5,440 matches
-
vor produce modificări considerabile în privința modului în care percepem și înțelegem omul și lumea: „Doar în măsura în care își va îndeplini această misiune - mai ales făcând accesibilă pentru omul modern semnificația documentelor religioase - știința religiilor își va duce la capăt adevărata ei menire culturală. Deoarece, oricare ar fi fost rolul său în trecut, studiul comparativ al religiilor este menit în viitorul apropiat să își asume un rol de primă importanță.“ Eliade va asemăna contribuția unei asemenea abordări din interiorul disciplinelor umaniste cu descoperirile
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
trasării liniilor clare de demarcație în privința explicitării sau deducerii, în manieră logică și apologetică, a posibilelor ramificații ale sistemelor până în cele mai mici detalii. Acest demers însă nu va fi în stare să reașeze privirea către ceea ce dorește, prin chiar menirea ei, anume să indice religia. Altfel spus, în locul reașezării pe calea deschisă de principiul întemeietor al unei religii, spre și pentru a căuta legătura cu acesta având doar ca punct de plecare manifestările încremenite în texte, imagini, doctrine, accentul se
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sunt inculcate prin tradiție sau prin doctrină, privirea nu îți mai aparține. Cât și cum poți privi prin ochii unui sistem? Ceea ce lipsește în cadrele secularizate ale educației religioase din Europa este această pedagogie a recâștigării privirii proprii. De fapt, menirea sistemelor religioase nu sunt sistemele însele, ci este călăuzirea privirii interioare pe propria cale. Dacă sistemul este sau pare a fi același pentru toți, privirea fiecăruia dintre cei ce parcurg calea este unică. Refuzul unicității și astfelalautenticității hrănește sistemele și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
înalt, spiritualitatea propune un drum fără margini, un drum care se deschide pasului pe măsură ce se înaintează, lăsând deschisă calea manifestării sacrului prin golirea de tot ceea ce înseamnă proiect propriu și astfel intervenție deviantă în virtutea unor sisteme sau articulații închegate cu menirea de a se substitui, explicativ, realității. Altfel spus, lumea în care trăim (și ceea ce suntem ca percepție a identității proprii) depinde de proiecția mentală aruncată asupra celor ce sunt. Reconfigurarea concepției despre sine și despre sacru va aduce de fiecare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
personal. Tradițiile religioase vor tematiza și problematiza diferit, în modalități specifice propriei culturi, relația dintre om și principiu (indiferent cum este el descris, închipuit, inter pretat). Sistemele mai mult sau mai puțin coerente ale transpunerii acestei legături au la origine menirea de a păstra vie relația și de a transmite, inițiatic, mecanismele, practicile și tehnicile care au puterea de a restabili relația sau de a o reinstitui și perpetua pentru celălalt și pentru sine. Puterea și eficiența intermediarului - indiferent dacă el
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
care dezvoltă noi arii și domenii de cer cetare multidisciplinară, precum: studiile cognitive, studiile con tem plative, studiul conștiinței, neurobiologie, neurofizio logie, biochimie, microbiologie, „brain computer interfaces“, fizică teoretică, matematică aplicată, studiul sistemelor complexe etc. Multidisciplinaritatea și metadisciplinaritatea nu au menirea de a reduce simplist fenomenul religios la experimente științifice sau la ideologie, așa cum se întâmplă, din păcate, astăzi, ci de a reconfigura paradigmele educaționale existente în sensul dezvoltării unor domenii și arii de cercetare complexe, integratoare. 9. Minorități religioase și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
care au loc de muncă, venit stabil, își pot satisface nevoile, sunt mai puțin dependenți de stat, nu mai stau "la mila altora", sunt mai liberi. Cei care au "tot ce le trebuie" se pot gândi și la vocația, la menirea, la recunoașterea lor. Aspirațiile sunt construite însă în familii, în grupuri de apartenență, în comunități, în medii diferite. Ele pot avea o "istorie", pot fi transmise din generație în generație, dar omul (nefiind "idiot cultural") își poate modifica aspirațiile (uneori
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mă obligă să vă atrag luarea-aminte că nu trebuie să ne mirăm de aceste erezii, nici fiindcă există, căci au fost prevestite (Cf. Mt. 7, 15 sq.; 24, 2; 2, 24), și nici fiindcă răstoarnă credința unora, căci aceasta este menirea lor: să se ispitească prin ele și să fie pusă la încercare credința (I Cor. 11, 9). În deșert, așadar, și fără să cugete îndeajuns se minunează unii că ereziile au atât de mare putere. Dacă n-ar avea putere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sfera educației psihomotrice, iar artterapia și meloterapia să satisfacă principiile educației estetice. Așa se explică și delimitarea dintre procesele de intervenție educațional-terapeutică desfășurată de psihologul clinician din rețeaua sanitară, de psihologul din instituțiile școlare sau de educatorul terapeut ce are menirea de a valorifica tehnicile terapeutice în contextul educațional. Abilitățile și competențele necesare adaptării și integrării sociale sunt rezultatul unui proces continuu de învățare și antrenament a deprinderilor copilului în situații diverse de viață. Existența unei persoane în cadrul unei comunități care
