90,777 matches
-
în localitatea sau județul respective. Istoric, management, resurse umane, activitate curentă, proiecții financiare, conducerea eficientă a acestei activități: Istoricul acestei activități va fi realizat de către cadrul didactic care organizează această activitate. Se va face și un sondaj pentru a observa ce familii sunt dispuse să ne susțină în vederea realizării acestei activități. De asemenea se va stabili un buget alocat cheltuielilor de transport a personalului. Vom încerca să găsim fie o sală specială pentru festivități fie se va desfășura chiar în
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
în aer liber. Se va stabili câți copii vor participa și vor fi vânzători, cine va fi casierul, cine se va ocupa de invitați, cine va fi cel care va face deschiderea activității. Se va face un calcul pentru a observa estimativ investițiile necesare și apoi se va căuta și o sursă de finanțare (dacă va fi cazul). Acest portofoliu informativ reprezintă o bază teoretică cu informații din domeniul economic care apoi se va transpune direct în câteva activități de dezvoltare
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
Așa că dimineața îl găsi boțit, cu cearcăne până la bărbie. Iar duș, iar Corul Vânătorilor, iar rașchetat dinții. Eh, Gigi, erai mult mai fercheș acum două dimineți, zău așa... Traversă cu un pas ferm și elegant strada îngustă. Ochiul, la pândă, observa lucruri pe care până atunci nu le percepuse niciodată. Uite, de exemplu, marginea bordurii. De-a lungul ei, cărămizile erau ciobite și mâncate, pe alocuri, dizlocate, iar pe un gard înalt, în prelungirea celui verde, se lățea o inscripție complet
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
xiuni de ciocârlie în glas, inflexiuni, în fond, atât de bine camuflate, că nici nu știu de unde mi s-a năzărit așa o comparație. — Pregătită, Luminăția Voastră, cum nu! — Ei, atunci să aștepte... Mda, hhhmmm. Eu însumi voi da atacul! Observați aici, preacinstiții mei cititori, folosirea neaș teptat de corectă a pronumelui de întărire, ceea ce, trebuie să o recunoaștem cinstit și fără ranchiună, nu o prea reușesc mulți cu funcții mult mai de răspundere decât un pârlit de împărat. — Eu însumi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vor pune vreodată capăt războaielor dintre națiuni, atunci e posibil ca ele să vadă războaie mai atroce, războaie de clasă și războaie de doctrină. Nimeni nu poate fi mai nemilos decât un visător care vrea să realizeze propria himeră. Se observa, într-adevăr, că cei mai înfocați în a combate ideea războiului dintre națiuni sunt tocmai cei care fabrică, cu plăcere, discordii civile. Lumea a fost parcă oferită disputei, iar omul a fost mereu ingenios în a găsi motive să urască
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
face un transfer interesant, atribuind și altor personaje, analepse lucide, pline de nuanțe infinitezimale. Iată comentariile unui șofer de autobuz: Sunt șofer pe autobuz de zece ani, iar în tot acest timp am urmărit ochii călătorilor care nici măcar nu-mi observau prezența. Ei au nevoie doar de un mijloc de transport, ignorând adesea omul care îi conduce. Am învățat să citesc expresiile pe care le trădează trăirile interioare. Sunt acele priviri pierdute, care urmăresc imaginile ce rulează prin fața lor, dar pe
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
săgeți reci. Nu mai voia să plângă. Se întoarse și ieși din cameră lăsând fereastra deschisă. Își luă poșeta cu o mișcare bruscă de pe fotoliu în care meditase asupra cuvintelor din scrisoare, fără să se oprească din mers. Nici nu observase că rămăsese încălțată cu cizmele. Călcase pe covoarele pe care le păstra mereu curate fără să-i pese. Covorul, la fel de gri ca și perdeaua de care scăpase atât de ușor. Dacă ar fi reușit să arunce și tristețea pe fereastră
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
realitate. - De ce spuneți asta? Karina era surprinsă și încurcată de remarca bărbatului care o privea blând, zâmbind. - Privirea vă trădează. Sunt șofer pe autobuz de zece ani, iar în tot acest timp am urmărit ochii călătorilor care nici măcar nu-mi observau prezența. Ei au nevoie doar de un mijloc de transport, ignorând adesea omul care îl conduce. Am învățat să citesc expresiile care le trădează trăirile interioare. Sunt acele priviri pierdute, care urmăresc imaginile ce rulează prin fața lor, dar pe care
