5,723 matches
-
rolul unor cateheze 40, însă filmul de factură evanghelică folosește aceleași resurse emoționale ca o dramă. Folosesc expresia "factură evanghelică" în ideea de diferențiere de filmul de natură religios-spirituală, cel din urmă, în viziune personală, având ca regizor o persoană mistică, trăitoare în viața lăuntrică a adevăratelor experiențe spirituale. Mă refer aici la unul dintre cei ale cărui producții sunt și astăzi izvor de inspirație pentru interpretarea religioasă a imaginii de cinematografie Andrei Tarkovski, cel care declara despre sine că "unii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
2009-04-23/sa-nu-ne-uitam-fratii-din-inchisori-cu-gandul-la-parintele-daniel-si-maicutele-de-la-tanacu-alaturi-de-parintele-justin-parvu-sigur-stau-nevinovati.html 142 Cătălina Cocoloș, "Preotul exorcist le predă alfabetul colegilor de celulă", în "Adevărul de Iași", p. 2. 143 Prin "mistică" se intelege, în general, o experiență interioară, care permite contactul cu elementul divin. Bulgakov afirma că experiența mistică este posibilă numai atunci când omul posedă o capacitate specială de concepție suprarațională și suprasensibilă. Experiența mistică are un caracter obiectiv; ea presupune iesirea din sine și un contact sau o intâlnire spirituală. Astfel, Sf. Pavel, pe drumul Damascului, nu a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de Iași", p. 2. 143 Prin "mistică" se intelege, în general, o experiență interioară, care permite contactul cu elementul divin. Bulgakov afirma că experiența mistică este posibilă numai atunci când omul posedă o capacitate specială de concepție suprarațională și suprasensibilă. Experiența mistică are un caracter obiectiv; ea presupune iesirea din sine și un contact sau o intâlnire spirituală. Astfel, Sf. Pavel, pe drumul Damascului, nu a fost obiectul unei iluzii, care n-ar fi avut pentru el decât un ințeles subiectiv; 144
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Blake se bucură 90 de compania unor oameni iluștri, gata întotdeauna să ofere sfaturi, este mai presus de orice îndoială. Într-o epistola către Flaxman, datata 12 septembrie 1800, artistul oferă o mărturisire versificata a întâlnirilor cu diverși poeți și mistici: "Now my lot în the Heavens is this; Milton loved me în childhood & shewd me his face / [...] Shakespeare în riper years gave me his hand / Paracelsus & Behmen appeard to me [...]" (E: 707). Nu doar Blake, ci și prietenii acestuia întăresc
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în mod direct de identificarea surselor sale intelectuale. Prin această, încerc să demonstrez că poziția aparent radicală pe care Blake o adoptă în raport cu dezvoltarea și cultivarea capacității vizionare umane nu este un fenomen excentric, ci prelungirea firească a unor tendințe mistice care se fac simțite în Anglia contemporană poetului. După ce arată că numeroși cercetători au încercat să lege gândirea lui Blake de tradiția antinomista a secolului al XVII-lea93, curent care se face simțit în Anglia până în secolul al XIX-lea94, Robert Ryan
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vedere că Blake suferă o puternică influență din partea lui Jakob Böhme un aspect asupra căruia nu mai este cazul să insist 96. Böhme este tradus în limba engleză și comentat pe larg de William Law, un cleric ale cărui experiențe mistice fac încă obiectul disputelor critice. În secolul al XVII-lea, câteva dintre cărțile publicate de Law devin ceea ce am numi astăzi "best-sellers", printre care A Practical Treatise on Christian Perfection (1726) și, mai ales, A Serious Call to a Devout
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
contemplative, ci și pe acelea ale unor secte religioase, precum profeții francezi, filadelfienii, pietiștii, moravienii și precursorii renașterii evanghelice (Rupp, 1986, p. 207). În continuare, mă voi opri, pe scurt, asupra filadelfienilor și asupra profeților francezi, fiindcă aceste două mișcări mistice au fost tratate, în exegeza, măi superficial decât celelalte. În opinia mea, Blake este îndatorat, într-o oarecare măsură, ambelor. Cel mai cunoscut filadelfian este Dr. John Pordage, rector din Berkshire și discipol ardent al lui Böhme, care, pe la mijlocul secolului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
decât celelalte. În opinia mea, Blake este îndatorat, într-o oarecare măsură, ambelor. Cel mai cunoscut filadelfian este Dr. John Pordage, rector din Berkshire și discipol ardent al lui Böhme, care, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, începe să aibă viziuni mistice. Potrivit lui Rupp, el ține o predică entuziasta la Universitatea din Oxford, câștigându-și pe loc doi adepți, ambii membri ai Colegiului All Souls: Thomas Bromley și Edmund Brice (1986, p. 215). În perioada când slujește că preot la Londra, o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
