3,831 matches
-
noi o pace adâncă, robitoare, / Ca peste-un schit ce pururi ar sta în rugăciune”. Din Țara Zimbrului... preia din sămănătorism militantismul național, inclusiv șabloanele acestuia. Influențat aici mai mult de Coșbuc, adoptând și procedee utilizate de Vasile Alecsandri în Ostașii noștri, V. oferă o nouă culegere de „cântece de vitejie”. Construite impecabil, asemenea celor din prima carte, dar într-o materie verbală aspră, întrucât numește realități crâncene, versurile dobândesc intermitent o forță expresivă notabilă. V. devine poet autentic odată cu Pârgă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să fie, gingașul Noi. Se vorbește de ființe oculte, Ostașii luminii, Pasărea albastră, și se uzează (influență maeterlinckiană) de trinități fatidice și repetiții incantatorii: Și-a zis unul către doi Când au fost la masă, Și-a zis unul către doi: - M-am legat să merg cu voi,Dar m-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
, Grigore (25.I.1821, Giurgiu - 29.I.1893, București), publicist, poet și traducător. Este fiul lui Panait Serrurie, originar din insula Egina, ostaș în armata rusească, stabilit apoi în Muntenia. În preajma revoluției de la 1848 era locotenent în garnizoana Giurgiu și devenise om de încredere al comandantului său, Christian Tell. Ridicat la rangul de căpitan, avea să ia parte la eroica bătălie din Dealul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
cunoscut prin versiunea românească a Vieții lui Constantin Cantemir de Dimitrie Cantemir (1960) și a textelor din volumul Proză istorică latină (1962), precum și a unor scrieri de Paul Scarron (Romanțul comic) sau de Alfred de Vigny (Servitute și grandoare de ostaș), pe care le și prefațează. Mai traduce, mai ales în colaborare, din Axionov, Ilya Ehrenburg, Casanova, Raymond Quéneau, R. M. Rilke, Maxime Delamare, Roland Dorgelès. Îngrijitor al unor ediții din scrierile lui Anton Pann, G. Sion ș.a., A. este și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
Rainer Maria Rilke, Auguste Rodin, București, 1970 (în colaborare cu Emil Manu); Raymond Quéneau, Amicul meu Pierrot, pref. Val Panaitescu, București, 1971; Vladimir Șefner, Fericitul ghinionist, București, 1971 (în colaborare cu Gabriela Lebiti); Alfred de Vigny, Servitute și grandoare de ostaș, pref. trad., București, 1971; Roland Dorgelès, Cruci de lemn, pref. trad., București, 1972; Karel Capek, Povestiri dintr-un buzunar și povestiri din celălalt buzunar, București, 1973 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Radu Albala, „Desculțe”, LCF, 1984, 37; Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
sfârșitul sutei XV-a românii sunt în Ardeal și Țara Ungurească unul din elementele cele mai considerabile în viața politică. Trăind sub voievozi proprii și sub legile lor proprii, fără amestec din partea Ungariei, ziditori și apărători de cetăți, pururea buni ostași, epoca de aur din țările noastre, începută cu Mircea și încheind cu Ștefan cel Mare, e o epocă de aur și dincolo"435. Ilustrarea anecdotică a tezelor devine o tehnică curentă în publicistica eminesciană, jurnalistul valorificând valențele persuasive ale istorisirii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cele mai grele epoci a războiului din Balcani. Întoarcerea armatei române de pe câmpul de luptă este primită cu bucurie de români, iar presa acelei perioade slăvește, într-o serie de articole publicate pe parcursul lunii decembrie 1877, actele de vitejie ale ostașilor români pe front. Polemicile însă nu întârzie să apară, iar publicațiile conservatoare, ilustrate de Timpul și România liberă, atacă dur guvernul liberal, acuzat că a dat dovadă de neprevedere în raporturile cu Imperiul Țarist. Nedreptatea pe care Rusia o face
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Aici beții și danțuri și chiote voioase, În fund suspinuri, vaiet și plîngeri dureroase! Aici de pofte rele sînt ochii toți aprinși, Acolo curge sînge, acolo-s ochii stinși, Căci astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
autoritate și eroism. Îl amintesc pentru că el angajează o retorică specifică, un mod de a defini liric o personalitate. Conceptul se bazează pe ideea de datorie, iar datoria este pusă sub semnul a două autorități: autoritatea divină și puterea pămîntească. Ostașii lui Ștefan dau năvală În tabăra leșească strigînd: „Din cer ne vede Domnul, și Ștefan ne privește.” Conceptul moral de eroism este Întrupat de Ștefan și pentru Înfățișarea lui poetul Îmbracă veșmintele festive ale retoricii. Apariția lui Ștefan În tabără
