6,277 matches
-
regimului politic din România, concluzionând că, deși Constituția prevedea ca toate puterile să emane de la națiune, "la noi toate guvernele au obținut întâi încrederea regelui și apoi au procedat la aceea a alegerilor", evidențiind, din nou, susținerea georgiștilor pentru o monarhie paternalistă. Cu același prilej, istoricul C.C. Giurescu aborda, la nivel teoretic, problema programului unui partid politic. El pornea de la precizarea că, de obicei, programul unui partid politic este alcătuit din două părți: o parte principială, care fixează normele sau principiile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
protest. În aceeași lună, Gheorghe Brătianu a afirmat la Cameră că, datorită cenzurii, i se interzisese să publice cuvântările susținute la întruniri ale "Frontului Constituțional", în care abordase subiecte interzise, precum atitudinea partidelor politice față de politica internă și externă, caracteristicile monarhiei române, sau dezvoltarea curentelelor sociale și politice extremiste. În decembrie 1935, Radu Lascu aprecia că, în condițiile menținerii cenzurii, discuția asupra Mesajului regal devenea un simplu simulacru. El critica indiferența guvernului față de țărănime și de muncitori, precum și tendința de suprimare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
servilismul liberalilor guvernamentali, care în loc să combată, au speculat slăbiciunile și greșelile suveranului, cu scopul de a obține avantaje pentru guvernanți. Liderul georgist a cerut încetarea amestecului Elenei Lupescu în guvernare, arătând că aceasta împiedica o comunicare firească între popor și monarhie 558. Începutul anului 1935 aducea noi accente în relația dintre partidele politice din opoziție. Gheorghe Brătianu a intensificat eforturile pentru apropierea de Iuliu Maniu. Prin cumnata sa, Alice Sturdza, președintele georgiștilor îi propunea liderului național-țărănist "o acțiune comună, Maniu în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai, la sala Gib, redevine incendiar, prin aprecierile dure la adresa regimului politic și a apărării naționale. Șeful georgiștilor preciza, cu acest prilej, că rostul "Frontului Constituțional" era să mențină principalele instituții ale statului pe un făgaș normal, împiedicând sporirea atribuțiilor monarhiei 567. Discursul mareșalului Averescu este însă neutru, abținându-se de la orice atac împotriva coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă că acest discurs a produs stupoare în rândul georgiștilor, care așteptau "un șah la rege"568. Acționând pentru "a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de anvergură a partidelor din opoziție. Spre deosebire de mareșalul Averescu, care a prezentat un discurs anost, lipsit de forță și de mesaj 580, liderul georgist a reafirmat că menirea alianței celor două partide era îndepărtarea camarilei, formarea noului guvern și susținerea monarhiei, cu condiția ca aceasta să-și respecte atribuțiile 581. Unele semnale indicau chiar o colaborare între "Frontul Constituțional" și "Cruciada Românismului". Potrivit surselor informative ale poliției, după o ședință a grupării conduse de Mihai Stelescu, defășurată la 3 decembrie 1935
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
președintele georgiștilor respingea ideea unui guvern național-țărănist, apreciind că acesta ar favoriza închegarea unui front popular, care ar primejdui regimul monarhic. El respingea și ideea unui guvern Al. Vaida-Voevod, argumentând că acesta i-ar putea favoriza pe legionari, primejdioși pentru monarhie și pentru liniștea țării. Invitat prin intermediul lui P. Papacostea să se alăture unei coaliții Averescu, Goga, Cuza, care se dorea un "bloc anti-țărănist", Gheorghe Brătianu și-a declarat disponibilitatea de a participa la un acord de opoziție, dar nu la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
referitoare la modul în care s-a desfășurat campania electorală în teritoriu, precum și la rezultatele obținute de georgiști, în fiecare secțiune de votare 646. Capitolul 6 Principalele probleme ale vieții politice românești, din perspectiva georgiștilor 6.1. Poziția georgiștilor față de monarhie La începutul existenței sale partidul condus de Gheorghe Brătianu a acceptat Restaurația fără rezerve, sperând că fidelitatea îi va fi răsplătită 647, dar foarte curând politica duplicitară a regelui a determinat modificarea atitudinii georgiștilor față de suveran. Într-o luare de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iorga. El aprecia că dificultatea principală se afla "în sistemul de a amesteca în orice împrejurare Coroana în actele de guvernare sau de administrație"648. Critica efecutată de georgiști la adresa regelui era una moderată. Vinovate de modificarea rolului jucat de monarhie în viața politică a României erau, potrivit georgiștilor, guvernele și cei care le susțineau, nu regele, ale cărui interese erau compromise atât de dușmănia, cât și de servilismul partidelor. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, restabilirea încrederii reciproce dintre suveran și națiune era
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
