3,917 matches
-
Fișcălia) • (Frâncești) • (Greblești) • (Greci) • (Gură Suhașului) • (Gurișoara) • (Horezu) • (Lunca) • (Măgura) • (Ocnița) • (Olteni) • (Pădurețu) • (Părăușani) • (Rădăcinești) • (Râmnicu Vâlcea) • (Robești) • (Roșia) (Sânbotin) • (Stănești-Lunca) • (Șirineasa) • (Teiușu) • (Titireci) • Brucla (Aiud) • Apulum (Albă Iulia) • (Băcăinți) • (Blandiana) • (Bucium) • (Cenade) • (Cicău) • (Ciugud) • (Ciumbrud) • (Daia Română) • (Dumbrava) • (Ghirbom) • (Ocna Mureș) • (Micoșlaca) • (Noșlac) • (Obreja) • (Pătrângeni) • (Rădești) • (Răhău) • (Roșia Montană) • (Sebeș) • (Șpălnaca) • (Stremț) • (Șeușa) • (Tibru) • (Vîntu de Jos) • (Apatiu) • (Archiud) • (Arcalia) • (Bârla) • (Beclean) • (Bidiu) • (Bistrița) • (Bozieș) • (Bretea) • (Budacu de Jos) • (Buduș) • (Bungard) • (Căianu Mic) • (Cepari) • (Chiochiș) • (Chiraleș) • (Ciceu-Giurgești) • (Coasta) • (Corvinești) • (Cristur-Șieu
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean) • (Jac) • (Panic) • (Pericei) • (Port) • (Rogna) • (Sâncraiu Silvaniei) • (Zalău) • (Apoldu de Sus) • (Ațel) • (Boarța) • (Brateiu) • (Copșa Mică) • (Cristian) • (Curciu) • (Hamba) • (Hosman) • (Laslea) • (Mândră) • (Micăsasa) • (Miercurea Sibiului) • (Ocna Sibiului) • (Roșia) • (Rusciori) • (Ruși) • (Sângătin) • (Șeica Mică) • (Sibiu) • (Slimnic) • (Sura Mică) • (Târnava)
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Decembrie); 1837-39, podul peste Someș-Cluj, 1838-40, cazarma Sf. Gheorghe-Cluj/ demantelerea unor turnuri ale orașului Cluj; 1843-1844, clădirea Sfatului orășenesc-Cluj; 1841-45, refaceri ale unor edificii ( castelul Jibou, 1846, castelul Banfy-Bonțida; 1850, curia din Coplean; 1871, planul din construcția castelului Bethlen din Ocna Mureș. Șantierul construcției bisericii s-a realizat abia în 1889, constructor fiind Szalay Francisc. Datorită faptului că în această localitate există un număr nesemnificativ de enoriași ce aparțin acestei confesiuni, biserica nu mai este funcțională și părți din ea au
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
Dognecea, județul Caraș-Severin, fiind descendent a mai multor generații de mineri. A fost pasionat de mic de geologie, minerale și roci. Adunând cu pasiune toată viața exponate minerale, a întemeiat în 1945 Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (vechi centru minier din Munții Dognecei). În prezent, este membru al Societății Geografice Române și ghid al vizitatorilor în muzeul ce-i poartă numele, din propria casă. Încă din tinerețe s-a preocupat de căutarea și cercetarea cristalelor
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
căutarea și cercetarea cristalelor și mineralelor. În peste cei 60 de ani de experiență, Gruescu a strâns o colecție impresionantă de câteva sute de exemplare de flori de mină din aprope toate zonele României și în special din zona Banatului (Ocna de Fier, Dognecea, Sasca Montană, Moldova Nouă). În același timp, Constantin Gruescu a intrat în posesia unor exemplare impresionante de flori de mină făcând schimburi sau cumpărându-le pentru a-și întregi colecția. Constantin Gruescu este cel care a descoperit
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
două cristale de curat de 7 centimentri intersectate într-un unghi de 90 de grade, cristale care formează o cruce albă. Muzeul de Mineralogie Estetică “Constantin Gruescu”, construit în una din camerele din propria casă a lui Constantin Gruescu din Ocna de Fier este vizitat și aprecitat de numeroși specialiști din România, Norvegia, Rusia, Marea Britanie, Franța, Italia, Egipt, Liban sau Ungaria, iar cristalele din colecția sa personală au făcut obiectul unor teze de doctorat. Exponatele sunt fascinante prin culori și forme
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
personală au făcut obiectul unor teze de doctorat. Exponatele sunt fascinante prin culori și forme care-ți stârnesc imaginația. Unele sunt galbene (sulful nativ de la Calimani), roșu cu gri (realgarul de la Moldova Nouă), verde cu gri și cafeniu (malachitul de la Ocna de Fier), liliachii (cuarț, varietate de ametist), roz (cuarțul roz de la Ocna de Fier), aurii (pirita), bordo cu negru (calcita limonitizata), altele sunt galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier) sau galbene lamai (o varietate de Schweitzerit). Formele sunt și
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