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Nu se îndură să renunțe la două perechi de pantaloni care îi plăceau în mod deosebit, lăsându-le pe raftul alb al dulapului aproape gol. Legă sacul, se încălță și coborî grăbită scările pentru a duce voluminosul bagaj la gunoi. Observă că trecătorii se uitau la ea contrariați, dar îi ignoră declarând că nu-i pasă deloc și că nu o interesează ce are lumea de obiectat la adresa ei. Lăsă sacul lângă pubelă, gândindu-se că în acest fel va fi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
putea ignora. Mergea pe marginea trotuarului, foarte aproape de stradă cu gândurile departe. Își dorea atât de mult să afle cine era acel bărbat, încât nu se mai putea concentra la nimic altceva. O mașină albă mergea încet pe lângă ea. Nu observase când încetinise. Se trezise dintr-o dată din visare cu mașina aproape. S-a blocat. Picioarele nu mai reușeau să susțină greutatea corpului. În orice secundă se putea prăbuși și din cauza stării de slăbiciune pe care o avea în ultimul timp
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
În orice secundă se putea prăbuși și din cauza stării de slăbiciune pe care o avea în ultimul timp, de când nu se mai hrănea corespunzător. Nu putea vedea persoana de la volan, geamurile întunecate protejând interiorul. Mașina porni în viteză imediat ce fusese observată. Se îndepărtă foarte repede lăsând-o pe Karina debusolată, contrariată în urmă. Ochii negri. Instinctul nu o înșelase, chiar era urmărită. Dar, ce voia să demonstreze cu aceste apariții scurte fără să-i dea posibilitatea să vadă cine e? Ce
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-i făcea atât de mult rău. Scăpă sticla de apă, uitând că o avea pe brațe, în momentul în care se ridică. Zgomotul acesteia pe gresia lucioasă a întors toate capetele spre ea. Exact ce nu-și dorea, să fie observată. Nu putea să se uite în direcția lor,ridică sticla și întorcându-se cu spatele o luă în sens opus. Karina nu mai voia să audă nimic, voia să dispară chiar în acel moment fără să știe cineva că a
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pe față, apoi să le aranjeze din nou la locul lor, dar doar pentru puțin timp. Rafale puternice o loveau în față, biciuindu-i obrajii roșii. Trebuia să înfrunte orice atunci când își dorea să obțină ceva, să înainteze. În depărtare observă un lac. Cu pași mici, se îndreptă spre el, agale. Nu se grăbea. Lacul o aștepta oricum, indiferent de rapiditatea cu care ajungea la el. Și dacă s-ar fi grăbit și ar fi ajuns mai devreme, ar fi găsit
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
sfârșit putea să plângă. Ana intră în cameră cu cănița de ceai aburind în mână. - Karina, ceaiul e numai bun de băut. Karina deschise brusc ochii, dezorientată. - Ai adormit? Atât de mult a durat pregătirea lui? Ana o privea nedumerită observându-i lacrimile curgându-i pe obraji. - Am adormit? - Se pare că da. Nici măcar nu ai făcut bagajul? o certă blând Ana. - Bagajul? Plecăm undeva? Karina era din ce în ce mai încurcată - Nu am stabilit că ai nevoie să petreci câteva zile în casa
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
rodul firesc. „Fluturele-om” cu „aripioarele” sale numite mâini intră până la cot în avutul semenilor și nu se lasă până când nu se mânjește din cap până-n picioare spre a fi descoperit de cei în drept și băgat la pârnaie. Am observat că atunci când îi e foame, câinele, mai întâi, adulmecă, apoi latră oarecum discret, voind parcă a fi luat în seamă de un... consătean (concetățean biped pentru a obține niscai ciozvârte!) S-ar zice că astfel el, câinele, muncește să-și
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
continuă Carrascal, demult au dat boboci de flori... Vă plac florile? îl întreabă Leonsia. Cum poți studia botanica fără ele? Marina, ferindu-și ochii de Avito, și-i întoarce surâzătoare spre Leonsia și apoi la bărbat zicând: Are haz! Și, observându-l pe Carrascal, aude o voce care vine din interior: "Suflet primitiv, protoplasmatic, virginală inimă inconștientă!" în timp ce inima sa, conștientă și întreagă, începe să-și accelereze bătăile. Dumneavoastră trebuie să știți multe lucruri, domnule Carrascal. De ce doamna mea, doña Marina
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
