6,081 matches
-
export a uriașelor cantități de hidrocarburi ce stau la baza subzistenței economice a multor state arabe. Rețeaua feroviară prezintă cel mai scăzut potențial dintre toate subsistemele de transport, contribuind cu numai 10% la valoarea totală a indicelui IC, de unde și miza și atenția redusă acordată căilor ferate în elaborarea strategiilor/proiectelor pentru domeniul arabofon. Raportat la o scară spațială mai extinsă, valoarile de potențial a infrastructurilor de transport au mărimi destul de diferențiate, ce exprimă o tot atât de diversificată miză regională pe care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
IC, de unde și miza și atenția redusă acordată căilor ferate în elaborarea strategiilor/proiectelor pentru domeniul arabofon. Raportat la o scară spațială mai extinsă, valoarile de potențial a infrastructurilor de transport au mărimi destul de diferențiate, ce exprimă o tot atât de diversificată miză regională pe care o reliefează. Blocul Uniunii Europene, aflat în proximitatea transmediterană a lumii arabe, înregistrează o valoare totală a IC de 2.434 unități (de 6 ori mai mare ca a spațiului arabofon, la un teritoriu de 4 ori
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
volumul precar al rețelelor de transport ce le înzestrează. În acest puzzle spațial, lumea arabofonă ocupă o poziție intermediară nu doar din punct de vedere geografic, ci și al valorilor de potențial IC, jucând rolul unei regiuni cu potențial și miză intermediare, între blocul U.E. în nord, blocul asiatic la est (ambele cu nivel superior de potențial al infrastructurilor) și Africa subsahariană în sud, cu un potențial inferior, grefat pe o slabă echipare infrastructurală a teritoriului. De asemenea, spațiul arabofon prezintă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
focare în care să fie ațâțate, spre a fi răspândite mai departe, intensitatea plăcerilor și îndârjirea puterilor"66. Dacă sexualitatea este un aspect intim al omului, din secolul al XIX-lea, "între stat și individ, sexul a devenit o importantă miză, o miză publică: o întreagă urzeală de discursuri, de sisteme de cunoaștere, de analize și de joncțiuni l-au împânzit"67. Pe această "urzeală" s-a pliat o întreagă politică a relațiilor interumane din ultimele decenii ale secolului XX și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care să fie ațâțate, spre a fi răspândite mai departe, intensitatea plăcerilor și îndârjirea puterilor"66. Dacă sexualitatea este un aspect intim al omului, din secolul al XIX-lea, "între stat și individ, sexul a devenit o importantă miză, o miză publică: o întreagă urzeală de discursuri, de sisteme de cunoaștere, de analize și de joncțiuni l-au împânzit"67. Pe această "urzeală" s-a pliat o întreagă politică a relațiilor interumane din ultimele decenii ale secolului XX și din zilele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
certe de a guverna o societate. Femeia-obiect este chiar primul sex. Întotdeauna primul sex! Un sex care seduce sau vrea să fie sedus de către puternicii zilei! Femeile-obiect își folosesc sexul pentru bani, pentru funcții și politică! Femeile în politică, dincolo de miza sexului, sunt foarte rare. Printre ele Elisabeta cea Mare a Angliei și Margaret Thatcher, ale căror funcții publice și politice sunt în afara sexualității lor! Însă femeile slabe, femeile-obiect își vor folosi sexualitatea pentru a fi la conducere social-politică. Există o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Definirea politică și politizată a realului ne ajută să înțelegem fenomenul modern al politizării istoriei, devenită disciplină universitară și de instrucție publică tocmai pentru că are în ea acest efect taumaturgic de a-l "orienta pe om" în perspectiva sa existențială. Miza socială a acestor programe politice moderne este de a scrie istoria nu așa cum s-a desfășurat ea într-un real istoric, extrem de problematic, ci așa cum se va desfășura într-un prezent politic, care urmărește anumite scopuri: formarea statelor naționale sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politicienii moderni. Dacă privim în trecut, la parteneriatul istorie-politică, vom înțelege că această "ordine" face parte din aparatul doctrinar și ideologic al diverselor facțiuni social-politice. Istoria a fost și este instrumentalizată, în scopuri politice, iar lobby-urile internaționale au o miză puternică în acest sens. Istoria, ca disciplină modernă, a fost ceea ce nu putea fi politica în mod direct: persuasiunea (asupra civililor), legitimitatea (unui regim politic), îndoctrinarea (civilor) și mobilizarea psihologică (în cazul războaielor). Numai prin practicile unor istorici, destul de marginalizați
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fără îndoială, acesta își află originile în întîrzierea acestor țări, trebuind analizat ca o formă specifică de reacție autoritară, condamnată la timp. Din această viziune de ansamblu își face apariția o subestimare a fenomenului la rîndul său novator precum și a mizelor strategice pe care acesta le va oferi în curînd mișcării muncitorești internaționale. Pentru socialiști, amenințările trebuie căutate în altă parte: tot în Congresul de la Bruxelles, Vandervelde evocă pericolele "neocapitalismului american", iminente pentru viitorul mișcării muncitorești internaționale. Progresele rapide realizate de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
