3,686 matches
-
unui roman scris de scriitorul maghiar Imre Kertész, care în anul 2002 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură. Romanul, de inspirație autobiografică, îl are în centru pe Kövesi Gyuri, un adolescent maghiar de origine evreiască, care a trăit ororile deportării în lagărele din Auschwitz și Buchenwald. Acțiunea începe cu plecarea tatălui, concentrat într-un lagăr de muncă forțată. Gyuri trăiește cu mama sa vitregă, și lucrează la fabrica Csepel. Într-o zi este coborât de un polițist din autobuz
Fără destin () [Corola-website/Science/318936_a_320265]
-
să fie executat Gyuri află întâmplător că lagărele vor fi eliberate. Odată cu întoarcerea la Budapesta viața tânărului erou se schimbă iremediabil. Află că tatăl său a murit, mama vitregă s-a recăsătorit, iar casa părintească are alți locatari. Marcat de ororile trăite Gyuri este incapabil să se adapteze în noua lume, și realizează că viața lui reîncepută este, după cum spune și titlul, fără destin. Romanele care continuă firul poveștii din "Fără Destin" sunt: "Eșecul" și "Kadiș pentru copilul nenăscut "(editura Est
Fără destin () [Corola-website/Science/318936_a_320265]
-
iar din acest motiv textul nu ar fi suficient de clar. „Ar fi trebuit, poate, să insist mai mult asupra sensului secret al Domnișoarei Christina: un «spirit» care încearcă să-și recupereze condiția carnală, răstoarnă toate legile Firii. De aici oroarea, spaima, imoralitatea pe care o provoacă orice «apariție». Simina, fetiță de 9-10 ani, se comportă ca o femeie sexualicește matură, datorită raporturilor ei «spirituale» cu «spiritul» Domnișoarei Christina. Simina provoacă aceeași «oroare» ca și apariția fantomei care nu voia să
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
condiția carnală, răstoarnă toate legile Firii. De aici oroarea, spaima, imoralitatea pe care o provoacă orice «apariție». Simina, fetiță de 9-10 ani, se comportă ca o femeie sexualicește matură, datorită raporturilor ei «spirituale» cu «spiritul» Domnișoarei Christina. Simina provoacă aceeași «oroare» ca și apariția fantomei care nu voia să se despartă de pământ”, nota într-o însemnare datată 26 iulie 1965 din "Jurnalul inedit". Tema principală a „Domnișoarei Christina” o reprezintă conflictul fantastic generat de confruntarea a două supraforțe, Viața și
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
fost Ardengo Soffici (în același timp și pictor), Fortunato Depero și Gian Pietro Luciani. În 1913, Giovanni Papini se situează pe poziții futuriste în revistă "„Lacerba”", de exemplu cu articolul "„Caldo bagno di sangue”" („Baie caldă de sânge”), apoi, văzând ororile războiului, se retrage. În pictură, futurismul este reprezentat de către Umberto Boccioni, Gino Severini, Giacomo Balla, Carlo Carrà și Luigi Russolo, care publică pe 8 martie 1910 „Manifestul picturii futuriste”, mai tarziu (1915), „Manifestul construirii futuriste a universului”. ul devine, așadar
Futurism () [Corola-website/Science/297581_a_298910]
-
-l, tăiați pe urmă fiecare cuvânt, puneți-le într-un sac, mișcați...” Numele școlii a fost găsit la întâmplare, vârându-se cuțitul de tăiat hârtie într-un Larousse. Dadaismul nu era decât o mistificare și o demonstrație estetică negativă. Din oroarea de academism se refuza nu numai orice tip de artă și orice tehnică folosită, dar și acele organizări de idei pe care imaginația, coerența de la sine, le-ar fi introdus automat în elementele disparate. Poemul nu mai era opera unui
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
Imperiul Bizantin. După spusele lui Lactantius, împăratul Galerius (c. 260 - Aprilie sau Mai 311) și-a afirmat originea dacică și s-a declarat dușman al numelui Roman, propunând chiar ca imperiul să se numească nu roman ci Imperiul Dac, spre oroarea patricienilor și senatorilor. El și-a exprimat atitudinea anti-romană imediat ce a avut funcția de împărat, tratând cetățenii romani cu cruzime exemplară, așa cum cuceritorii îi tratează pe cuceriți, totul în numele aceluiași tratament pe care victoriosul Traian l-a aplicat cu două
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
la Ghetoul din Łódź, iar Ottla în lagărul de concentrare din Theresienstadt. Ottla este omorâtă la 7 octombrie 1943 la Auschwitz, iar despre Valli sau Elli nu se mai știe nimic după război. Franz Kafka nu va asista la aceste orori, moartea lui survenind în 1924. Avansând rapid pe scara socială, părinții lui Kafka își schimbă de mai multe ori domiciliul, în mai puțin de patru ani: de la Piața Wenceslas în 1885, la Geistgasse în următorul an și Niklastraße în 1888
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
