colorate la ferestre și splendide sculpturi În lemn. Amfiteatrele, laboratoarele dispun de dotări moderne. În laboratorul de biologie ne-a atras atenția
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
păcii eterne și iluminării, Nirvăna”. Pe pereți și pe marginea balustradelor au fost plasate basoreliefuri cu aspecte din viața și Învățăturile Iluminatului și a discipolilor săi, sculpturi din piatră sau bronz reprezentându-l pe Buddha 599. Capacitatea extraordinară artistică a meșterilor rezultă și din cele 1460 de reliefuri ilustrative și 1212 de panouri decorative În relief pe reversul balustradelor. O parte din aceste basoreliefuri sunt strânse și depozitate În muzee, În vederea conservării. 32 de statui de lei, reprezintă vehiculul lui Buddha
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
plaja Chi Hsing și Parcul de Sculpturi În Marmură. Magazine și numeroase tarabe expun statui, statuete și diverse obiecte din marmură de un mare rafinament, spre vânzare. Toate aceste produse demonstrează migala, priceperea și simțul artistic de care dau dovadă meșterii locali În realizarea unor adevărate opere de artă. Nu poți să le vizitezi exponatele și să nu cumperi, ceva cât de mic ca amintire. Și ca o adevărată curiozitate, În localitatea Hualien străzile sunt pavate cu mozaic și marmură ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lichidelor, obiecte de uz personal, armament (tunuri, ghiulele, puști), alte rămășițe metalice (cârma, piroane, tăblărie ruginită) și lemnoase aparținând galionului spaniol San Diego naufragiat pe coasta insulei Luzon, În anul 1600. Vasul, construit la sfârșitul secolului al XVI-lea de către meșteri spanioli și filipinezi, era considerat unul dintre cele mai valoroase ale imperiului colonial spaniol. În scurt timp galionul a fost transformat Într-un vas de război, dotat cu tunuri și muniție, având misiunea de apărare a coastelor filipineze de concurența
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fi înscris în una dintre categoriile prevăzute la art. 2. ... (2) Pentru clasarea în categoriile Tezaur și Fond se vor avea în vedere următoarele criterii: ... a) importanța autorului (școlii, atelierului) presupune ca bunul cultural să fi fost creat de artiști, meșteri, tehnicieni (școli, ateliere), consacrați (consacrate) pe plan internațional sau național; ... b) importanța istorică și documentară presupune ca obiectul să servească la cunoașterea unui fapt real, de importanță majoră, din trecut sau din prezent, să fi aparținut unei personalități marcante sau
ORDIN nr. 1.284 din 12 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile unice de clasare a bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional şi a metodologiei de eliberare a adeverinţelor de export, precum şi a Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor comerciale cu bunuri culturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116400_a_117729]
-
student, invitat de prieteni pictori de la Academia de Arte Frumoase din București, lucrători pe șantierul de restaurare a picturii de la biserica monument istoric Sfântul Nicolae Domnesc. Am amintire de atunci câteva vase (căni) mari din lut, făurite de un celebru meșter olar al locului, Ion Magraon. Sunt lucrate într-un stil special, aspre, brute, utilitare, fără fasoane deco rative, așa cum le place domnilor de la oraș ceramica în târgurile de „tradiții”. Am înțeles de la prietenii mei restauratori că „Magraonul”, așa după cum îi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o jandarmeriță, tineri amândoi, plasați chiar la capătul scării monumentale ce permite accesul către celebra „Fântână a lui Manole”, de altfel asiduu frecventată de pelerinii din alte localități, ce poartă după ei bidoane de plastic pline cu apa legendei celebrului meșter constructor. Mă recomand ca fiind „sociolog”, prezint legitimația mea de serviciu, și cei doi se deschid dialogului. Nu sunt din localitate, ci au venit tocmai de la Pitești, detașați pe perioada pelerinajului. „Oraș de târgoveți, ce să facă și oamenii de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iar femeia îmi răspunde, zâmbind pieziș, cu dinții din aur (care-i îmbracă partea din față a gurii) : „Au rămas acasă, că-i prea departe”. Curtea de Argeș, decembrie 6 și 7 decembrie 2012 Doamna Doctor, ghid pentru pelerini. Keffieh-ul de la Ierusalim. Meșteri, obiecte din lemn, bluze populare, ultimele pere de toamnă. Cum arăta acest pelerinaj în anii ’80 : mărturia unui localnic. Un rând strâns ca o cursă cu obstacole. Criza economică și efectele sale. Borcănelele cu ulei miraculos. Asaltul auditiv al difuzoarelor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