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
Teoria generală a impozitelor indirecte, I.A.G. „Lupta”, București, 1945, p. 258 18 Galavielle J. P., Economie budgetaire et fiscale, Ed. Cujas, Paris, 1987, p. 17 28 1.2 Funcțiile impozitului 1.2.1 Cadrul general al manifestării funcțiilor impozitelor Menirea socială a impozitului a fost determinată, În primul rând, de necesitatea procurării resurselor bănești destinate finanțării de cheltuieli publice generate de funcționarea statului, iar În ipostaza de componentă principală a finanțelor publice, acesta avea să Îndeplinească un rol major prin
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cea de-a doua abordare include În sine substituirea noțiunilor de funcție și de rol atribuite categoriilor economice, respectiv finanțelor și, implicit, impozitelor. Or, semnificațiile acestora pot fi și trebuie delimitate, În sensul că „prima noțiune (funcție - n.n.) vizează explicit menirea socială a unei categorii economice, 19Văcărel I., Finanțe publice, EDP, București, 1999, p.397-398 29 respectiv capacitatea de a mijloci Înfăptuirea unor procese, iar cea de a doua (rol - n.n.) se referă În mod expres la rezultate ale Îndeplinirii acelei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
socială a unei categorii economice, 19Văcărel I., Finanțe publice, EDP, București, 1999, p.397-398 29 respectiv capacitatea de a mijloci Înfăptuirea unor procese, iar cea de a doua (rol - n.n.) se referă În mod expres la rezultate ale Îndeplinirii acelei meniri”20. În fine, În alte abordări 21, la care subscriem, funcțiile și rolul impozitelor sunt concepute prin raportări la funcțiile recunoscute finanțelor (În ansamblu) și putem considera că, În mod implicit, impozitele Îndeplinesc: o funcție de repartiție În măsura În care mijlocesc procurarea de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o reprezentau impozitele, plătite În special de proprietarii de pământuri. Din perspectiva problematicii abordate În lucrare, este de remarcat că momentul culminant al evoluției gândirii fiziocrate poate fi considerat apariția pe scena istoriei a școlii clasice engleze care a avut menirea de a corecta erorile mercantiliștilor și ale fiziocraților și de a da explicații pertinente diverselor fenomene și procese economice. Principala ruptură a școlii clasice engleze față de gândirea fiziocrată o reprezintă teoria privind ordinea naturală. Astfel, fondatorul doctrinei clasice, Adam Smith
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
bazei tehnico-materiale a celor existente, perfecționarea tehnologiilor de fabricație și protejarea mediului, ceea ce trebuia să aibă un impact pozitiv major asupra dezvoltării economice a țării. De asemenea, deducerea, din veniturile realizate, a cheltuielilor de cercetare, pe bază de contracte, avea menirea să susțină strategiile de dezvoltare a activităților economice, ridicarea calității produselor și serviciilor, asimilarea de noi tehnologii și produse, creșterea competitivității Întreprinderilor și restructurarea economiei naționale. La rândul său, instituirea deducerilor din veniturile realizate, reprezentând cheltuieli cu pregătirea profesională a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Obiecțiunile esențiale ce se aduc impozitării progresive se axează pe ideea că povara fiscală apasă mult mai greu, ca proporție, asupra veniturilor mai ridicate. Față de asemenea obiecțiuni s-ar putea aduce contraargumentul că progresivitatea impozitelor individuale ar putea avea și menirea de a compensa, Într-un fel, tendința multora din impozitele indirecte de a apăsa mai greu, În termeni proporționali, asupra veniturilor obținute de categoriile populației cu venituri mai mici. Se are În vedere că majoritatea impozitelor indirecte (TVA, accize, taxe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
provenind din statele membre. Pe de altă parte, el oferă o metodă de prelucrare și transmitere a datelor necesare funcționării Comunităților, prin intermediul conturilor și tabelelor elaborate În cadrul Sistemului European de conturi (ESA 95). Aceste conturi considerate la nivel național au menirea să ofere un cadru consistent și coerent pentru a compara funcțiile economice și, implicit, veniturile fiscale prelevate la nivelul statelor membre ale UE. Se apreciază că implementarea conturilor naționale satisface criteriile de Încredere și coerență necesare asigurării comparabilității datelor, fiind