compromise atât de dușmănia, cât și de servilismul partidelor. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, restabilirea încrederii reciproce dintre suveran și națiune era o necesitate stringentă a acelui moment istoric. La începutul anului 1933 georgiștii aduceau noi precizări referitoare la poziția lor față de monarhie și față de regimul politic în general. Cu ocazia unei întruniri din 11 ianuarie, la Iași, Constantin Banu declara tranșant: "Suntem și rămânem monarhici constituționali [...] De aceea am respins ideea dictaturii ca deopotrivă de periculoasă și țării și Coroanei"649. În
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu nu au găsit, însă, ecou în planurile regelui, care a insistat pentru formarea guvernului național liberal sub conducerea lui I.G. Duca. Imediat după formarea noului cabinet, liderul georgist își exprimă dezamăgirea, indignarea și, în același timp, grija față de situația monarhiei: "Nu de astăzi, nici de ieri, ci de doi ani încheiați mi-am arătat adânca îngrijorare ca "să nu se întindă o pânză înșelătoare între Coroană și greutățile obștești"". Gheorghe Brătianu aprecia că România avea nevoie de o monarhie puternică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
situația monarhiei: "Nu de astăzi, nici de ieri, ci de doi ani încheiați mi-am arătat adânca îngrijorare ca "să nu se întindă o pânză înșelătoare între Coroană și greutățile obștești"". Gheorghe Brătianu aprecia că România avea nevoie de o monarhie puternică și liberă, lipsită de obligații față de oricare dintre partidele politice. Cu atât mai mult, aprecia el, monarhia, trebuia să fie ferită de "influențele dosnice și interesate, prin mijlocirea cărora, guvernul de astăzi s-a putut strecura în chip rușinos
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ca "să nu se întindă o pânză înșelătoare între Coroană și greutățile obștești"". Gheorghe Brătianu aprecia că România avea nevoie de o monarhie puternică și liberă, lipsită de obligații față de oricare dintre partidele politice. Cu atât mai mult, aprecia el, monarhia, trebuia să fie ferită de "influențele dosnice și interesate, prin mijlocirea cărora, guvernul de astăzi s-a putut strecura în chip rușinos la cârma țării"651. Atacul liderului georgist era orientat spre camarila din jurul regelui 652, căreia noul guvern îi
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la adresa suveranului, apreciind, în mai 1935, că "regele de astăzi trebuie așezat în rostul firesc al instituției înalte ce reprezintă, [iar] regele de mâine trebuie crescut și îndrumat în deplină înțelegere a marii și grelei sale misiuni"657. Considerând că monarhia trebuia să reprezinte un "factor de permanență, de stabilitate, de echilibru, de obiectivitate, deasupra frământărilor și patimilor politice", georgiștii atrăgeau opiniei publice atenția că, prin depășirea acestui statut, dinastia română punea sub semnul întrebării necesitatea sa în viața statului 658
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intenția camarilei de a-l determina pe rege să-și depășească atribuțiile. Cu ocazia întrunirii "Frontului Constituțional", la sala Marna, din București, la 29 septembrie 1935, șeful georgiștilor declara, din nou, că partidul aflat sub conducerea sa era apărător al monarhiei, întemeiată pe garanții constituționale 659. Potrivit lui Ion Sân-Giorgiu, succesul întrunirii de la Marna ar fi radicalizat "frontul anticarlist" în care, alături de Alexandru Averescu și Gheorghe Brătianu sunt amintiți și Iuliu Maniu, Stelian Popescu și Nae Ionescu 660. În partidul lui Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
județul Satu-Mare, protestând împotriva propagandei "deșănțate", desfășurate de comuniști la granița de vest a țării, în apropierea Ungariei. Deputatul georgist afirma că manifestele electorale ale comuniștilor fuseseră tipărite, dincolo de graniță, în Ungaria, iar discursurile lor electorale încălcaseră Constituția, cerând îndepărtarea monarhiei. În consecință, el cerea invalidarea alegerilor din Satu-Mare744. În urma dezbaterilor, cele cinci mandate ale deputaților comuniști au fost invalidate, iar unul dintre comuniștii vizați, Imre Aladar, a fost expulzat din România 745. În toamna anului 1931, C. Ionescu-Olt a formulat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și că tineretul era dator să protesteze 871. 8.2. Grupări și opinii ale foștilor georgiști după fuziunea liberală din 10 ianuarie 1938 În paralel, regele și apropiații săi întocmeau proiecte care vizau modificarea regimului politic, în sensul sporirii autorității monarhiei. Pretextul utilizat de rege pentru legitimarea loviturii de stat prin care plănuia să introducă monarhia autoritară a fost intensificarea pericolului intern și extern reprezentat de legionari 872. Declarațiile lui Zelea-Codreanu, privind intențiile sale de a schimba orientarea politicii externe a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiști după fuziunea liberală din 10 ianuarie 1938 În paralel, regele și apropiații săi întocmeau proiecte care vizau modificarea regimului politic, în sensul sporirii autorității monarhiei. Pretextul utilizat de rege pentru legitimarea loviturii de stat prin care plănuia să introducă monarhia autoritară a fost intensificarea pericolului intern și extern reprezentat de legionari 872. Declarațiile lui Zelea-Codreanu, privind intențiile sale de a schimba orientarea politicii externe a României spre Roma și Berlin și ascensiunea mișcării legionare după alegerile din decembrie 1938, au
