3,757 matches
-
a trimis la Lake Placid o delegație formată din 35 sportivi (33 bărbați și 2 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 9 probe (8 masculine și 1 feminină). La această ediție s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unor reprezentanți ai României în probele de patinaj viteză și sanie. Echipa masculină de hochei pe gheață a României s-a calificat la Jocurile Olimpice după ce a obținut locul 3 la turneul de calificare de la Galați, unde au
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 () [Corola-website/Science/318647_a_319976]
-
gheață a României s-a calificat la Jocurile Olimpice după ce a obținut locul 3 la turneul de calificare de la Galați, unde au mai participat Austria, China, Danemarca, Elveția, Norvegia, Olanda, RDG, Japonia și Ungaria. Pentru faptul că s-au calificat la olimpiadă, membrii echipei de hochei au primit câte 4.000 de lei fiecare (o sumă importantă la acea vreme). Echipa de hochei a locuit la Lake Placid într-un penitenciar, care abia fusese construit și nu era încă inaugurat. Cele mai
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 () [Corola-website/Science/318647_a_319976]
-
patinatori de viteză: Andrei Erdely, Vasile Cocoș și Jenei Dezideriu au ocupat poziții între 20 și 33. La aceste jocuri olimpice, a avut loc prima participare românească în probele de sanie. Aici au concurat singurele două sportive românce participante la olimpiadă, ocupând locurile 20 și 21. . La această ediție a Jocurilor Olimpice, România nu a obținut nici un punct în clasamentul pe națiuni. Clasament grupa B
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 () [Corola-website/Science/318647_a_319976]
-
trimis la Salt Lake City o delegație formată din 21 sportivi (11 bărbați și 10 femei), care au concurat la 8 sporturi cu 26 probe (14 masculine și 12 feminine). La această ediție s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unui reprezentant al României în proba de patinaj viteză pe pistă scurtă. Cheltuielile de deplasare s-au cifrat la 4 miliarde de lei vechi, iar cele cu pregătirea sportivilor au fost de 12 miliarde lei vechi. În
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
Ciurina erau ruși și sănierul Bogdan Macovei era român. Cel mai bune rezultat obținut de delegația Republicii Moldova a fost locul 8 obținut de Natalia Levcencova la 15 km schi fond. Schioarea Elena Gorohova a participat la cea de-a patra olimpiadă de iarnă, ea concurând atât la biatlon, cât și la schi fond. Biatlonistul Mihail Gribușencov nu a mai concurat în proba de 20 km individual. Antrenorul său, Petru Bria, a luat decizia ca sportivul să nu mai ia startul, afirmând
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
24 la start în bloc și pe 27 la sprint. În sezonul următor, a obținut rezultate mai bune, terminând competițiile de cupă mondială pe locul 33 (cu 177 puncte). La întrecerea de la Antholz-Anterselva, s-a clasat pe locul 7. După Olimpiada de iarnă de la Torino, Levcencova a plecat în concediu de maternitate, neparticipând la sezonul competițional 2006-2007. Ea a revenit în probele de biatlon în sezonul 2007-2008, după nașterea fiicei sale. După cum a scris presa sportivă din Republica Moldova, sportiva intentiona să
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
Bălan a concurat și în probe de cupe alpine sau în campionatul național al Republicii Moldova. În plus, a concurat și la Campionatul Mondial de schi fond de la Liberec (2009) și a terminat pe locul 100 în proba de sprint. Înainte de olimpiada din 2010, a început să se antreneze la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei, împreună cu Petrică Hogiu, Victor Pînzaru și Alexandra Camenșcic, sub îndrumarea antrenorului Vasile Bejenariu, care s-a născut în Câmpulung Moldovenesc. De asemenea, a concurat și
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]
-
Campionatul Mondial de schi fond de la Liberec (2009) și a terminat pe locul 85 în proba de sprint. Cel mai bun rezultat al său în anul 2010 a fost locul 81 realizat în competiția de cupă mondială de la Oberhof. Înainte de olimpiada din 2010, a început să se antreneze la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei, împreună cu Petrică Hogiu, Victor Pînzaru și Sergiu Bălan, sub îndrumarea antrenorului Vasile Bejenariu, care s-a născut în Câmpulung Moldovenesc. Alexandra Camenșcic a făcut parte