culori și forme care-ți stârnesc imaginația. Unele sunt galbene (sulful nativ de la Calimani), roșu cu gri (realgarul de la Moldova Nouă), verde cu gri și cafeniu (malachitul de la Ocna de Fier), liliachii (cuarț, varietate de ametist), roz (cuarțul roz de la Ocna de Fier), aurii (pirita), bordo cu negru (calcita limonitizata), altele sunt galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier) sau galbene lamai (o varietate de Schweitzerit). Formele sunt și ele dintre cele mai ciudate. Pe de o parte, datorită cristalizării diferite
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
gri (realgarul de la Moldova Nouă), verde cu gri și cafeniu (malachitul de la Ocna de Fier), liliachii (cuarț, varietate de ametist), roz (cuarțul roz de la Ocna de Fier), aurii (pirita), bordo cu negru (calcita limonitizata), altele sunt galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier) sau galbene lamai (o varietate de Schweitzerit). Formele sunt și ele dintre cele mai ciudate. Pe de o parte, datorită cristalizării diferite, unele exponate sunt compuse din concreșteri cu fețe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, așa-
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
sunt compuse din concreșteri cu fețe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, așa-zisele macle coaxiale, prezintă concreșteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colecției este Macla Gruescu, o macla coaxiala cu concreșteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele aduc aminte de diferite forme din domeniul culinar sau din peisajul montan. O piesă deosebită este cea pe care minerii au botezat-o
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
de elevi și studenți care vin an de an la Casa Binelui, deoarece colecția este unică în țară și reprezintă o adevărată hartă geologică a Munților Metaliferi ai Banatului, a industriei extractive a aurului și fierului, extrase din perimetrul Dognecea - Ocna de Fier - Bocșa încă de pe vremea românilor. Expoziția a fost de asemenea vizitată și de președinți ai României, de regina Beatrice a Olandei și de alte personalități. În muzeul lui Constantin Gruescu din Ocna de Fier, denumit în localitate “Casă
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
și fierului, extrase din perimetrul Dognecea - Ocna de Fier - Bocșa încă de pe vremea românilor. Expoziția a fost de asemenea vizitată și de președinți ai României, de regina Beatrice a Olandei și de alte personalități. În muzeul lui Constantin Gruescu din Ocna de Fier, denumit în localitate “Casă Binelui” se află expuse sute de piese unicat. Este primul muzeu particular de minerale estetice din România care funcționează de prin anii 1950 și dintotdeauna intrarea a fost gratuită. Multe dintre exponatele strânse de
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
Biserica de lemn din Sat Șugatag, comuna Ocna Șugatag, județul Maramureș, datează din anul 1642. Are hramul „"Cuvioasa Paraschiva"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Sat-Șugatag este o veche așezare a Maramureșului istoric, pe valea Marei, atestată documentar pentru prima oară printr-
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
în 1945), ambii răzeși agricultori. Studii: Școala Primară în satul Prăjești, com.Măgirești (1950-1954), Școala Elementară în Măgirești (1956-1959). Urmează apoi Școala Profesională de Chimie în orașul Târnăveni, jud. Mureș (1959-1962), finalizându-și studiile liceale la Liceul Teoretic din Tg.Ocna și Onești, jud.Bacău (1962-1966). În perioada 1967-1972 este student al Facultății de Filologie, Secția Română-Italiană, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, terminând ca Șef de Promoție. Obține Doctoratul în literatură română cu teza „Ion Creangă - Măștile Inocenței", în
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
se găsește actualmente în fața bisericii. În 1899, Alexa Perian a revendicat proprietatea izvorului, pe baza argumentului că familia sa îngrijise izvorul timp de 60 de ani, fără a fi oprită de societatea de cale ferată, fiind sfătuit de autoritățile din Ocna de fier să acționeze în instanță Drăgălina a făcut în continuare eforturi pentru construcția mănăstirii, cedând o livadă și intenționând construcția unei case de rugăciune, cu trei camere. Nicolae Drăgălina a murit în primăvara anului 1902, neglijând să cedeze și
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