spuselor lui Brockway, aspectele internaționale ale războiului din Spania sînt în funcție de dinamica sa internă. Contrar a ceea ce pretind ISM și Kominternul, ce se petrece în Spania nu este un conflict între fascism și democrație, ci o luptă revoluționară a cărei miză o constituie socialismul sau fascismul. Această dispută privește proletariatul mondial în ansamblul său. Continuarea războiului și victoria sa finală depind în cele din urmă de aprofundarea procesului revoluționar: războiul și revoluția trebuie să meargă în paralel. Această analiză diferă radical
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
democratice ale proletariatului spaniol depind, înainte de toate, de victoria militară, fiind complet eronat să se vorbească despre o revoluție în Spania. Congresul se separă, după ce a adoptat o rezoluție cu următoarele puncte: • solidaritatea indispensabilă față de clasa muncitoare spaniolă a cărei miză de luptă este internațională și privește proletariatul în ansamblul său; • condamnarea politicii de "neutralitate", urmată de guvernele francez, britanic, precum și de Uniunea Sovietică "care a crezut necesar să se asocieze acestui fals acord de neintervenție"; • necesitatea unei acțiuni de clasă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
limiteze numai la discursuri interminabile, degenerînd frecvent în polemici subtile. Aceste defecte inevitabile se explică în mare parte prin caracterul restrîns al organizației, prin mediul oarecum artificial în care ea evoluează și unde chestiunile personale capătă o importanță disproporționată față de miza pusă în joc. Lipsa confruntării cu realitatea multiplică discuțiile la nesfîrșit pe care nici o practică adevărată nu le poate sancționa și alimenta în permanență cu conflicte. La fel ca și PSOE, partidele din USECO cunosc diviziuni interne și numeroase dispute
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
chestiune, care se va pune într-un context, evident complet diferit, începînd cu primăvara anului 1990, data proclamării independenței Țărilor Baltice: istoria recentă a acestor țări, care datează numai de o jumătate de secol, devine în situația de față o miză politică importantă. Dacă istoria nu se repetă întotdeauna, este frapantă totuși recurența anumitor probleme, precum și a folosirii trecutului, care poate justifica sau combate alegerile politice actuale. Dezbaterile IS referitoare la micile grupuri socialiste, emigrate din Țările Baltice, și mai ales
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
prezența tuturor membrilor IS, acesta permite intervenția partidelor sale membre care se pot exprima liber și care au drept de vot. Am văzut la socialiștii din țările Europei de Est în ce fel refuzul unui asemenea drept putea constitui o miză politică. Congresul constituie deci momentul politic cel mai important al organizării. Totuși, dincolo de această caracteristică comună a oricărei forme de organizare, diferențe notabile există o dată cu ISM, unde repartiția proporțională cu numărul de voturi, ținînd cont și de importanța fiecărui partid
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cu atenție marile probleme ale momentului, plecînd de la informațiile furnizate atît de secretariat condus de un bătrîn militant socialist, Julius Braunthal -, cît și de partidele membre. Tot în interiorul său se desfășoară de o manieră discretă, dar reală, adevăratele lupte politice. Miză a puterii, Biroul capătă din ce în ce mai multă importanță și influență, din moment ce numărul membrilor urcă de la 10 în 1921 la 23, 25 de ani mai tîrziu, în timpul Congresului de la Geneva. Ponderea sa politică nu încetează să sporească în această perioadă, astfel încît
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Internaționala se caracterizează mai mult prin discreție decît prin prezență politică. Începînd din 1963-1964, aceasta intră într-o fază de decantare și diversificare, încă și mai vizibilă; este vorba despre o perioadă de reclasare, de maturizare și de redefinire a mizelor politice, conform unor procese complexe, care, în ciuda succesului unora dintre partidele sale afiliate în special revenirea la putere a Laburiștilor în 1964 se traduc printr-o continuă scădere; trebuie să vină sfîrșitul anilor '60 pentru ca tendințele să se inverseze și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
anii care preced Primul Război mondial, vom asista la ascensiunea naționalismului și la pericolele tot mai amenințătoare care-și fac apariția în Europa. Internaționala a II-a este conștientă de gravitatea acestei chestiuni pentru popoarele europene; ea surprinde cu claritate mizele puse în joc deoarece, începînd cu 1907, aceasta va așeza în centrul preocupărilor sale lupta împotriva războiului pe care o va susține de acum înainte în toate congresele sale. Totuși, aceasta subestimează forța și impactul naționalismului, inclusiv în rîndurile sale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
