3,736 matches
-
Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instrumentele și armele. Metaforic, el devine lipsit de logică, de discernământ și este complet 90 Ibidem, p. 21. (trad. n.) 91 Ibidem, p. 25. 92 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 497. 41 dezarmat, o creatură decăzută, simbol al geloziei, al bărbatului neputincios, încornorat, nemaipăstrând nimic din figura zeului olimpian activ și inteligent. „Soția îi este moartă, cioara a fost eliberată, Natura a triumfat asupra Rațiunii.”93 Prin faptul că a vorbit, cioara, care de altfel deține locul principal în acțiunea fabulei, fiind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Sir Thopas, imagine vetustă a unui cavaler, a cărui poziție nu mai este înțeleasă într-un univers care a început să ridiculizeze idealurile desuete curtenești, își creează un ideal imaginar, imposibil de aflat. Nu întâmplător povestirea este nedefinitivată, neterminată, la fel de neputincioasă, ca și eroul ei, în a-și atinge scopul. Povestirea lui Melibeus este o construcție închisă, moralizatoare, cu un deznodământ fericit. Distincte și antagonice, cele două istorisiri propun idealuri diferite ale relațiilor între sexe.103 Povestirile din Canterbury, în ansamblul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
târgoveața sfârșește prin a face un deserviciu suratelor sale, discursul ei devine antifeminist, deoarece este ridicol și stârnește râsul, se ajunge la o caricaturizare a viciilor feminine, chiar dacă inițial se încerca dezvinovățirea lor. 407 Târgoveața rămâne, în cele din urmă, neputincioasă, victimă a ideologiei patriarhale, dar ne dă impresia de libertate, de independență în gândire, chiar dacă nu avea foarte bine structurate argumentele pe care le aducea. Este incapabilă de a convinge nu prin ceea ce spune și încearcă să demonstreze, ci prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
paginile cărții, ceea ce pune opera boccaccescă în contrast cu Divina Comedie sau Rimele lui Petrarca, de exemplu. Toate personajele, cu excepția unor exempla pioase, inserate, se poate bănui pentru a respecta tendința moralizatoare a epocii, acceptă lumea așa cum este. Conștientizează faptul că sunt neputincioase în fața neprevăzutului destin, și de aceea tânjesc imediat și chiar doresc să-și împlinească pasiunile și dorințele. Apărarea împotriva sorții și aliatul contra instinctelor este inteligența proprie. Mulți cititori au 528 Victor șlovski, op. cit., p. 66. (trad. n.) 529 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ceea ce soțul nu îi putea garanta în intimitate. Din nou avem note licențioase, situații comice, iar femeia devine credibilă în actele ei de trădare, stârnind nu blamarea, ci compătimirea. Ultima nuvelă a zilei a cincea ne înfățișează tot un soț neputincios, de data aceasta homosexual, pe care consoarta sa nu poate decât să-l apostrofeze, căci era „tânără și zdravănă, o roșcovană plină de draci, căreia doi bărbați i-ar fi trebuit, nu unul”875 și se vede privată, pe bună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dacă poate lua singur inițiativa de a o curta pe Cresida, are nevoie de un intermediar, de Pandar, pentru a conduce acțiunile, inițiativele, în locul său. Imobilitatea lui atinge un punct culminant, dar din păcate hilar, atunci când leșină lângă patul Cresidei, neputincios, și unchiul personajului feminin este nevoit să îl arunce în el. Puțini eroi romantici din literatură suferă de o astfel de totală paralizie - cu toate că Hamlet, probabil inspirat de imaginea lui Troil, are aceeași însușire. Când se decide trimiterea Criseidei în schimbul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o comisie pentru redactarea proiectului de lege (Iacob Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, C. Enescu, V. Lascăr, Miltiade Tzoni, N. C. Popescu și V. Epureanu). Aceștia sunt „binefăcătorii lui Eminescu”, după Hanrieta, și ei trebuie să știe că poetul e bolnav, cuminte, neputincios etc. Adevărul este că toate amintirile despre Mihai Eminescu, de acum înainte până la ultima recluziune și chiar în timpul acestei recluziuni, îl leagă pe poet de viața de grup, mai ales de cârciumile prin care umbla. Drept este că nimeni nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