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
moarte vie!” Discursul folosește aproape toate formele retoricii. Lipsește doar invectiva, pe care o utilizează cu strălucire, În astfel de cazuri, Eminescu. Alecsandri o Înlocuiește cu moralismul lui grav. Eticismul sever și grandios stă și la baza poemelor ocazionale din Ostașii noștri. Modelul era mai vechi (Sentinela romană, Deșteptarea României), În spiritul și cu mijloacele lirice ale timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
romantice nu lipsește. Ele au ceva grandios și năprasnic: „Ca o stîncă naltă Ce din vîrf de munte saltă, Tună, se rostogolește, Cade, rumpe și zdrobește Codrii vechi din a sa cale PÎnă-n fund, În fund de vale, Astfel crunt ostașul meu...” Arta antitezei (Fiul Romei, de o parte, și nisipurile, codrii mișcători, hidra, negurile năvălitoare de cealaltă parte) angajează, dar Într-o mică măsură, și o dialectică a elementelor. Acelea ce definesc sentinela romană, mitul, cu alte cuvinte, al trăiniciei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
neguri otrăvitoare, vifor de urgie, după care negurile, viforul pier În pustiu... Imagini, toate, ale unei violențe materiale ce se dezagregă ușor. O agresivitate ce se scurge ca apa În nisipurile secetoase... În aceeași tehnică sînt compuse și poemele din Ostașii noștri: o retorică mai obosită, bazată aproape În exclusivitate pe antiteză și personificare. Simbolurile sînt, acum, de natură strict geologică. Carpatul Înfruntă (de data aceasta În cadrul unui dialog) pe vecinul său Balcanul, așa cum Ștefan se opunea lui Albert. Unul (Balcanul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din categoria fatalităților. Vine nechemat, se insinuează, tulbură mințile oamenilor serioși, lovește și smintește inima indivizilor de toate vîrstele. În stil preromantic, Asachi Îl numește „izvor dulce de-ntristăciune”, iar Conachi, mai filozof și cu o imaginație mai războinică, Îi zice „ostașul viteaz al firii”. A defini amorul este, dealtfel, o temă importantă pentru el. Un poem se cheamă Cine-i Amoriul, un altul, foarte cunoscut, studiază relația dintre amor și prieteșug. Cea dintîi și cea mai stăruitoare imagine este aceea venită
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
săgețile lui rănesc și tămăduiesc În același timp. Ființa lui este făcută din contraste, În ea se Întîlnește binele și răul, plăcerea și amărăciunea. În Cine-i Amoriul, Conachi epuizează imaginile acestei Împerecheri de elemente antinomice: Amoriul poartă arme ca ostașii, dă năvală și fuge cu slăbiciune, ia cetăți dar nu le-nchină, se dă rob dar și robește, rănește și vindecă, aprinde focul groaznic și potolește focul... Armele lui sînt mila și iubirea: „Armele lui nu-s de heră, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca model (O fată tînără pe patul morții), vîrsta matinală a iubirii. Romanticii (Eminescu, Îndeosebi) aduc În literatură androginul, ceea ce din punct de vedere fiziologic Înseamnă vîrsta În care sexul nu se revelează. Amoriul mai apare o dată sub chip de ostaș (Amoriul, ca și ostașii), numai că armele lui sînt gingașe, iar robia este plină de haz (o noțiune frecventă În versurile lui Conachi). Hazul este echivalent cu plăcutul, agreabilul. La săgeți, Amoriul n-are, așadar, „fieră”, ci „lumini de ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tînără pe patul morții), vîrsta matinală a iubirii. Romanticii (Eminescu, Îndeosebi) aduc În literatură androginul, ceea ce din punct de vedere fiziologic Înseamnă vîrsta În care sexul nu se revelează. Amoriul mai apare o dată sub chip de ostaș (Amoriul, ca și ostașii), numai că armele lui sînt gingașe, iar robia este plină de haz (o noțiune frecventă În versurile lui Conachi). Hazul este echivalent cu plăcutul, agreabilul. La săgeți, Amoriul n-are, așadar, „fieră”, ci „lumini de ochi și gene”, arcul este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ori numind-o „săgeată cumplită”. O variantă a săgeții este „ghimpul cu venin”. Amor este Înarmat pînă În dinți, arc săgeți și umblă În mină eu o „lance de Îngrozire”, călătorește mult, lovind În dreapta și În stînga (Amanul, ca și ostașii). Poetul dă În cele din urmă un sens facil alegoric acestei expediții războinice. Nu este uitat, În acest protocol al execuției, gelatul: acela ce „face morți” și aruncă „În munci / pre amorezați”... Infinit mai subtile, mai perfide sînt armele psihice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Amoruluiă, căci În coprinderea-i nu veți vedea decît plîngeri de inimi rănite, suspinuri de piepturi săgetate, tînguiri de dureri cumplite, ohtări și tot felul de văilări din pricina Amorului: Întocmai ca Într-un spital În care se află mulțime de ostași loviți În bătaie și răniți de tot felul de arme, carii Își arăt ranele și Își spun durerile, cerînd ajutorul doctorilor. Pentru că acest Amor, copil nebun, fiu al Venerii, răzgăiat d-a sa mumă și crescut zburdalnic, În mină eu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