indiferență și ironie: « Germania a declarat război Rusiei - După amiază, ore de înot. ». Kafka este găsit apt de război, dar poziția sa « indispensabilă » în cadrul companiei de asigurări îi îngăduie să rămână în rezervă. Cumnatul său însă, Josef Pollak, participă la ororile conflagrației și îi relatează în noiembrie « surescitat peste măsură» povestea unui căpitan străpuns de multiple lovituri de baionetă. E posibil ca revoltătoarea imagine să fi stat la originea povestirii " Colonia penitenciară", scrisă la doar câteva zile mai târziu. Lucrarea descrie
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de o minte minuțioasă, astfel încât claritatea exprimării să fie maximă. Hannah Arendt numește opera lui Kafka « cea mai pură proză germană a secolului ». Peter Gay observă că tehnica migăloasă a detaliului din "Metamorfoza" sau "Colonia penitenciară" potențează efectul zguduitor al ororilor descrise. Camus nu se arată încântat de acest stil, pe care îl consideră, cel puțin în comparație cu proza lui Melville, « separat de trup și de natură » Ceea ce frapează în special la Kafka însă este modul prin care naratorul încearcă, cu instrumentul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
un vas cu apă », ceea ce le împiedică să conștientizeze ridicolul vieții lor, pentru că « o glumă devine glumă doar în afara acvariului ». Prin abilitatea lui de a ne transporta în « interiorul glumei », Kafka ne revelează astfel trăsătura latentă a comicului și anume oroarea acestuia. Din acest motiv, de multe ori, situațiile comice sunt umbrite de dimensiunea lor terifiantă. În mod strict, doar povestiri foarte succinte, cu tâlc, precum "În fața legii", "O solie imperială", "Stema orașului", "Prometeu", "Poseidon" și "Vulturul" se înscriu în specia
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
autorități. Comuniunea dintre individ și comunitate era obținut prin propagandă. Soldații ajungeau să se resemneze la un moment dat și se disciplinau să lupte ținând cont că nu aveau alternative. Dezertorii erau priviți cu invidie. Soldații, pentru a scăpa de oroarea războiului, apelau la diverse tipuri de dezertare. Cum dezertarea era aspru pedepsită, se recurgeau la alte metode de ieșire din lupta. Una dintre acestea era rănirea. Soldatul, căpătând o rană care să nu-i pună viața în pericol, dar una
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
muribunde zile și nopți ale camarazilor căzuți pe "pământul nimănui" până când mureau. Permisiile erau momente de bucurie, dar neîmplinite căci soldații evitau să vorbească cu nevestele și copii lor despre viața de pe front cu scopul de a-i proteja de ororile războiului. S-a manifestat o discrepanță între ofițer și soldat. La vest, ofițerii își exprimau atitudinea de paternitate. Pentru prima dată în istorie, având în vedere că nivelul de alfabetizare crescuse, au fost publicate mărturii și ale ofițerilor și ale
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
într-un număr de optzeci de gravuri - artistul prezintă fantasme care prind viață când rațiunea adoarme și voința omului este guvernată de prostie, mârșăvie, durere sau dorințe neînfrânate. În anii 1810-1815 urmează un al doile ciclu, ""Los desastres de la guerra"" ("Ororile războiului"), în perioada războiului cu Franța napoleoniană și a înăbușirii sângeroase a revoltei populației din Madrid. Represiunea răsculaților va face obiectul a două tablouri celebre: "2 mai 1808 - Masacrul de la Madrid", (1814) și "3 mai 1808 - Împușcarea revoltaților madrileni", (1814
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
Saturn devorându-și copiii"" etc., care produc o impresie extraodinar de deprimantă, adeseori de-a dreptul insuportabilă. În creația lui, drumurile artei și ale frumuseții s-au separat, temele pictate necesitau alte categorii estetice, incluzând și ""urâtul"". Privirea artistului transformă oroarea realității în opere pline de dramatism și cruzime. În anul 1823, Ferdinand al VII-lea le cere francezilor ajutor armat pentru a înăbuși revoluția care izbucnise la Madrid. În 1824, Goya pleacă la Plombières-les-Bains, o stațiune din munții Vosgi. După
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
triumvirat, al doilea și ultimul, cu Octavius, Antoniu, și comandantul loial al cavaleriei lui Cezar, Lepidus. Al Doilea Triumvirat l-a zeificat pe Cezar ca "divus Iulius" și, văzându-se că uciderea sa a fost posibilă tocmai din pricina clemenței sale, oroarea proscrierilor, abandonată din epoca lui Sulla, a fost readusă asupra inamicilor triumviratului în scopul de a-și însuși și mai multe fonduri pentru al doilea război civil, dus împotriva lui Brutus și Cassius, pe care Antoniu și Octavian i-au
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
îngrădit o bucată de pământ, ce s-a gandit să-și spună: Acesta este al meu!" și a găsit oameni destul de stupizi ca să-l creadă, a fost""adevăratul fondator al societății civile. De la câte crime, războaie și ucideri, de la câte orori și nenorociri nu ar fi putut cineva să salveze omenirea, dacă ar fi tras""țărușul, sau ar fi umplut sântul, strigând către semenii săi: "Feriți-vă de-a asculta de acest impostor; sunteți pierduți dacă uitați o singură dată că