strânse, directe, brutale aș putea spune, cu pelerinii, rândul, racla. Părăsesc spațiul „imediat” al rândului și vecinătatea sa, mă îndrept spre zona de comerț. Mulți pelerini, mai ales cei ce nu sunt din Curtea de Argeș, coboară scările ce duc spre Fântâna Meșterului Manole. „Aripi zburătoare, de șindrili ușoare !” Nu departe de locul unde-și frângea zborul legendarul constructor al mănăstirii și-a întins produsele de lemn sculptat, traforat, însemnat cu fierul roșu unul dintre ultimii lucrători în lemn din zonă. Cumpăr de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pește viu într-o apă de munte. Dacă s-ar fi găsit expusă în atelierul marelui Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris, cred că nimeni nu ar fi observat că este vorba doar de un banal produs popular confecționat de meșterul Vasile din Vama, Bucovina. Vasile are ochi albaștri-verzi, luminoși, poartă o pălăriuță de pădurar pe vârful capului, înclinată puțin spre dreapta, la șmecherie. După ce facem tranzacția, simt că Vasile dorește să-mi spună ceva și nu are curajul să o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iluștri autori locali, figurine ceramice pline de praf. Printre toate acestea strălucesc, la propriu, mai multe icoane de un kitsch absolut, pictate manual. Femeia de la casă simte interesul meu pentru aceste obiecte și îmi spune că sunt pictate de un „meșter autorizat, aici noi vindem lucruri cât mai tradiționale și autentice”. Atunci m- am întrebat care este sensul ascuns al prezenței unor icoane într-un muzeu de istorie ? În acest loc memorial, repet, în care au fost șterse în grabă urmele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Ramperstorffr. 3/7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Diosig, Str. Livezilor nr. 41, județul Bihor. 301. Bachinger Kinga Reka, născută la 3 iunie 1967 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Meșter Gheorghe și Szabo Clară Barbara, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Salzburgerstr. 94, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târgu Mureș, str. Podeni nr. 51, județul Mureș. 302. Achs Emilia Felicia, născută la 2 martie 1974 în localitatea Buciumi
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
Csiki Violeta Monica, născută la 5 mai 1956 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Ananie Iosif Ioan Virgil și Rozalia, cu domiciliul actual în Suedia, 27538 Sjobo Dirigentgatan 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, str. Ion Meșter nr. 12, ap. 63, județul Cluj. 428. Chitan Maria, născută la 22 august 1964 în localitatea Siret, județul Suceava, România, fiica lui Zetu Vasile și Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 3910 Zwettl, Schickenhof 10, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
În sensul că era o turnătorie, care făcea tot felul de unelte, treburi din acestea, și era condusă de un inginer evreu, Eghendorf Îl chema, originar din Rădăuți, la care lua numai meșteri meseriași... Eu nu eram nici un fel de meșter ca să pot lucra și, totuși, erau niște ateliere comunale În care se lucra tâmplărie, treburi din acestea care erau necesare pentru primărie și, nu știu, am avut eu noroc că m-am dus la acela care conducea aceste ateliere: „Luați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la lucru la ateliere. Eram fericit că pot să mă duc acolo - nu prea mă pricepeam eu la acea meserie (o dată eram să-mi și tai degetele la ferăstrăul cu care se lucra acolo), dar țin minte că era un meșter foarte cumsecade, Îmi arăta de 10 ori cum să fac o treabă... Aveam obsesia mâncării, tot timpul mă gândeam la mâncare... Tot timpul erați flămând... Tot timpul eram flămând. Cum să vă spun... era așa, ceva, nici nu puteai să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]