Acest domeniu a fost inclus în provincia Sibiului, din punct de vedere juridic și administrativ, la începutul secolului al XV-lea. Colonizarea sașilor pe acest domeniu s-a făcut anterior anului 1283, când se atestă documentar, în 1263, că satele Ocna Sibiului, Mănărade, Hașag și Nocrich aparțineau lui Jula, fiului banului Ladislau. Conform acestui document nu este atestată și prezența sașilor aici, deoarece regiunea cuprindea mai multe sate care erau în proprietate nobililor, greavilor, prepoziturii Sibiului sau chiar episcopiei Transilvaniei. Din
Două Scaune () [Corola-website/Science/314806_a_316135]
-
dar s-au evidențiat printr-o titulatură specială de „"legales comites"” („juzi de drept”). Ultimele mențiuni despre ei sunt din anul 1467, când greavul Petrus a fost executat la Sibiu pentru acuzația de conspirație împotriva lui Matia Corvin. Greavii din Ocna Sibiului apar în documente ca și conducători ai răsculaților din anul 1277 care au asediat și distrus catedrala din Alba Iulia. Conform cercetărilor lui Oliver Velescu, acesta consideră că greavii din Ocna Sibiului își disputau de fapt supremația asupra aservirii
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
de conspirație împotriva lui Matia Corvin. Greavii din Ocna Sibiului apar în documente ca și conducători ai răsculaților din anul 1277 care au asediat și distrus catedrala din Alba Iulia. Conform cercetărilor lui Oliver Velescu, acesta consideră că greavii din Ocna Sibiului își disputau de fapt supremația asupra aservirii mai multor localități din apropierea Sebeșului cu episcopul Transilvaniei. Mișcarea condusă de greavul Gaan este considerată a fi fost o revoltă similară cu cea a țărănimii române sau ungare împotriva aservirii comunităților săsești
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
în Podișul Transilvaniei se găsesc câmpii, depresiuni și podișuri: Subcarpații reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfășoară atât la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei și Motrului) cât și în interiorul său, (în zonele Bistrița - Homoroade, Hârtibaciu - Ocna Mureș și Turda - Beclean). Subcarpații apar ca o treaptă de relief între munți și regiunile jose de la exteriorul acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin depresiuni. Dealurile de Vest reprezintă o unitate geografică
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
este o veche unitate minieră din Ocna Dejului, județul Cluj, specializată pe extracția sării geme în stare solidă. Întreprinderea aparține „Societății Naționale a Sării” din București (SALROM). Adresa: str. Salinei nr.6, 405200 Ocna Dejului, județul Cluj. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
este o veche unitate minieră din Ocna Dejului, județul Cluj, specializată pe extracția sării geme în stare solidă. Întreprinderea aparține „Societății Naționale a Sării” din București (SALROM). Adresa: str. Salinei nr.6, 405200 Ocna Dejului, județul Cluj. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
Dejului, județul Cluj, specializată pe extracția sării geme în stare solidă. Întreprinderea aparține „Societății Naționale a Sării” din București (SALROM). Adresa: str. Salinei nr.6, 405200 Ocna Dejului, județul Cluj. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. În epoca romană modul de exploatare a sării a avut un caracter sezonier (din primăvară, până înspre toamnă), implicând însă asigurarea nevoilor generale ale statului pe durata unui întreg an
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
m. Conturarea masivului de sare s-a făcut în limitele zonei exploatate prin lucrări subterane sau cercetate prin lucrări de explorare de suprafață (lungime: cca 4 km pe direcție nord-sud, lățime: cca 2 km pe direcție est-vest). Sarea gemă de la Ocna Dejului s-a exploatat în 2 sectoare: a) nordic (în zona Dealului Cabdic, între Dej și Ocna Dejului) b) sudic (în zona Ocna Dejului) În sectorul nordic au existat exploatări romane de suprafață (cariere) și exploatări medievale subterane (aici sunt
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
prin lucrări de explorare de suprafață (lungime: cca 4 km pe direcție nord-sud, lățime: cca 2 km pe direcție est-vest). Sarea gemă de la Ocna Dejului s-a exploatat în 2 sectoare: a) nordic (în zona Dealului Cabdic, între Dej și Ocna Dejului) b) sudic (în zona Ocna Dejului) În sectorul nordic au existat exploatări romane de suprafață (cariere) și exploatări medievale subterane (aici sunt lacurile sărate Toroc-Cabdic de 41 m adâncime și nr.1, colmatat). Începând cu Evul Mediu târziu exploatarea
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]