va nega, fie presupusul geniu nu este așa, fie nu a fost fixat bine în mama sa. Și raportul amoros? Îl va înțelege bruneta plutoniană? O, instinctul ghicește ce nu înțelege și își amintește Avito cum contemplase, cu câtă atenție observase odată o pisică cu un iepuraș de casă de India, inoculat cu tifoidă, și calma familiaritate cu care păsările cerului se așezau pe firele de telegraf, departe de stânjeneii câmpului. Lucru decis, deci: documentul redactat pentru Leonsia va merge, așa cum
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
zice: Această forță de presiune o va pierde apoi. Stră-străbunicul nostru, antropopitecul și vărul de-al doilea, cimpanzeul.... Ce lume e asta, Fecioară Preasfântă! Și se retrage mai mult în somn. Alte dăți îi pune un văl pe ochi să observe dacă îl urmărește cu privirea, sau face zgomot pentru a atrage atenția. Și în unele și în altele se întâmplă că sprijinind copilul cu mânuțele sale de pânză se aprinde și izbucnește în plâns iar mama îl potolește dându-i
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
târziu să se înțeleagă cu ceilalți; exersează forța creatoare divină a copilăriei, se joacă, creează cuvinte fără sens: puchulili, pachulila, titamimi... Fără sens? Nu a început așa limbajul? Nu a fost la început cuvântul și apoi sensul său? Don Avito observă singuraticele jocuri ale micuțului geniu, aceste tentative de activitate, această pâlpâire spirituală, acest parcurs în toate direcțiile prin jungla din sine ce i se prezintă a fi un nou drum. Observă ce efect îi produce când îl învață despre un
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la început cuvântul și apoi sensul său? Don Avito observă singuraticele jocuri ale micuțului geniu, aceste tentative de activitate, această pâlpâire spirituală, acest parcurs în toate direcțiile prin jungla din sine ce i se prezintă a fi un nou drum. Observă ce efect îi produce când îl învață despre un purice la o simplă privire, mai întâi, apoi la microscop. Mușamaua care acoperă masa este din acelea în care se află reprezentate principalele invenții cu portretele inventatorilor. Lui Montgolfier îi zice
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
un nătăfleț, ci un invidios; te-a educat așa, poate din invidie, ca să nu fi ca el... Nu, nu, aceasta este zăpăceală". Sună la ușă, dă să intre și intră don Avito. Avem de vorbit, Apolodoro. Tu îmi vei vorbi. Observ la tine, de un timp, ceva straniu și de fiecare dată răspunzi mai puțin așteptărilor mele. Nu tu ai conceput asta? Nu eu am conceput, ci știința. Știința? Știința, da, căreia îi datorezi și îi datorăm toți. Și de ce să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
va cristaliza sensul tragic a trei milenii de poezie. După Aristotel, „tragediile cele mai izbutite au ca subiect 12 isprăvile câtorva familii”1. De la aceste „nume transmise de tradiție” și, în primul rând, de Homer, pleacă tragicii greci. Vito Pandolfi observă că lumea religioasă își păstrează la Eschil „toată prospețimea inițială” și se contopește cu povestirile mitologice într-o viziune completă despre lume. La Sofocle este strâns legată de lumea mitologiei și constituie „elementul determinant al structurii sociale”, în timp ce la Euripide
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
lume marcată de criză, de derută, o lume în care sofiștii zdruncină credința în zei („Omul e măsura tuturor lucrurilor”, va spune Protagoraă. De aceea accentul se deplasează din planul divin în cel uman. Euripide laicizează mitul prin desacralizare. Nietzsche observă că autorul a diminuat măreția miturilor și, prin aceasta, a schimbat esența tragediei. Poeții nu se mulțumesc, așadar să povestească miturile așa cum le-au fost date; ei le abordează în manieră proprie și lasă să se vadă în piesele lor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
tragicul nu este caracterizat ca atare decât din momentul în care el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se desfășura. Diferențele dintre Sofocle și Eschil, în ceea ce privește tratarea tragediei, nu țin numai de o schimbare de generație, ci evidențiază și o altă concepție despre structura tragică și caracterul tragic al eroului. Din punctul de vedere al compoziției pieselor, se observă la Sofocle creșterea părților dialogate în raport cu predecesorul său. Eroul tragic este întotdeauna confruntat cu un altul. Această opoziție sistematică a eroului tragic față de alte personaje, în fața cărora refuză să se încline, îl așează în centrul operei - titlul tragediei reia numele
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]