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cognitiv. Răspunsurile la care am ajuns pot fi rezumate în felul următor. Referitor la prima întrebare, Toma din Aquino discuta despre patru simțuri interne: simțul comun, puterea cogitativa, imaginația și memoria senzitiva. Referitor la a doua întrebare, simțurile interne au menirea de a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să asigure materialul necesar extragerii de către intelectul agent, la următorul nivel, cel al cunoașterii intelective, a esenței și a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest proces continuu) și „mor“ (sau, cu un termen mai neutru, dispar). Urmînd analogia cu ființele vii, ar trebui ca, înainte de-a muri, numele să îmbătrînească, adică sa-și diminueze treptat, pînă la dispariție, capacitatea de a-și exercita „menirea“ (funcția) pentru care au fost create. Cîteva dintre secvențele anterioare au relevat situații de concurență în tre nume care desemnează același topic, paralelisme, transferuri, înlocuiri etc., care nu sunt altceva decît modalități de slăbire sau chiar de încetare a forței
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din mărginirea feudală a descălecatelor cronicărești și ridicată la dimensiunile teritoriale și etnice ale întregului neam românesc. În efortul lor colectiv cărturarii ardeleni foloseau ca argument continuitatea, dusă până la identitate absolută, a latinei în limba română. Evoluția elaborării Lexiconului reflectă menirea acestuia. Început de Samuel Micu ca dicționar român latin, în ideea amintitei continuități de neam și de limbă, el a fost preluat de Vasile Kolosy, „care lexiconul lui Klein foarte mult l-au avuțit și cu limbile ungurească și nemțească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
culte, artificiale și nefirești, Maior îi opunea limba pe care o grăia poporul, „suptă de la mama lor, din auzite adică”: „Mulțimea nu știa fără numai limba poporului, de la mamele lor”; „Nimeni nu scria în limba poporului”. Aceste sublinieri dihotomice au menirea de a evidenția principiul pe care Maior construiește istoria limbii române: „Limba poporului romanilor celor de demult vecuiește până astăzi în gura românilor noștri. Căci cu această limbă au venit strămoșii românilor de la Roma în zilele împăratului Traian, care bătând
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tuturor treptelor de dezvoltare a acestora, inclusiv perioadei incipiente a limbii”, adăugând că „problema originii limbii poate fi elucidată doar pe baza învățăturii despre principii; alte mijloace ajutătoare pentru lămurirea acestei chestiuni nu există”. Sublinierile noastre în aceste citate au menirea de a evidenția faptul că într-adevăr originea limbajului și treptele evoluției limbilor sunt chestiuni sau premise care trebuie să ghideze cercetarea oricărei limbi de pe glob, indiferent de nivelul de cunoaștere și de cultură pe care ea îl reflectă. Însă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a limbii române. Sângele se moștenește, limba se învață. Enunțând acest principiu S. Pușcariu adaugă: „Totuși, n-ar fi exclus ca anumite predispoziții fiziologice să influențeze sau chiar să determine evoluția limbii în anumite direcții” (p. 158). Subterfugiul sângelui are menirea de a explica prezența autohtonilor în constituția spiritului românesc. „Cercetările de până acum n-au izbutit să dea la iveală nici un răsunet sigur al elementului autohton în limba română, iar prin faptul că nu cunoaștem aproape nimic din limba strămoșilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
numai pentru a-l înțelege), încearcă să împarți timpul în două. Timpul materiei, cel pe care îl folosim noi, și timpul spiritual, al spiritului. Pentru a te apropia în a-l înțelege pe Dumnezeu, să știi că întotdeauna spiritul are menirea să înnobileze materia să o eleveze. Pentru că, așa cum până la vârsta asta cred că ți s-a mai spus sau poate ai constatat tu, forța spiritului este transformatoare și mult mai mare decât a materiei... Tata a încercat să-mi explice
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
die Universität durch die offizielle Anstellung eines besoldeten Assistenten helfend eingriff" (Wundt, 1921, p. 38). "Catttel a fost concomitent primul meu asistent. În primii ani simțeam în general lipsa unuia, și chiar ca un funcționar al institutului, care să aibă menirea unui slujitor al universității, care să fie puțin comandat. Iată că apare într-o zi Cattell la mine și mă lămurește cu binecunoscuta fermitate americană: 'Domnule professor, dumneavoastră aveți nevoie de un asistent, și eu voi fi asistentul dumneavoastră!'. El
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
pe care noi nu le cunoaștem, dar care sunt acționate de către legi matematice foarte simple, ecou al matematicilor exterioare ale cosmosului. În perioada respectivă în care scria Gruber, problema inconștientului era la începuturile abordării și modelării. O remarcă importantă are menirea de a lămuri alți cercetători care ar dori să continue studiul pe această temă: subiectul cu care a lucrat nu trebuie considerat un tip general, alți subiecți putând constitui alte tipuri. La cromatismele cercetate pe poetul Neculai Beldiceanu s-a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]