6,914 matches
-
de ani. Necăsătorit. De fapt, în cazul lui, fără partener. - Vreo legătură cu studenta? - Nu pare să existe, răspunse Sellitto. Saul și Bedding au verificat. - Cu ce se ocupa? interveni și Cooper. - Era stilist pe Broadway. Și prima victimă era muzician și studentă la muzică, reflectă Rhyme. O femeie hetero și un bărbat homosexual. Trăiau și lucrau în cartiere diferite. Care ar fi totuși legătura? - Ceva sexual de data asta? Dar cum prima dintre crime nu avusese nicio componentă de acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
întrebă atunci pe Bell: - Și victima? Marston? A avut ceva de spus? Detectivul făcu un scurt rezumat al interviului pe care îl făcuse. Avocat, gândi Rhyme. De ce a ales-o tocmai pe ea? Avea vreo regulă când își alegea victimele? Muzician, stilist și avocat. Bell adăugă: - E divorțată. Fostul ei soț este plecat în California. Nu a fost cel mai amiabil partaj din lume, dar nu cred că el a avut de-a face cu asta. Am vorbit cu cineva de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Sau, cel puțin, nimeni nu a mai auzit nimic despre el. - Activitatea de scenă, spuse atunci Dobyns, este o experiență foarte intensă și captivantă, și când cineva care a avut succes nu o mai poate face, pierderea este enormă. Actori, muzicieni, chiar și magicieni. Cred că ajung în punctul în care își definesc viața în funcție de carieră. Practic, omul care era înainte a dispărut odată cu incendiul. Omul Dispărut, reflectă Rhyme. - În schimb, asta înseamnă că acum nu este motivat de ambiția de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mai multe. Răspunsul de manual este că fiecare din ei și-a dedicat viața unor activități pe care Weir le asociază cu „elementele cruciale ale vieții sale”. Momente importante, care i-au influențat întreaga viață. Poate că soția lui era muzician sau poate că s-au cunoscut în timpul unui concert. Stilistul - ar putea avea legătură cu mama lui. De exemplu, singurele momente din copilăria lui în care s-a simțit fericit au fost cele în care o privea pe mama lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Pentru nimic, fu răspunsul grăbit al acestuia. Weir închise ochii și clătină din cap, înțelegând greșeala gravă pe care o comisese. Rhyme îl privi cu coada ochiului, cercetând în continuare tabla cu indicii. - Toate victimele aveau preocupări legate de circ: muzician, stilist, călăreț amator. Iar tehnicile folosite pentru a-i ucide erau toate numere de magie. Dar dacă intenția ta reală era să îl omori pe Kadesky, ai fi încercat să ne distragi atenția de la Cirque Fantastique, nu spre. Asta însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un oftat. Asta îl făcu pe vecinul ei de scaun să ridice privirea, gest pe care Adriana îl ignoră în mod voit. Dumnezeu știe că nu era specie mai provocatoare decât un actoraș infatuat — Adriana se întâlnise cu destui artiști, muzicieni, actori de comedie și atleți profesioniști pentru a se considera o autoritate — și orice fată care se respectă știa că ei reacționează la un singur lucru: dacă sunt provocați. Erau mai degrabă ca niște copii, decât oameni în toată firea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Cât despre Velázquez..., apropo, cunoașteți cartea lui Justi despre el? Pentru Antolín, principala, aproape unica valoare a marilor capodopere ale ingeniozității omenești constă în faptul de a fi provocat o carte de critică sau de comentarii; marii artiști, poeți, pictori, muzicieni, istorici, filozofi s-au născut pentru ca un erudit să le facă biografia și un critic să le comenteze operele, iar o frază oarecare dintr-un mare scriitor nemijlocit nu capătă valoare până când un erudit nu o reia și nu citează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
coapsa ei. Fima se Împăcase pe deplin cu dorința ei de-a părea cufundată În durere, până Într-atât Încât nu simțea că lenjeria Îi fusese scoasă, trupul ei răspundea În continuare, pulpele ei Începeau să-i preseze degetele de muzician, iar mâna ei Îi mângâia ceafa. Dar chiar În clipa În care hotărî că venise momentul său și vru să Înlocuiască mâna cu trupul, corpul se arcui și scoase un strigăt ușor, copilăresc, de Încântare surprinsă. Și imediat se destinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fată, o servitoare care are o voce neobișnuit de frumoasă, dar nici un pic de ureche muzicală - e afonă... Henry Își aminti vag povestirea, pe măsură ce Du Maurier i-o rezuma. Fata devenea o celebră