clare ale sfârșitului lumii" (1981, p. 135). Printre adepții fervenți ai lui Southcott, care pretinde despre sine că este personajul descris în Apocalipsa Sfanțului Ioan Teologul drept mama a Mântuitorului (12:1), Prickett îl identifica pe un gravor cu preocupări mistice, William Sharp, care este unul dintre cunoscuții lui Blake. Simplă coincidență? Nu rezidă în intenția mea să ofer răspunsuri definitive la o temă atât de controversata. Problemă influenței pe care o exercita asupra lui Blake, în varii etape și grade
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
exercita asupra lui Blake, în varii etape și grade, secte dintre cele mai pestrițe depășește frontierele studiului de față, consacrat poeticii operei elaborate de romanticul englez. Totuși, m-am oprit asupra câtorva dintre ele tocmai pentru a evidenția că entuziasmul mistic blakean nu irupe dintr-un soi de conștiință excentrică, ci este rezultatul unor tendințe religioase vizibile în epoca. 3.2. Un concept binar Interpretez viziunea că pe o idee esențialmente binara. Pe de o parte, mă refer la viziune dintr-
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
moment, orice cadru de clasificare sau de taxonomie rigid. Nu numai ceea ce înțelege Blake prin viziune, ci și ceea ce se înțelege îndeobște prin acest concept rămâne o problemă intens dezbătută. Numeroși cercetători includ viziunile în sfera mai largă a experiențelor mistice 102 și, dată fiind natură proteica a ambelor fenomene, îmi este dificil să formulez obiecții solide. Totuși, s-ar putea observa că experiența mistica nu implică automat percepția unei forme anume de către subiect și nici nu presupune utilizarea plenară a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
utilizarea plenară a simțurilor. Există o puternică tradiție apofatică în misticismul occidental, care se bazează, în expresia lui Denys Turner, pe "metafore ale negativului". De asemenea, el subliniază o restrângere a experienței în ceea ce-i privește pe adepții acestei forme mistice, fapt care pare să augmenteze clivajul dintre viziune, ca imagine și experiență, si misticismul negativ, ca alegorie și respingere a vizualului.103 În această grila, viziunea presupune în primul rând percepție a formei (imagerie), care, la rândul său, reclamă o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
imagerie), care, la rândul său, reclamă o implicare activă a senzațiilor. Philip C. Almond enumeră cinci caracteristici (pe care el le numește "modele") ale relației dintre un fapt sau o manifestare mistica și corespondență să abordare hermeneutica: "(M1) Toate experiențele mistice sunt similare. Există unanimitate în privința expresiei mistice ceea ce indică unanimitatea experienței mistice. (M2) Toate experiențele mistice sunt similare, dar variile interpretări ale experienței depind de cadrul religios și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar restrâns de tipuri de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
implicare activă a senzațiilor. Philip C. Almond enumeră cinci caracteristici (pe care el le numește "modele") ale relației dintre un fapt sau o manifestare mistica și corespondență să abordare hermeneutica: "(M1) Toate experiențele mistice sunt similare. Există unanimitate în privința expresiei mistice ceea ce indică unanimitatea experienței mistice. (M2) Toate experiențele mistice sunt similare, dar variile interpretări ale experienței depind de cadrul religios și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar restrâns de tipuri de experiență mistica ce transcend barierele culturale. (M4
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
C. Almond enumeră cinci caracteristici (pe care el le numește "modele") ale relației dintre un fapt sau o manifestare mistica și corespondență să abordare hermeneutica: "(M1) Toate experiențele mistice sunt similare. Există unanimitate în privința expresiei mistice ceea ce indică unanimitatea experienței mistice. (M2) Toate experiențele mistice sunt similare, dar variile interpretări ale experienței depind de cadrul religios și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar restrâns de tipuri de experiență mistica ce transcend barierele culturale. (M4) Există tot atâtea tipuri diferite
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
caracteristici (pe care el le numește "modele") ale relației dintre un fapt sau o manifestare mistica și corespondență să abordare hermeneutica: "(M1) Toate experiențele mistice sunt similare. Există unanimitate în privința expresiei mistice ceea ce indică unanimitatea experienței mistice. (M2) Toate experiențele mistice sunt similare, dar variile interpretări ale experienței depind de cadrul religios și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar restrâns de tipuri de experiență mistica ce transcend barierele culturale. (M4) Există tot atâtea tipuri diferite de experiențe mistice câte
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
experiențele mistice sunt similare, dar variile interpretări ale experienței depind de cadrul religios și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar restrâns de tipuri de experiență mistica ce transcend barierele culturale. (M4) Există tot atâtea tipuri diferite de experiențe mistice câte expresii paradigmatice ale acestora. (M5) Există tot atâtea tipuri de experiențe mistice câte interpretări incorporate ale acestora" (1982: 128). Cele cinci principii enunțate de Almond ne permit să înțelegem fenomenologia misticismului, permițându-ne să stabilim conexiuni mai clare între