elevilor. * Următorul joc „Mim” Clasa este împărțită în trei echipe (Steluțele și Brăduții). Câte un elev din fiecare echipă va ieși în fața clasei și va mimă un cuvânt pe care il șoptește profesorului (Moș Crăciun, brăduț, minge, profesor, violonist, munți, ostaș, doctor): Elevul din fața va încerca prin gesturi și mimica să-i facă pe coechipierii lui să depisteze cuvântul spus. Cand coechipierii vor ghici cuvântul, echipa primește un punct. Reguli de joc: jucătorul care prezintă cuvântul nu are voie să vorbească
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ori Academia. Presa din aceste săptămâni e plină de bilanțuri care scot În lumină rodnicia muncii intelectualilor. În Scânteia, bunăoară, pot fi citite lozinci ca acestea: „Cărturari! Manifestați activ hotărârea voastră de luptă Împotriva ațâțătorilor la război” sau „Să fim ostași vrednici ai marii armate a păcii, culturii și progresului”. Din numeroasele articole În avanpremiera congresului, publicate În Contemporanul, reținem doar câteva care spun totul Încă din titlu: Intelectualii - armată combatantă de acad. prof. Ștefan Nicolau 12; Imperialiștii americani au Întocmit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
plin. E-n făclia chezașe de lumini nefrânte În fereastra de veghe din tăcutul Kremlin!». (Dan DEȘLIU. - Scrisoare pentru Irozii de astăzi) «Clădim o țară fără de mișei Pentru dușmani ni-e ura-ncinsă lavă: Slava lui August douăzeci și trei Ostașului Sovietic pururi slavă!». (Victor TULBURE. - Ostașului sovietic pururi slava) «Condusă de geniul lui Stalin o flotă uriașă Înaintează În lume, cu toate pânzele desfășurate spre victorie sub razele măreței constelației roșii - flota de neînvins a proletariatului». (Radu PĂDURE. - Ultima călătorie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lumini nefrânte În fereastra de veghe din tăcutul Kremlin!». (Dan DEȘLIU. - Scrisoare pentru Irozii de astăzi) «Clădim o țară fără de mișei Pentru dușmani ni-e ura-ncinsă lavă: Slava lui August douăzeci și trei Ostașului Sovietic pururi slavă!». (Victor TULBURE. - Ostașului sovietic pururi slava) «Condusă de geniul lui Stalin o flotă uriașă Înaintează În lume, cu toate pânzele desfășurate spre victorie sub razele măreței constelației roșii - flota de neînvins a proletariatului». (Radu PĂDURE. - Ultima călătorie a lui Gheorghi Dimitiov) În timp ce cronicile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Banuș. - Se-apropie ziuaă. Ion Caraion. - Întâlnirea apelor. 24. Din poezii publicate În Scânteia În 1949: Victor Tulbure. - Mama Zoiei, În nr. 1425, 14 mai; Veronica Porumbacu - Cântec (de spus cu o armonică În nr. 1492, 31 iulie; Victor Tulbure. - Ostașilor sovietici pururi slavă, În nr. 1510, 21 aug.; Dan Deșliu. - Poem pentru Scânteia luptătoare, În nr. 1539, 25 sept.; Veronica Porumbacu - Ține minte, În nr. 1545, 2 oct.; Nina Cassian. - Frunză roșă, frunză-aprinsă, În nr. 1545, 2 OCL; Maria Banuș
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
român. Întâlnirea dintre ei s-a dovedit rodnică. (Ă). «Căci aplecat pe strungul lui Înalt, -inovator cu inimă de frate - Cu dragoste Ivan neîncetat știința lui cu tine o Împarte. I-ai regăsit și zâmbetul de-atunci: Stahanovistul Craveț e ostașul ce străbătând prin lupte grele, lungi, victorios ne-a liberat orașul! La noi În țară pilda lui crescu. Prin ea treci astăzi peste grele piedici În lupta pentru pace dârz stai tu Alături de ostașii sovietici». Scoțând În lumină amănuntul caracteristic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zâmbetul de-atunci: Stahanovistul Craveț e ostașul ce străbătând prin lupte grele, lungi, victorios ne-a liberat orașul! La noi În țară pilda lui crescu. Prin ea treci astăzi peste grele piedici În lupta pentru pace dârz stai tu Alături de ostașii sovietici». Scoțând În lumină amănuntul caracteristic privitor la strungarul care a ajuns fruntaș În muncă, datorită exemplului oferit de tovarășul său sovietic, poetul s-a detașat de poezia generalului pe care o practica acum un an (Ă). (Ă). Printre poemele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]