Alexandra Camenșcic () [Corola-website/Science/318733_a_320062]
-
în 19 meciuri. Tot în anul 1999, Carmen participa la calificarea echipei naționale la Jocurile Olimpice de vară, desfășurate la Sydney, în Australia, unde România nu s-a clasat decât pe locul 7. Carmen nu a reușit să ia parte la Olimpiada, din cauza unei accidentări. În anul 1999, Carmen Amăriei s-a transferat la echipa franceză E.S.B.F. Besançon, unde a rămas până în 2004. În această perioadă, Amăriei a devenit de două ori campioană a Franței, în 2002 și 2003. Tot în 2003
Carmen Amariei () [Corola-website/Science/316202_a_317531]
-
al filialei din Ploiești a „Societății de Științe Matematice și Fizice” care se constituise sub președinția lui Grigore Moisil, funcție pe care o va deține fără întrerupere, alternînd-o cu aceea de președinte, pînă la pensionare. În același an, la prima olimpiadă de matematică, organizată in Ploiești înainte de a se generaliza în toată țara, punctajul maxim este obținut de patru elevi ai săi. Cercul de matematică al elevilor săi este popularizat în întrega țară. În 1950, la apariția primei pagini a rezolvatorilor
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
lucrul cu întreaga clasă, antrenîndu-i pe elevii buni in activitatea cercului de matematică. Rezultatele aveau să apară curînd. Elevul său Andrei Chirică, primul secretar al cercului de matematică, avea să fie în 1955 și primul premiant la faza finală a Olimpiadei Naționale de Matematică. În perioada 1955-1964, din totalul de 391 de premianți la fazele finale ale Olimpiadei Naționale de Matematică, 113 au fost din București și 43 de la liceul Ion Luca Caragiale din Ploiești, dintre care 23 fiind elevii săi
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
curînd. Elevul său Andrei Chirică, primul secretar al cercului de matematică, avea să fie în 1955 și primul premiant la faza finală a Olimpiadei Naționale de Matematică. În perioada 1955-1964, din totalul de 391 de premianți la fazele finale ale Olimpiadei Naționale de Matematică, 113 au fost din București și 43 de la liceul Ion Luca Caragiale din Ploiești, dintre care 23 fiind elevii săi. În anul 1958, au fost 5 premianți din București și 4 de la Liceul „Ion Luca Caragiale” din
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
În 1959, la clasa a X-a au fost premiați 1 elev din București, 4 elevi din restul țării și 5 elevi ai săi. În același an un elev al său, Basarab Nicolescu, se clasează pe primul loc la prima Olimpiadă Internațională de Matematică. Alți elevi eminenți ai profesorului , din aceeași promoție, au fost Ioan Tomescu și Virgil Petrescu. În 1964, pentru rezultatele deosebite obținute, lui Ion Th. Grigore i se acordă titlul de "profesor emerit". Curînd după aceea avea să
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
mai buni epigramiști din țară și cu care ocazie se desfășura și un concurs de epigrame. În 1982 cîștigă marele premiu al acestui concurs. În 1976 instituie un premiu care se acordă anual elevilor liceului evidențiați la etapa finală a Olimpiadei Naționale de Matematică, pe care îl suportă material din resursele personale. Cu trecerea timpului, aceste resurse reducîndu-se, pe de o parte ca urmare a unei legislații abuzive care desființase mai întîi îndemnizația de profesor emerit, apoi și dreptul la recalcularea
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
va fi asigurat material de foștii elevi, marcînd astfel o altă calitate a profesorului, aceea de a realiza o punte de legătură între generații. În timp premiul a mai fost acordat, cu caracter excepțional, și elevilor cu rezultate deosebite la Olimpiadele Naționale sau Internaționale de Fizica sau Informatică, precum și absolvenților clasați pe primul loc la concursurile de admitere în învățămîntul superior. După 1990, premiul se acordă în continuare prin strădaniile Fundației "Nichita Stănescu", în cadrul căreia ființează o secțiune "Profesor Ion Th.