este totuși frapant să vezi mișcarea socialistă angajîndu-se de o manieră comună, cu o asemenea întîrziere, în acest proiect pe care nu-l privesc la început decît prin prisma naționalismului. În această situație, ea nu știe să-și evalueze adevăratele mize, înșelîndu-se amarnic asupra țintei. Am putea, de asemenea, să relevăm multiplele manifestări ale naționalismului care apar și în Internaționala Socialistă în timpul dezbaterilor referitoare la construcția europeană, precum și lipsa de internaționalism care încă mai caracterizează mișcarea socialistă. O dată în plus, naționalismul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Nu ar fi fost mai bine ca scriitorul să compună un roman curat în pură invenție, fără Eminescu, sau o biografie curată a lui Eminescu?". Este clar că autorul "Baletului mecanic" a preferat să riște în numele succesului comercial asigurat de miza Eminescu, ferindu-se, pe de o parte, de ariditatea relatării cronologice asumate, pe de alta, de corsetul faptelor și al adevărului biografic ce nu-i îngăduia o prea mare libertatea de manevră a ficțiunii. Așadar, o rețetă hibridă ce include
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și timpul trecut / Sunt poate amândouă prezente în timpul viitor / Iar timpul viitor cuprins în timpul trecut". Valentin Protopopescu Emil Cioran, fără menajamente Filosof, estetician, comparatist, om de radio, Valentin Protopopescu (n. 1967, București) dă la iveală o carte unică atât prin miza ei tematică, cât și prin abordarea interdisciplinară, menită să tulbure multe instanțe critice încremenite în judecățile lor comode, partizane sau ex-cathedra. Este vorba de Cioran în oglindă încercare de psihanaliză (Editura Trei, 2003), un opus pilduitor fie prin impostația științifică
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Albu în tandem cu poezia acestei nefericite bacoviene, "fiice a Bărăganului": ˘Să nu faci nimic / să nu faci decât să te uiți / în golul istoric / să faci istorie privind în gol / ascultând aclamațiile / ovațiile Golului-Gol". Este un citat extraordinar al mizei existențiale a poetei, un mesaj fățiș antitotalitar. Emoționante pagini scrie Gabriel Dimisianu despre omul și poezia lui Cezar Baltag (ilustrându-și analza cu un text poetic ce nu poate lipsi din nicio antologie a poeziei române postbelice). Sub titlul " Martorul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
limitelor frontaliere este expresia teritorializată a efectelor conjugate ale factorilor umani (istorico-politici, administrativi) și naturali. Aceste frontiere remanente nu întrunesc întotdeauna consensul populațiilor pe care le delimitează, fiind veritabile “bombe” cu efect întârziat în epoca postindependență. Ele fac obiectul unor mize de contestare, generatoare de stări tensionale sau chiar conflicte deschise, desfășurate cel mai adesea la limita exterioară a spațiului arabofon; de altfel, problema minorităților și cea conflictelor din lumea arabofonă este în mod special legată de definirea frontierelor de stat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
l-a anexat în 1976, invocând drept justificare a acțiunii agresive tot felul de acorduri încheiate în perioada colonială și adâncind chiar discursul (pseudo) argumentativ până în epoca stăpânirii otomane, pentru a demonstra dreptul de posesie asupra zonei Aozou. În realitate, miza ocupației a fost determinată, potrivit istoricului Mario Azevedo, de existența zăcămintelor de uraniu în aria menționată, de dorința Libiei de a expulza interesele franceze din regiune și de a folosi Ciadul ca bază de sprijin pentru extinderea influenței spre Africa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
al tranzitului prin Canalul Suez, element ce și-a pus amprenta în mod semnificativ asupra locului și rolului său în angrenajul politico-geografic regional. Totodată, constituie una dintre limitele-tampon dintre Israel și lumea arabă (respectiv Egipt), fapt ce i-a multiplicat miza geopolitică pe parcursul perioadei postbelice și i-a marcat statutul de piesă importantă în rocadele teritoriale ce au avut loc în regiune. Astfel, după războiul arabo-israelian din 1948-1949 peninsula Sinai împreună cu fâșia Gaza au rămas sub controlul Egiptului până în 1967, cu excepția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Fermele Shebaa constituie un mic teritoriu de 22 kmp. situat între teritoriul Libanului și cel al înălțimilor Golan. Fermele Shebaa au fost ocupate de Israel în 1967 odată cu platoul Golan, fiind anexate împreună cu acesta în 1981 (foto 28 și 29). Miza acestui minuscul teritoriu este dat de faptul că ruta de acces dintre Liban și sudul Siriei trece pe la sud de fermele Shebaa, motiv pentru care statutul politico-juridic al acestui teritoriu este unul complicat și încă neclar stabilit. Astfel, Israelul consideră
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]