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
legionarilor, pentru a ajunge la o înțelegere. Ca urmare a înțelegerii prin care Codreanu se angaja să sprijine guvernul în alegerile care urmau, regele a cerut demisia Guvernului Goga. La 11 februarie, după demisia guvernului, regele procedează la instaurarea regimului monarhiei autoritare și formează guvernul condus de patriarhul României, Miron Cristea. Din guvern, care avea un caracter eclectic, făceau parte liberali, național-țărăniști, precum și șefi ai unor formațiuni politice mai mici, între care Alexandru Vaida-Voevod, șeful "Frontului Românesc", Alexandru Averescu, președintele Partidului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
anulat convocarea alegerilor anunțate pentru luna martie și a numit noi prefecți, din rândul militarilor. La 20 februarie a fost publicat textul noii Constituții, potrivit căreia, regele, desemnat drept "cap al statului" participa efectiv la guvernare. Era legiferat astfel, "principiul monarhiei active". După ce a fost votată, printr-un plebiscit, caracterizat de Radu Rosetti, drept "o vastă farsă"877, Constituția a fost promulgată, în ziua de 27 februarie. Se instaura astfel un regim politic caracterizat de "un pluralism politic limitat, [...] fără o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a crea această "distanță identitară" au îmbinat, în manieră proprie, elemente ale curentelor liberale manifestate în perioada interbelică pe plan european, (liberalism evoluționist și neoliberalism) cu elemente ale neoliberalismului autohton. Au susținut, astfel, necesitatea sporirii autorității ministeriale și a autorității monarhiei, distanțându-se, pentru început de bătrânii liberali de sub conducerea lui Vintilă Brătianu. Au corectat însă această orientare, explicând că dictatura nu putea să reprezinte un regim normal și durabil de guvernare. Au susținut apoi, în special după depășirea crizei economice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a refuzat propunerea de a colabora la guvernare, fiind nemulțumit de poziția pe care ar fi primit-o georgiștii în diferitele formule guvernamentale. În realitate, motivațiile refuzurilor repetate dovedesc că liderul georgist își apăra cu consecvență principiile, cerând respectarea regimului monarhiei constituțional-parlamentare, a liberalismului, democației și a statului național. Ca partid de opoziție, PNL-Gh. Brătianu a protestat consecvent împotriva abuzurilor autorităților în privința cenzurii și a stării de asediu, a refuzat să voteze legile corespunzătoare propuse de diferitele guverne, a criticat amestecul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de partidele componente, era de apărător al Constituției și al tronului împotriva camarilei. În întrunirile partidelor cartelate, s-a relevat adesea că cei care cereau modificarea Constituției urmăreau, de fapt, suprimarea libertăților publice, întărirea puterii executive și renunțarea la sistemul monarhiei parlamentar-constituționale. În anii 1931-1938 au existat multe momente în care cele două partide liberale au angajat negocieri pentru reunificare. Între cauzele care au amânat realizarea acestui deziderat pot fi menționate: ambiția georgiștilor de a ajunge la guvernare ca partid de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ani am făcut să se audă un strigăt de prevestire. El nu a fost ascultat. Acum târgul s-a încheiat între guvern și misiții care pândesc la ușile dosnice; el s-a încheiat primejduind existența, însăși a țării și a monarhiei. Dar acest guvern s-a făcut, în același timp, slugă plecată străinilor pe care i-a ademenit, făgăduindu-le afaceri și câștiguri. De aceea, el este primit cu bucurie de cămătarii de peste graniță, pe când țara se ridică împotriva lui, într-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unul din sfetnicii lui Carol I a știut să rostească, la începutul vieții noastre de stat independent, cuvântul care a rămas de atunci ca o lozincă și pentru alte împrejurări: "Măria ta, aiasta nu se poate!" Cu astfel de colaboratori, monarhia noastră a putut să se consolideze. De câtva timp, însă, acest cuvânt leal și hotărât n-a mai răsunat în sfatul Coroanei. Dimpotrivă, la guvernarea țării s-au supralicitat lingușirea și lichelismul. Frunțile plecate și șalele smerite le poți așterne
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Partidului Țărănesc (19181926), Editura Litera, București, 1975. Scurtu, Ioan, Din viața politică a României 1926-1947, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Scurtu, Ioan, "Caracteristicile regimurilor politice din Româniaîn perioada interbelică", în Studii și Articole de Istorie, XLI-XLII, 1980. Scurtu, Ioan, Monarhia în România 1866-1947, Editura Danubius, București, 1991. Scurtu, Ioan, Ion I.C. Brătianu, Editura Museion, București, 1992. Scurtu, Ioan, "Minoritățile neționale din România (1918-1938)", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, pp. 71-87. Scurtu, Ioan, Criza dinastică din România, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]