chanteuze pe Continent, sub tutelajul unui mic muzician străin, un evreu. La un moment dat, o căuta un artist tânăr și sărac, care o cunoscuse pe când era drăgălașa, dar cam toanta fiică a proprietăresei lui, și care se arăta intrigat și mirat de succesul ei. El o asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Felix Moscheles despre Du Maurier, intitulate În Boemia cu Du Maurier și publicate la puțin timp după decesul artistului, conțineau subiecte numeroase de meditație. Auzise despre Moscheles, deși nu Îl Întâlnise niciodată: era un artist de succes moderat, fiul unui muzician faimos, prieten cu Browning (al cărui portret Îl pictase), cetățean britanic cu ascendență europeană iudaică și educație cosmopolitană. Cei doi fuseseră colegi la Academia de Artă din Antwerp și prieteni În anii dificili care urmaseră. Mai târziu În viață, Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
luarea în posesie. De la bun început și fâră ezitare eram pornit să pregătesc pentru noi doi un cuib spațios. Camera de baie fără racord la apă era prea strâmtă și, în plus, împovărată de precedente. Prin urmare, împreună cu pictorul și muzicianul Horst Geldmacher și cu ajutorul contramaistrului zidar Werner Kappner, pe care îl cunoșteam din timpul copilăriei mele în Langfuhr, am început să amenajăm în Düssledorf-Stockum etajul unei clădiri de grajduri pentru a-l transforma într-un atelier cu o cameră adiacentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fi ca „Pivnița cu ceapă“ să fi supraviețuit Czikos-ului, aerul înnecăcios din localul de speculă al lui Otto Schuster continuă să fie lipit de mine; lămpile cu petrol erau cele care produceau atmosferă și o lumină discretă. Noi, cei trei muzicieni de ocazie, aveam rareori parte de o pauză. Abia mult după miezul nopții, când ultimii oaspeți plecaseră, ne umpleam burta cu gulaș de Szeged. Eu fumam cu măsură, dar beam prea mult: tescovină și șliboviță, oferite de dame ce țipau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ai echipei. Sau poate că era În legătură cu prezența sa ca membru al unui grup. Norman se temea că nu se va putea integra, deoarece Adams fusese un copil minune. Există cu adevărat doar două feluri de copii minune - matematicienii și muzicienii. Unii psihologi argumentau că, de fapt, e vorba de un singur fel, câtă vreme muzica și matematica sunt atât de strâns legate. Copii talentați pot apărea și În alte domenii cum ar fi scrisul, pictura și atletismul, dar singurele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Young, Simon & Garfunkel, Doru Stănculescu, Sfinx, Om bun, care pot fi cîntați fără excepție pe șapte acorduri și-un triolet. În scurt timp am Început să iau lucrurile În serios, mi-am cumpărat portative, stativ și un profesor, un cunoscut muzician, Marius Odagiu, ce-avea să fugă În Germania În ’86 și să dispară fără urmă prin ’92. Era un om deosebit, ne respectam unul pe celălalt, voia să-l Împuște pe Ceaușescu. Am Învățat ghitara clasică, apoi jazz, apoi Kierkegaard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
trebuit să treacă o groază de ani ca să-nțeleg că visul meu de bază, nocturn, erotic ori albastru pastel, divin sau de natură feroviară (tema trenului, daunele ireparabile provocate de navetă, șuierat, călători, spațiul dintre traverse) a fost să devin muzician. Acum este prea tîrziu pentru așa ceva, prin urmare mă voi sili să mă conving că visez neîntrerupt la literatură. De fapt, am vrut numai să scap din anonimat. Pentru că am o spaimă viscerală, paralizantă, de neant, de cimitirul de-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
va repeta În bas fragmentar pentru a reveni integral În epilogul mișcării. Deasupra acestei teme („Obrăzniciile și urmările metafizice ale domnului Andrei Cornea” un titlu inspirat, din care lipsește clitorisul omului cu barbă albă, reiese afinitatea pentru metafizică a multor muzicieni contemporani, dar nu se Înțelege ce urmări poate avea un domn), trombonul solist cu modulații arhaice al lui Radu Theodoru desfășoară plenar una dintre acele melodii tipice pentru arta calomniei. Linia este pătrunzătoare, elegantă, În stilul renascentist al descompunerii. