6,179 matches
-
pe noi invizibili. Poate să facă pe noi să dispărem. Atunci SLORC nu mai putut să găsit pe noi. Pată Neagră adăugă o interpretare a cuvintelor pe care Rupert le spusese În timpul trucurilor cu cărți de joc: — Acum văzut, acum nevăzut. Prietenii mei se uitară unii la alții. Moff fu cel care sparse gheața: — Era un truc cu cărți de joc. Nu poate cu adevărat să facă lucrurile să dispară. De unde știi? zise Pată Neagră. —E fiul meu, spuse Moff. Pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fost de multe ori menționată pentru Încălcarea drepturilor omului. Un reportaj În exclusivitate al GNN de anul trecut prezenta abuzurile sexuale sistematice comise de către soldați asupra femeilor din diferitele triburi. Abuzuri cel puțin la fel de Îngrozitoare se petrec În alte părți nevăzute ale țării: de la răpirea bărbaților, femeilor și copiilor care sunt apoi obligați să care poveri pentru armată până mor de epuizare, până la raderea de pe fața pământului a unor sate Întregi suspectate că ascund susținători ai Ligii Naționale pentru Democrație. Poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
superioritatea intelectuală față de Dwight? Învățase să nu Își umilească soțul În public. Nu ar fi fost loial. Era el și-așa destul de nesigur, iar ea trebuia să suporte consecințele. Odată atacat, Își arăta colții, iar dacă era Înfrânt, se făcea nevăzut, izolându-se. Atunci ea trebuia să ducă greul mândriei lui rănite, negativismul acestuia față de tot, mânia sa interiorizată. — Nu am nimic, spunea, Însă contrariul se vedea și În cel mai mic detaliu. Îi refuza invitația la cinema motivând că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
încrezător. Nu pot face decât să scriu ceea ce am simțit eu însumi. Dacă voi reuși să-mi exprim sentimentele cu măiestrie, poate nu voi supăra pe nimeni... Începutul lunii decembrie. Iarna se instalase deja în peisaj. Treptat, toamna se făcuse nevăzută. Copacii din grădinile exterioare ale templelor își scuturau frunzele, vântul răcoros purta, cine știe unde, praful galben, asemănător pulberii de soia. Anul Nou bătea la ușă. Am început să strângem materiale de la finele anului trecut, deci s-a împlinit aproape un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
are de Mine, nu este decît o învățătură de datină omenească. 14. De aceea, voi lovi iarăși pe poporul acesta cu semne și minuni din ce în ce mai minunate, așa că înțelepciunea înțelepților lui va pieri, și priceperea oamenilor lui pricepuți se va face nevăzută." 15. Vai de cei ce își ascund planurile dinaintea Domnului, care își fac faptele în întuneric, și zic: Cine ne vede și cine ne știe?" 16. Stricați ce sunteți! Oare olarul trebuie privit ca lutul, sau poate lucrarea să zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
am cugetat și vorbit cuvinte mincinoase; 14. și astfel, izbăvirea s-a întors îndărăt, și mîntuirea a stat deoparte, căci adevărul s-a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie. 15. Adevărul s-a făcut nevăzut, și cel ce se depărtează de rău este jefuit. Domnul vede, cu privirea mînioasă, că nu mai este nici o neprihănire. 16. El vede că nu este nici un om, și Se miră că nimeni nu mijlocește. Atunci brațul Lui Îi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
câte ceva în carnetul său: "Oare așa arată iadul? Atunci înțeleg frica fizică de moarte a chiar celui mai năpăstuit și nefericit dintre credincioși. Oare tulburări de percepție mă fac să văd tăvi cu foc mocnit, purtate prin aer de mâinile nevăzute ale unui mag păgân, celebrând un ritual demonic? Vrea să se omoare pe el, așa cum și-a propus, trăgându-și după el și gardianul, cum odinioară servitorii erau omorâți și îngropați la un loc cu suveranul, pentru a-l însoți
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de metal o monedă care declanșă mecanismul unei cutii muzicale. Pe acordurile unui vals vienez găina țâșni în picioare și, rotindu-se în cerc cât îi permitea cușca, execută câteva mișcări stângace ca o marionetă pusă în mișcare de sforile nevăzute ale rutinei. Când ultimele acorduri ale valsului se stinseră, mecanismul automat lăsă să curgă într-un jgheab câteva grăunțe, pe care găina le ciuguli tot atât de mecanic precum dansase, după care își reluă locul și starea dinainte. Ce spectacol oribil! murmură