păcatele tinereților și care îi pătrunsese și-i zdrobise toată ființa, că el tot ținea nebun la acea pacoste de femeie care l-a înlănțuit întâi, că el, apucat pe mâinile ei, nu voia să mai știe de soru-sa bolnăvicioasă, neputincioasă și în mizerie. Din toate acestea rezultă că el avea prin moștenire germenele alienațiunii, care a fost alimentat prin o boală contrasă după aceea, că nu s-a putut niciodată decide a-și crea o carieră, ci a rătăcit din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cumpere. Este Scurta explicație a Evangheliei a lui Tolstoi. O citește de nenumărate ori și o poartă tot timpul asupra lui. În această carte găsește un mesaj care îi amintește de Weininger: „Mereu îmi spun cuvintele lui Tolstoi: «Omul este neputincios în carne, dar liber în spirit.»“34 Este mesajul care îi dă puterea de a suporta povara vieții. În credință găsește îndemnul de a îndura durerea și umilința, după chipul și asemănarea lui Iisus din Nazaret. Se roagă, chiar dacă nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Înaltă să poată exista un caracter foarte josnic.” (Gustave Le Bon) De aceea chiar și În fața actului suprem al mustrării de conștiință al cuiva trebuie să fim atenți, deoarece el poate fi realizat cu o ipocrizie disimulată (ex: se declară neputincios În lupta cu slaba sa voință, pentru a obține astfel compasiunea celorlalți și justificarea pentru viitoarele lui greșeli sau insuccese). * „Dacă nu ne-ar susține ideile false ne-am pierde curajul.” (Fontenelle) În drumul nostru spre obținerea desăvîrșirii sufletești ne
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu plăcutul.” (Horațiu) Cel care reușește această combinație, lucrează fără a realiza un sentiment al vîrstei sale, al presiunii timpului existențial. Actul de creație este, În primul rînd, un răspuns la ceea ce-ți propui cu maximă intensitate: „aptitudinea” este neputincioasă În fața indiferenței sau a indolenței. Dimensiunea morală și estetică Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate „Virtuțile noastre nu sînt, de cele mai multe ori, decît viciile noastre deghizate.” (La Rochefoucauld) Ne facem Într-adevăr, adesea, din subiectivismul vieții noastre sufletești un aliat: de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mulțime de necunoscuți curioși să-l privească în timp ce se prefăcea adormit. A fost trădat de prinții de sânge, care erau membrii familiei sale, a fost înșelat din nou de vara sa, cu care existau tratative în privința unei căsătorii. A privit neputincios cum mama sa este umilită, iar nașul său este nevoit să fugă pentru a scăpa de mulțimea furioasă. Ludovic al XIV-lea a avut astfel ocazia să vadă viața în întreaga sa dimensiune, de la copilăria fericită când se juca cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
treapă de cultură și civilizație, pentru creștinii de toate confesiunile și din toate religiile. Toți suntem oameni și nici unul nu poate face nimic fără ajutorul lui Dumnezeu: „Fără mine nu puteți face nimic”. Fără Dumnezeu, eforturile noastre sunt slabe și neputincioase. Trebuie să cerem în orice împrejurare ajutorul Său, mila Sa prin rugăciune. Rugăciunea este firul de legătură sufletească, spirituală între noi și Dumnezeu. Rugăciunea este înălțarea cugetului și a inimii noastre spre Dumnezeu. „Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dreptcredincioșilor creștini. Există multe lucruri care vor fi împlinite în împărăția lui Dumnezeu prin rugăciunile mijlocitoare ale credincioșilor și ale Sfintei Biserici. Dumnezeu dorește să lucrăm în ogorul mântuirii pentru că secerișul este mult și lucrătorii sunt puțini. Mulți bolnavi, săraci, neputincioși și chiar toți cei credincioși au nevoie de rugăciunile unora pentru alții, desăvârșite în rugăciunile Bisericii. Cu alte cuvinte, puterea lui Dumnezeu de a împlini multe dintre scopurile Sale este pusă în lucrare numai prin rugăciunile dreptmăritorilor creștini, săvârșite în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
jurul împăratului Sanehedrin s-au stricat, întrucât au căzut din dreapta credință și din buna cinstire a lui Dumnezeu. S-au făcut urâți lui Dumnezeu pentru faptele lor necuvioase și rele, căci acești spurcați ocărau și huleau pe Dumnezeu că este neputincios.” Psalmul 14: „- Doamne, cine va locui în locașul Tău? Sau cine va locui în muntele cel sfânt al Tău?” „- Cel ce umblă fără prihană și lucrează dreptatea. Cel ce grăiește adevăr în inima sa, care n-a viclenit cu limba