Jean-Jacques Rousseau () [Corola-website/Science/297159_a_298488]
-
citit în el! Totuși, Paradoxismul nu-i nici nihilism, nici disparitate. <br> Această carte de nonpoeme este un protest contra comercializării Artei. Voi, scriitorii, vă vindeți sentimentele? Creați numai pentru bani? Sunt publicate numai cărți de crime, de sex, de orori. Unde este adevărata ARTĂ?... Puteți găsi în această carte de poeme neselecționate tot ceea ce nu aveți nevoie și care nu vă place: poeme care nu trebuie citite, care nu trebuiau scrise nicidecum! Bucurați-vă de astă. Numai după suferință poți
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
lumea cea mai neașteptată, diplomați cunoscuți, senatori respectabili, deputați grăbiți, ariviști de tot felul, clienți bogați, ziariști serioși sau lihniți, șantajiști de meserie, solicitatori de rând, văduve, orfani, bancheri, cămătari, femei suspecte, toată zgura politicianismului român. [...] Porțile Orientului în toată oroarea lor și, desigur, cel mai tipic colț al Bucureștilor antebelici.<br>Sus, liniște și seninătate. D-na Bessie Ionescu, înconjurată de câteva englezoaice și de nenumărați câini, citind, cântând la pian și ocupându-se cu o britanică tenacitate de protecția
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
ul este un curent artistic. Generația de artiști de după Primul Război Mondial, confruntată pentru prima dată cu ororile unui război care nu dădea semne că s-ar apropia de sfârșit a fost una din cele mai radicale din istoria umanității. Intelectualii, dezertorii, refugiații politici, toți revoltații împotriva absurdității acestui conflict, se reunesc în mod regulat în jurul scriitorului român
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
dreptului cuvântului onomatopeic dada. Denumirea curentului dadaism provine din franțuzescul "dadisme" (dada = „căluț de lemn” în limbajul copiilor). ul ia naștere în mod oficial la 6 februarie 1916. În conformitate cu manifestul Dada, mișcarea nu ar trebui să se numească Dadaism, având oroare de cuvintele terminate în "-ism", cu atât mai puțin să fie considerată o mișcare artistică. Curent cultural și artistic nonconformist și anarhic îndreptat împotriva rutinei în viață, gândire și artă, dezvoltat plenar între 1916 și 1923 și înființat în Zürich
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
dadaism și grupul lui André Breton, din care se va dezvolta suprarealismul. Dadaismul supraviețuiește încă datorită aproape exclusiv personalității lui Tzara și - ca o variantă - lettrismului lui Isidore Isou), abordând tendințe protestar-anarhice (jignirea „sfintelor precepte curente” și „epatarea filistinismului” din „oroarea de academism” - George Călinescu), făcând din arbitrar și din hazard principii ale creației (Tristan Tzara: "„Luați un jurnal, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați-l, tăiați pe urmă fiecare cuvânt, puneți totul într-un sac, mișcați...”)." Principiile
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
Ca urmare a proiectului PCRM nr.2638 cu privire la inadmisibilitatea acțiunilor de reabilitare a nazismului a declarat că „"Fracțiunea PL insistă că acest proiect să includă și condamnarea comunismului. Noi punem semn de egalitate între nazism și comunism. Nazismul a făcut orori pe timp de război, iar comunismul a făcut crime și pe timp de pace. Nu numai prin Stalin, ci și prin Lenin și alții"”. Pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Valeriu Munteanu a fost inclus pe locul 37 în
Valeriu Munteanu (politician) () [Corola-website/Science/317184_a_318513]
-
cursul verii anului 1346 soseau 6.000 de selgiucizi din emiratul Sarukhan dar, în loc să se îndrepte împotriva lui Cantacuzino, ei au jefuit împrejurimile Constantinopolului. În Tracia au năvălit, iarăși, hoarde de soldați turci, folosiți de ambele părți, răspândind peste tot oroare și moarte. În căutare de bani pentru mercenarii săi, Anna a amanetat la bancherii venețieni pietrele prețioase din diadema imperială (ulterior, Bizanțul n-a mai reușit să le răscumpere). În ultimul moment împărăteasa Anna întindea mâna isihaștilor, alungându-l pe
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
și permisă degradarea oamenilor de către oameni. E un protest uriaș contra acestei ieftiniri incredibile și inacceptabile a vieții omenești pentru pedepsirea căreia nu s-a organizat încă nici un tribunal a la Nűremberg sau aiurea și nu se cutremură lumea de oroare așa cum s-ar cuveni spre a nu mai fi posibilă vreodată. Cartea mai are un mare merit: acela de-a contribui la adăugarea suferințelor colective din trecutul românilor pe lista acelor neamuri ce au dreptul la recunoaștere morală din partea lumii
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]