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și tichie conică pe cap suflau congestionați de efort în trompete disproporționat de mari. Se scălămbăiau în fel și chip, spuneau măscări și zeflemiseau cu vorbe nerușinate privitorii, trăgându-i de mânecă sau vârându-se pe sub poalele muierilor. Se făcură nevăzuți, pentru a reapărea într-o clipă, unul trăgând de un lanț și altul călărind un porc înnebunit de spaimă, pe care-l înțepau, făcând animalul să grohăie și să guițe a moarte și pe gospodari să se înghesuie să vadă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ienupărului le întremară puterile. Porniră din nou, cu noaptea în cap, însoțiți de chemările lugubre ale sălbăticiunilor. Pimen îl purta pe scurtături abrupte și pe cărările secrete ale jivinelor. Deodată, călugărul dădu la o parte niște tufișuri și se făcu nevăzut în piatra muntelui. Bătrânul îl urmă într-un soi de galerie naturală, strâmtă și joasă, prin care te puteai strecura cu greu, de-a bușilea. Câteodată locul se înălța, cât să stai încovoiat în picioare, dar fiind întuneric beznă Bătrânul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de foame sau sfâșiați de lupi. Nimeni n-a știut bine cum arăta, căci întotdeauna când tâlhărea se deghiza, luând cu ușurință orice înfățișare, chiar și de fătucă tânără sau de bătrân decrepit. Se spune că uneori se făcea chiar nevăzut, purtând la subsuoara stângă un medalion conținând o inimă de liliac, un ochi de găină neagră și un creier de broască râioasă. Umbla vorba că a prins o dată un pui de năpârcă și l-a băgat într-o cușcă închisă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a prezentei cronici este decodificarea, valorificarea acestei lumi paralele, secunde, mustind de înțelesuri, care ne exprimă într-un mod tulburător identitatea, cum în Arhivarul valiza gornistului "cu vertebră de delfin". Acolo zac "etajele" secrete ale ființei, de unde respiră, discret și nevăzut, misterul stocat în memoria obiectelor. O biografie încape într-un dosar, destinul omului se citește mai degrabă pe capacul unui ceas de buzunar sau într-un "jurnal de vise". Dar câți dintre noi mai știu să viseze cu adevărat? Vitalie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care provine de la o firmă din Timișoara: s-a băgat colivă pe Internet... Mă spionează USA Al dracului mai sunt și americanii ăștia? Spionează dom’le tot ce mișcă-n lumea asta, râul, ramul și cârlanul și bibanul din fundul nevăzut al apelor. Păi altfel cum se poate că tocmai când eu mă apucasem să compun la modul serios mica mea scriptologie, aceea despre noua prigonire a vrăjitoarelor și arderea lor creștinească pe rugul fiscului cel neiertător, tocmai atunci ei, hop
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
-vă: Cine dracu' mai este și ciumetele acesta atât de "premiat" de ciracii de azi ai distrugerii României. De unde aia a măsii (am limbaj academic, nu-i așa?) a apărut și acest obiect spurcat, abil tras de sfori de păpușari nevăzuți, numit, dracul să-l ia, care în sinea lui cred știe prea bine că una din etapele distrugerii unui popor este: "Distrugerea sistematică a valorilor lui culturale" (a spus-o asta nu subsemnatul, ci un mare general chinez care a
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
la „mama tuturor cărților” adică Biblia, carte ce nu poate fi pusă la îndoială, fiindcă a fost dictată secretarilor (exclus secretarelor, fiindcă ele au fost fufe dintotdeauna) de însuși Dumnezeu, stăpânul de necontestat al cerurilor și pământului, a văzutelor și nevăzutelor, a întâmplatelor și a celor încă neîntâmplate. Și am început cu cartea „Facerea” ca orice bun creștin care citește Biblia. Cu începutul, începuturilor, am dat-o în bară chiar de la începutul cărții, fiindcă fără preaviz Biblia mi-o trântește franc
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
spui că un semn are neapărat valoare simbolică. De regulă, vorbim despre simbol atunci când acceptăm deja o interpretare. „Atunci - când suprapun visului interpretarea - pot să spun: «Ah, da, masa corespunde evident femeii, acest lucru aceluia» etc.“ Acceptăm deja un sens nevăzut al celor văzute. Însă nu e nevoie de așa ceva pentru a recunoaște un vis sau, în altă privință, un desen, o pictură, un vers. Într-adevăr, vorbim cu prea multă ușurință despre semne și simboluri, pe de o parte, sensuri