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să ne dea tot ce este spre binele și mântuirea noastră. Faptul că Dumnezeu are milă de noi și noi mijlocim prin rugăciuni de cerere această milă arată cât de mult ne iubește și ne ocrotește ființa noastră fragilă și neputincioasă. El ne ajută și cu cele materiale și cu cele spirituale necesare pentru toată trebuința. Nu se poate separa materia de spirit în căutarea mijloacelor de împlinire a vieții noastre, atât aici pe pământ, cât și în viața veșnică. Dar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Trebuie să ne rugăm cu timp și fără timp, pentru că numai rugăciunea învinge răul deznădejdii noastre și ne întărește puterea duhului în lupta cu păcatul. „Privegheați și vă rugați ca să nu cădeți în ispită, căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios” ne îndeamnă Domnul Iisus Hristos. Trăirea noastră în trezire duhovnicească ne- o dă rugăciunea izvorâtă din credință „căci potrivnicul ne dă târcoale ca un leu care răcnește căutând pe cine să îngită”. Ca legătură plină de taină a omului cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
La Lourdes, minunile sunt mai puțin frecvente acum decât cu 40-50 de ani în urmă. Aceasta pentru că bolnavii nu mai află acolo atmosfera de adâncă reculegere care domnea odinioară. Pelerinii au devenit turiști, iar rugăciunile lor lipsite de suflet sunt neputincioase. Acestea sunt rezultatele rugăciunii despre care am dobândit o cunoaștere sigură. Pe lângă acestea, mai sunt însă multe altele. Viețile sfinților, chiar ale celor din zilele noastre, relatează multe fapte minunate. Este incontestabil faptul că cele mai multe dintre minunile atribuite preotului din
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu poate avea nici o putere asupra noastră, decât dacă i se dă de sus. Putem scăpa de ispită prin smerenie, precum Domnul ne-a învățat: „Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios”. „Deoarece lumea întreagă stă sub puterea celui rău, în cele ale lumii se află prilejuri de cădere în ispită. De aceea rugătorul cere să nu fie dus în ispită, să nu se lase ademenit de desfătările lumii. Fiindcă cel ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
izbăvit de cel viclean, mărturisește prin aceasta că este cuprins de viclenie”. Sf. Simeon al Tesalonicului consideră că cel viclean este atât dușmanul lui Dumnezeu, cât și dușmanul nostru. Este un vrăjmaș neîmblânzit, neadormit și clocotind de răutate. „Noi suntem neputincioși în a-i sta împotrivă, fiindcă este o făptură mai șireată decât noi, vicleană, care nu cunoaște somnul și nici odihna, care născocește și pune la cale, împotriva noastră, nenumărate ticăloșii.” Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă la rugăciune și ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
numai pentru ei, nu se gândesc decât la propriul interes, sunt individualiști, creându-și convingerea că în viață nu putem trăi altfel decât în acest fel. Fiecare trage pentru sine, iar cel care face altfel, ori este naiv, ori este neputincios. k. "Avocații diavolului"(sau cei care pun totul la îndoială). Aceștia sunt de partea a tot ceea ce este dubios, a tot ceea ce nu este recunoscut sau acceptat, fie că este bun sau rău. Neîndoielnic, au spirit polemic. Caută greșeala, eroarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a conservării vieții); este "afirmarea sinelui în fața altuia, precizarea limitelor care nu trebuie depășite, refuzul a ceea ce nu provoacă suferință" (Filliozat, 2006a, p. 107). O persoană care nu știe și nu reușește să-și exprime furia este adesea o victimă neputincioasă. Mânia nu vorbește decât despre noi, despre trebuințele și frustrările noastre. În schimb, violența prin raportare la furie vorbește despre celălalt. Ea acuză, caută să rănească, să distrugă, să elimine. Violența este "rezultatul unei încercări de a ne proteja împotriva
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altora) celelalte stări emoționale, dar sunt cel mai puțin dispuși să admită că sunt dominați de invidie, pentru că, a face astfel, ar însemna să recunoască faptul că "sunt probabil lipsiți de generozitate, mărunți, mici la suflet" (Epstein, 2008, pp. 31-32), neputincioși, intrigați. Fiind o emoție prea urâtă ca să fie recunoscută în fața lumii, grija pe care o are cineva pentru a-și camufla invidia sfârșește în mod obișnuit prin a o face de nerecunoscut sie însuși/sie însăși. De asemenea, fiind o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simte pregătit să-și asume responsabilități pe plan familial, vrea să se așeze la casa lui, să-și Întemeieze o familie care să-i ofere siguranță. Prost suportat, este Însoțit de spleen și pesimism, de descurajare. Individul se poate simți neputincios, deprimat: e „cu moralul la pământ”. Evenimente: Extrem de variabile. În plan personal, se pune problema Înrădăcinării, a stabilizării familiale, a responsabilităților. Acest tranzit este Întâlnit adesea În anii căsniciei, ai nașterilor, fiindcă evenimentele de acest fel aduc cu sine o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]