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
din rândurile lor în litigii de despăgubiri și amende. După informația din Cronică lui Eusebiu, răscoală evreilor sau a iudeilor a izbucnit abia în anul 16 al domniei lui Adrian, al 4-lea an al celei de-a 227-a Olimpiade. Era în timpul guvernatorului Quintus Tinerius Rufus. Împăratul Adrian a trimis o armată pentru a zdrobi rezistență. Bar Kohba, care s-a aflat în fruntea insurgenților, a pedepsit pe orice evreu care a refuzat să se alăture răscoalei. Războiul dintre români
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
incompletă din satul natal (1966 - 1974), astăzi gimnaziul "Mihai Viteazul", și Școala medie nr.2 din or. Leova (1974 - 1976), pe care o absolvă cu medalie de aur. În 1973 debutează cu versuri în presa pentru copii. Se remarcă în cadrul olimpiadelor din Republica Moldova la limba și literatura română și istorie. A absolvit cu exelență Universitatea de stat "M.V.Lomonosov" din Moscova, facultatea de istorie, specialitatea etnologia, susținând o teză despre valoarea istorico-etnologică a operei lui Nicolae Milescu Spătarul. În anii de
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
s-a jucat între finalistele de la Olimpiada din 1928, Uruguay și Argentina. Finala s-a jucat pe Estadio Centenario pe 30 iulie. Porțile stadionului s-au deschis la opt fix, cu șase ore înainte de lovitura de început, la amiază stadionul fiind plin, oficial având capacitatea de 93
Finala Campionatului Mondial de Fotbal 1930 () [Corola-website/Science/320375_a_321704]
-
aur în 1948 și bronz în 1952), Danemarca (argint în 1960) și Japonia (bronz în 1968) întrerupând această dominație. Din dorința unei schimbări, CIO a permis din 1984 prezența jucătorilor profesioniști, dar FIFA a intervenit pentru a nu face din Olimpiadă un concurent pentru Campionatul Mondial și a modificat această regulă, astfel că doar țările din Africa, Asia, Oceania și America de Nord și Centrală puteau alinia cea mai bună echipă. În schimb, țările din Europa și America de Sud aveau dreptul de a trimite
Fotbal la Jocurile Olimpice () [Corola-website/Science/321239_a_322568]
-
Asia, Oceania și America de Nord și Centrală puteau alinia cea mai bună echipă. În schimb, țările din Europa și America de Sud aveau dreptul de a trimite jucători care nu evoluaseră la Campionatul Mondial. Astfel, majoritatea țărilor a trimis echipe de tineret la Olimpiadă. Din 1992, regulamentul a fost din nou schimbat, fiind instalată o limită maximă de vârstă de 23 de ani. Din cauza numărului mare de stadioane necesare pentru organizarea unui turneu olimpic de fotbal, CIO a permis utilizarea unor stadioane aflate în
Fotbal la Jocurile Olimpice () [Corola-website/Science/321239_a_322568]
-
de stadioane necesare pentru organizarea unui turneu olimpic de fotbal, CIO a permis utilizarea unor stadioane aflate în alte orașe decât gazda Jocurilor Olimpice. Aceste stadioane au fost chiar și la peste 3.000 de kilometri de orașul gazdă, precum cazul Olimpiadei din 1984, de la Los Angeles, când unele meciuri au avut loc pe coasta de est a Statelor Unite. Ca și la Campionatul Mondial, calificările pentru competiția olimpică au loc pe fiecare continent în parte. Confederațiile continentale organizează turnee speciale de calificare
Fotbal la Jocurile Olimpice () [Corola-website/Science/321239_a_322568]
-
lui Matei Eminovici către Corneliu Botez (""Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni de la un anume Murguleț.""). Raluca Eminovici provenea dintr-o familie cu preocupări monahale, trei surori de-ale sale (Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu) fiind monahii la Mănăstirea Agafton. Bisericuța a devenit astfel lăcaș de rugăciune al familiei, ea continuând să fie folosită ca biserică a satului Ipotești și după cumpărare, salariul preotului fiind plătit de tatăl poetului, Gheorghe Eminovici, care deținea moșia
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
foarte probabil să se producă accidental oricum. Drept rezultat al înfloririi orașelor grecești în perioada clasică, alte festivaluri importante au apărut în Asia Minor, Magna Graecia și zona continentală principală oferind atleților oportunitatea de a obține faimă și avuții. În afara Olimpiadelor, cele mai respectate erau cele Istmice din Corint, Jocurile Nemeice desfășurate în Nemea, Jocurile Phytice din Delphi și Jocurile Panatenaice din Atena, unde câștigătorul cursei de care cu patru cai era recompensat cu 140 de amfore cu ulei de măsline
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
Actualmente este doctorand în cadrul Universității ,Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca unde sub coordonarea Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru pregătește o teză despre "Raporturile dintre Biserica Ortodoxă Română și Casa Regală a României între anii 1918-1947". Pe parcursul studiilor liceale a participat la numeroase olimpiade și concursuri școlare remarcându-se prin rezultatele obținute. A primit ca recunoaștere a rezultatelor excepționale Bursa de Merit din partea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud între anii 2005-2011. În perioada studiilor universitate a participat la o serie de simpozioane și sesiuni de comunicări
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
pierdut însă în turul trei în fața viitoarei campioane Ana Ivanović. Primul său trofeu într-un turneu WTA a venit în luna august, când s-a impus în competiția de la Stockholm fără a ceda vreun set. A urmat apoi participarea la Olimpiada de la Beijing, unde a fost eliminată în turul trei, și apoi câștigarea celui de-al doilea trofeu al carierei, la New Haven. În 2009, daneza a ajuns în premieră în finala unui turneu de Mare Șlem, dar a pierdut trofeul
Caroline Wozniacki () [Corola-website/Science/320908_a_322237]