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar restrâns de tipuri de experiență mistica ce transcend barierele culturale. (M4) Există tot atâtea tipuri diferite de experiențe mistice câte expresii paradigmatice ale acestora. (M5) Există tot atâtea tipuri de experiențe mistice câte interpretări incorporate ale acestora" (1982: 128). Cele cinci principii enunțate de Almond ne permit să înțelegem fenomenologia misticismului, permițându-ne să stabilim conexiuni mai clare între acesta și vizionarism. Examinând mai cu atenție cele cinci modele, descoperim chiar că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
integral viziunilor empirice. Devine, astfel, transparentă relația profundă dintre viziuni, atât în sensul lor general, cât și în cel atribuit acestora de Blake, si misticism. Doi cercetători influenți, William James și W.T. Stace înregistrează numeroase caracteristici formale ale experienței mistice. Cele mai multe dintre ele sunt relevante și în cazul experienței vizionare, așa încât nu este inutil să le supun atenției cititorului. Concret, James 104 opinează că (1) caracterul inefabil, (2) calitatea noetica, (3) caracterul pasager și (4) calitatea pasivă definesc experiență mistica
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nu se pot omite (1) simțul obiectivității sau al realității, (2) sentimentul de binecuvântare, bucurie, fericire, satisfacție, (3) sentimentul că obiectul percepției este sacru sau divin, (4) caracterul paradoxal și (5) caracterul inefabil (Almond, 1982, p. 134). Câteva dintre trăsăturile mistice enumerate, precum caracterul inefabil, calitatea pasivă, sentimentul de binecuvântare, bucurie, fericire, satisfacție, sentimentul că obiectul percepției este sacru sau divin și caracterul paradoxal se aplică și vizionarismului blakean. Contribuția lui N. D. O'Donoghue la tema dezbătută în aceste rânduri
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
4 se încheie atât cu trezirea spirituală a lui Albion și a lui Jerusalem prin medierea spirituală a lui Isus, cât și cu unirea tuturor ființelor într-o formă totalizatoare, infinită și divină, care materializează o autentică pax messianica. Unificarea mistica aduce cu sine salvarea, iar șaga separării se oprește aici. Creația, care constituie, după cum am văzut deja, o prelungire a unei erori ontologice (diviziunea primordială), ia sfârșit, de vreme ce existența mundana este transmutata, integral, în Eternitate: "All Human Forms identified even
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dispar, ci se desăvârșesc. După Bulgakov este o unitate în dualitate și iubirea comună se arată când membrii ei luptă împotriva păcatului și caută să-și împodobească sufletul cu virtuțile creștine, având ca model pe Hristos. Prin căsătoria creștină, icoana mistică a lui Hristos cu Biserica, Harul dumnezeiesc spiritualizează și sfințește familia. Căsătoria este astfel drum spre spiritualizarea celor doi nu numai în relația unuia cu celălalt, ci în toate relațiile cu ceilalți oameni. Toate femeile primesc cu o adâncime spirituală
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și reține atenția cel puțin prin datele cu care îmbogățește, datorită apropierii de Slavici, biografia acestuia, analiza operei suferă prin lipsa de forță a criticului în a dezvolta măcar teoriile profesorului său legate de calitățile intrinseci ale creației slaviciene: "elementul mistic, elementul plastic și căldura sufletească"20. Două sunt ideile pe care le conține partea consacrată operei (aproape identică în ambele lucrări) și anume: pendularea între tragic și umor și contradicția dintre lut și suflet. Dincolo de minusurile evidente, textul din 1930
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lumii, criticul oferă și Marei un loc în lumea "oamenilor exemplari", a "adevăraților creștini" pe care el încearcă să o circumscrie în spațiul eroilor slavicieni. Radu G. Țeposu "demontase" odată 51 personalitatea femeii de pe Radna și nu identificase atunci nimic mistic, sublim care să conducă la o astfel de apreciere superlativă. Ba dimpotrivă. El observa și notațiile sale mărturisesc o profundă cunoaștere a textului slavician ca definitorii puterea, orgoliul exacerbat, egotismul... Mara "este credincioasă numai în măsura în care taina divină înseamnă secret de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mijloc un fel de "pact" cu divinitatea, adică o subiectivare a religiei. Argumentele sale sunt suficiente pentru a completa înțelegerea inopinatei schimbări principiale a Marei. Pentru Mara, credința nu este o trăsătură intrinsecă a personalității, trăirea sa religioasă nu e mistică, ci ritual-mimetică. La văduva lui Bârzovanu nu există noduri existențiale determinante din perspectiva raportului personal cu un Dumnezeu văzut ca instanță supremă. În lumea cosmopolită în care trăiește, pentru a-și păstra identitatea, a fi român se traduce, ca și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]