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Kafka) În conștiința omului pe care îl socotim simplu, cuvântul legii produce de regulă adevărate spaime. Legea înseamnă putere nemăsurată - comparabilă probabil doar cu cea a timpului. Intervine imprevizibil și definitiv. Este într-adevăr oarbă, căci lovește cumplit. Este de nevăzut, încât atunci când se face simțită vine din întuneric. Nu știe nimeni cui folosește, nici măcar cei care îndrăznesc să spună că o fac. Non sensul ei poate să apară de-a dreptul terifiant. De aceea, este preferabil pentru un astfel de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ar putea să înțeleagă cititorul care dorește totuși să afle ceva sigur? Încrezător în posibilitatea unui sens, ar putea crede că omul de la țară întâlnește în ultima clipă tocmai legea pe care o caută. O întâlnește așa cum este ea, de nevăzut și totuși acolo, insesizabilă și totuși strălucitoare. O resimte asemeni gra ției de sus, fulgurantă și imprevizibilă. Ar putea invoca în această privință cel puțin două secvențe, cea în care află de „o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nu le ard, doresc prin slovă Să fie mândri unde sunt Că, de-a sunat o falsă odă, N-a fost zadarnic pe pământ. În fața morții, schimbăm placa - E-o lege tainică în om - Încet sau brusc dispare claca Sub nevăzutul metronom. 7 noiembrie 2004 REFLECȚII ( CLXII ) „La pomul tare lăudat Nu te duci cu sacul” - Ce-a fost mai bun ’n-ascuns s-a dat, Rămas-a doar cât acul. * Bunul-simț și cu rușinea Au pierit deodată; Pe obraz s
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
loc Ca-ntr-un fund de poloboc. Totuși, veșnica-ntrebare: Până când tot așa, oare? 19 decembrie 2004 REFLECȚII (CLXVI) Circulă un vis integru Între cei mai mari „sforari”, Că se va schimba la „negru” Leu pe-o mie de dolari. Nevăzute ziduri groase Se înalță între inși; Sufletele-s tot mai roase, Oameni ’n-egoism cuprinși. * Ieri, „pentru un blid de linte” Te-a vândut în ceas nocturn; Azi, cu miere în cuvinte Te cumpără-n timp diurn. Tot spunând ce
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
adevărul, Și de-ți place ori nu-ți place Chiar de sus e putred mărul. Unii zic: „Nerușinare!” Alții spun: „E-o simplă glumă!” Când poporu-atâtea n-are Și nevoi s-adună-n sumă. Din leagăn moartea-i lângă noi În haine nevăzute, Stând gata, gata de altoi, Cu zilele scăzute. Mă clatin făr’ ca vin să beau Chiar sprijin de-i bastonul; Atâtea-s să le fac mai vreau, Dar a slăbit frontonul. Ești tristă, „dulce Românie”; Poate-i așa de când tu
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
spui că un semn are neapărat valoare simbolică. De regulă, vorbim despre simbol atunci când acceptăm deja o interpretare. „Atunci - când suprapun visului interpretarea - pot să spun: «Ah, da, masa corespunde evident femeii, acest lucru aceluia» etc.“ Acceptăm deja un sens nevăzut al celor văzute. Însă nu e nevoie de așa ceva pentru a recunoaște un vis sau, în altă privință, un desen, o pictură, un vers. Într-adevăr, vorbim cu prea multă ușurință despre semne și simboluri, pe de o parte, sensuri
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nonsensului (Kafka) În conștiința omului pe care îl socotim simplu, cuvântul legii produce de regulă adevărate spaime. Legea înseamnă putere nemăsurată - comparabilă probabil doar cu cea a timpului. Intervine imprevizibil și definitiv. Este întradevăr oarbă, căci lovește cumplit. Este de nevăzut, încât atunci când se face simțită vine din întuneric. Nu știe nimeni cui folosește, nici măcar cei care îndrăznesc să spună că o fac. Non sensul ei poate să apară dea dreptul terifiant. De aceea, este preferabil pentru un astfel de om
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ar putea să înțeleagă cititorul care dorește totuși să afle ceva sigur? Încrezător în posibilitatea unui sens, ar putea crede că omul de la țară întâlnește în ultima clipă tocmai legea pe care o caută. O întâlnește așa cum este ea, de nevăzut și totuși acolo, insesizabilă și totuși strălucitoare. O resimte asemeni gra ției de sus, fulgurantă și imprevizibilă. Ar putea invoca în această privință cel puțin două secvențe, cea în care află de „o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
lui, l-a creat pe Strămoș și a întemeiat instituțiile tribului. Același Numbakula a făcut din trunchiul unui arbore de cauciuc stâlpul sacru (kauwa-auwa); după ce l-a lipit cu sânge, s-a urcat în vârful lui și s-a făcut nevăzut în Cer. Stâlpul închipuie axul cosmic, pentru că teritoriul din jurul lui devine locuibil și se transformă într-o "lume". Rolul ritual al stâlpului sacru este de mare însemnătate: cei din tribul achilpa îl poartă cu ei peste tot și-și aleg
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]