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o simfonie grandioasă, care să Încununeze Întreaga mea carieră de compozitor”, scria Ceaikovski după apariția simfoniei nr. 5 (compusă la Frolovskoie, lîngă Klin). Conacul și Împrejurimile sînt de o frumusețe colosală, amintind de tablourile lui Șiskin, prin care se plimba muzicianul. Interpretat de Pasărea Spin. În rolul Glendei Jackson apare Antonina Miliukova, soția aparentă a compozitorului, Sașa e sora, iar mama lor a murit de holeră cînd erau mici. Modest e cumnatul. Mai greu de Înțeles ar fi ce caută Richard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a fost chinuit toată viața de deviația lui sexuală, de care-a-ncercat să scape prin tot felul de mijloace, printre ele și căsătoria cu Miliukova. Deci, o tîrfă oarecare din Petersburg, super măgulită de a avea ca soț un muzician celebru, pe de o parte, și muzicianul celebru și torturat, pe de alta. Glenda nu Înțelege În ruptul capului de ce compozitorul nu-i face lucrul acela clasic, simplu, pe care-l face toată lumea, chiar oameni cu mult mai puțin geniali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui sexuală, de care-a-ncercat să scape prin tot felul de mijloace, printre ele și căsătoria cu Miliukova. Deci, o tîrfă oarecare din Petersburg, super măgulită de a avea ca soț un muzician celebru, pe de o parte, și muzicianul celebru și torturat, pe de alta. Glenda nu Înțelege În ruptul capului de ce compozitorul nu-i face lucrul acela clasic, simplu, pe care-l face toată lumea, chiar oameni cu mult mai puțin geniali decît Piotr, el nu Înțelege de ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pînă la trei dimineața. Așezînd la un moment dat și Anotimpurile pe platan, compuse la comanda editorului N. Bernard, care-l rugase să scrie 12 piese pentru pian, ce urmau să apară În suplimentul lunar al unei obscure reviste muzicale. Muzicianul le-a scris și așa a ieșit ciclul respectiv, cotat de mulți drept cea mai poetică și mai populară lucrare din literatura pentru pian a lumii, cu toate că rămîne de discutat cît de populară, masa de melomani n-a prea auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
temă principală și-n Romeo și Julieta, este, desigur, patetic În toate direcțiile. Biata Antonina privind undeva În sus printre bare, pe sfîșietoarele acorduri patetice, În timp ce-n plan paralel Ceaikovski moare de holeră. În lectura regizorului fiind vorba de sinucidere. Muzicianul bea un pahar cu apă și vibrioni, deși fusese avertizat asupra pericolului. Aici trebuie spus că istoria muzicii menționează și posibilitatea unei crime, prin otrăvire cu arsenic. Cine i l-ar fi putut Însă administra rămîne un mister. Von Mekk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ascultîndu-l cîteva clipe susținînd partitura solistului, nu numai că-l acceptă oamenii Închiși la culoare par să accepte pe oricine care știe să cînte, așa se explică ușurința cu care au fost luați sclavi cu miile, căpitanii corăbiilor tocmeau un muzician, Îl puneau să interpreteze o sonată pe plajă, negrii cădeau În nisip de Încîntare și marinarii, la pîndă, Îi băgau În cală ca pe șerpi , așadar nu doar că Îl acceptă dar, mai mult, se arată Încîntați să-i facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dovadă că face cîte-un sindicat În fiecare din locurile pe unde umblă. Da, dar. Ne uităm la unul dintre extrem de puținele filme americane sau nu cu o coloană sonoră de excepție. Fiindcă pe lîngă James Taylor (The Lonely Road), un muzician În mare măsură inspirat, se aude și Beethoven. Mult. Și nu oricum. Și-ar mai fi ceva, esențial. Sigur, cum era de așteptat, puștiul cel mare cîntă la pian, obține o bursă, e talentat și așa mai departe, Însă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe Întreg parcursul filmului să-și determine partenerul de afacere să-și amintească actul ori măcar promisiunea. Și-n Angel Heart crimele se țin lanț și-s crunte (lui Charlotte i se scoate inima din piept cu un coupe-papier, un muzician negru e asfixiat cu propriul mădular, nemuzical, care i se taie și i se-ndeasă-n gură, Rourke Își violează și căsăpește fiica fără să știe că-i a lui și așa mai departe, numai că de data asta ucigașul În serie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu voie bună, tonul sărbătorii Îndemnînd la veselie, ca la noi, la români, În chemarea veselă a clopotelor, În special clopotul mare, vesel ca de obicei, pe mesele de lemn veselia fiind la ea acasă ca și mireasa, Înconjurată de muzicieni de data asta mai celebri, mai inspirați, mai sufletiști, Îmbrăcați În ițari și port oltenesc, mireasă ce-a participat la un moment dat magic chiar cu vocea ei la veselia generală, fiindcă s-a cîntat non-stop Într-o atmosferă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]