3,902 matches
-
în iarbă. Ca miezul ierbii scuturîndu-și Leagănul, Ca plasa, Pescarii, În ochiul cocoșat Al desfăcutului. Și prind coajă și vînt închis- Prind gropi și se în-cale-că Urmîndu-se pămîntos și noptatec Pe căi melcești, Și strigă în iarba fiarelor, Deschizătoare, Și pasc iarba vestitoare, De dimineață netrădătoare... Dar ies închiși La față și la fugă... Își intră alunecos înapoi în ei înșiși, Ca sîmburele de lună-n lumină. Lehamite Să se oprească fuga. Șchiopătează mereu În goluri de sunet. Degeaba are atîtea
Poezii - Introducere intr-un vis (fragment) by Oana Olariu () [Corola-website/Imaginative/8836_a_10161]
-
neagră, e că am stat prea mult în soare, - răi, frații mei, la via acră a lor, m-au pus să stau de pază, iar alei mele nu i-am stat. Zi-mi, tu, drag sufletului meu, pe unde-ți paști întinsa turmă, unde-o adumbri la amiază, pentru a conteni și eu să cer, sub văl, spre-a-i da de urmă, prietenilor tăi, un sfat? - Nici vorbă să-i întrebi pe ei, tu care cred că știi că ești
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
cruda haită a puilor de vulpe, - hoți de vii în floare,-n care toți, dau, când se poate, câte-o raită!) - Iubitul meu este al meu, a lui și doar a lui îs eu; el, turma, printre crini, și-o paște; până ce-o nouă zi se naște, înoarce-te și fii la fel cu căpriorul sau cu fătul cerboaicei, - care, îndărătul său, are stânci și-un hău, sub el! III În faptul nopții,-n patul meu, pre cel ce sufletului meu îi
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
de nu-i aice? Să-l căutăm, - dar nu în van, ci până-l vom găsi,-mpreună." - De mă-ntrebați unde e, oare, am să vă spun că e la el, e în grădina lui cu bună mireasmă, unde-și paște turma cea albă și culege floare de crin... Iubitul meu e-al meu, a lui și doar a lui îs eu, - a celui care-și paște turma-n crinii grădinii-nfloritoare. E-al meu; a lui, la rându-mi, îs
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
spun că e la el, e în grădina lui cu bună mireasmă, unde-și paște turma cea albă și culege floare de crin... Iubitul meu e-al meu, a lui și doar a lui îs eu, - a celui care-și paște turma-n crinii grădinii-nfloritoare. E-al meu; a lui, la rându-mi, îs. - Iubito, cerul mi-a surâs prin tine, cea frumoasă cum Ierusalimul, mândră cum o oaste pe picior de luptă. Întoarce-ți ochii, căci mă tulburi când
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
lănțișoarele de aur durate de vreun meșter faur, potir buricul ți-e, cu vin, pe pântecele ce,-n rotundu-i, aduce-a snop din spic de aur încins jur-împrejur cu crin; ți-s sânii precum iezii gemeni ai ciutei, - care,-alături, pasc; iazuri, în ochii tăi se nasc ca-n Esebon; ai gât cum turnul de fildeș; din profil, ești turnul Livanului, către Damasc privind; asemeni unui munte, asemeni muntelui Carmel e capul tău; zulufi, pe frunte, îți cad cum franjurii regalei
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
Cristian. Articolul 16 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului plutonier adjutant principal Nedeianu Marius Mircea; 2. domnului maistru militar clasa I Rotar Gheorghe Ioan-Dănuț; 3. domnului maistru militar clasa I Tudosoiu Păscu Silviu-Marius. Articolul 17 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu însemn pentru civili, doamnei Arădoaie Mihai Diduța. Articolul 18 Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului maistru militar principal
DECRET nr. 859 din 8 noiembrie 2013 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
cu cărți domnești, întâi pentru vama - să nu plătească vamă pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea pentru oamenii domnești, al patrule pentru strânsul banilor și pentru gorștină, al cincile pentru iernatul oilor, să fie volnici a le paște pe a oricui moșie, al șasele pentru vinul ce-l vor aduce din gios de la Odobești, să nu plătească tult sau 22 bani și jumătate pentru un vas și 12 bani starostelui, nici pârcălabului.”" Întreaga obște de ocol a Câmpulungului
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
locală cât și după unele date cu caracter științific, vine de la cuvântul "boz" o plantă care se pare că creștea din abundență în zona actuală a comunei Bozovici. Printre localnici mai circulă legenda potrivit căreia, la umbra tufelor de boz pășteau oile unui cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la Poiana Pădijel și le-a spus fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să vă așezați, că urșii și lupii nu vin ca să vă omoare
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
18 ani, într-o sală de concert din Brașov. Pe atunci avea meseria de gravor în metal. Studiile le-a început la Cluj, cu Vasile Corpaci și Ion Mărgineanu, după care pleacă la București, unde continua studiile cu profesorul Gheorghe Păscu. Se căsătorește foarte devreme cu pianista Gerda Zach. După o scurtă perioada petrecută la Ansamblul Armatei și debutul la Teatrul Muzical din Brașov, în toamna anului 1962 devine solist al Teatrului de Opereta din București (1962 - 1964), unde cântă în
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În conscripția generalului Buccow din 1760 - 1762 satul apare cu un preot și 65 de familii unite. Recensământul împăratului Iosif II din 1784 1787 îl arată însumând 499 de persoane
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
numele existente astăzi în tereritea. Astfel, într-un document se consemnează: Proprietarii prezenți în 1898 - Bak Istvan, Racz Beni și Ionaș, Tuns Ion, Nechita Dumitru, aparținători ai familiilor -Vorodi, Husar și Szemtimrei Bak, au ajuns proprietari prin cumpărare”. După Ștefan Păscu, în secolul al XIV-lea teritoriile Transilvaniei sunt organizate din punct de vedere administrative în comitate. Înainte de comitate erau obștile sătești. Organizarea comitatului Solnocul Interior - dinlăuntru, rezultat din divizarea fostului comitat Solnoc - subordonat direct Voievodului Transilvaniei, din care făcea parte
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
iulie 1501: Ștefan cel Mare semnează un documentul prin care se împuternicesc călugării de la Mănăstirea Neamț să-și apere Muntele Farcașa până la Gura Largului, precum și ceilalți munți ai lor și să-și ia venitul cuvenit de la cei ce vor să pască oile sau să vâneze în traistele lor. 12 ianuarie 1634: Moise Movilă face referire la ținutul Pipirigului întărind împrejurimile Mănăstirii Neamț: “Suret de pre un ispisoc de la Moisei Moghilă voievod din leat 7141 (1634) ghenarie 12 dini [...], iar de acolea
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
la punerea în lumina a modalităților de administrare ale salinelor în Dacia română. Inscripția gravata pe altar se transcrie după cum urmează: Silvano Do-/mestico/ P(ublius Ael (ius) Euph(o-)/rus pro/5/ salute P(ubli)Ael(i)/ Mari con-ductoris / păscui et să-/linar(um) l(ibens) v(otum) v(ovit) ["Zeului Silvanus Domesticus, Publius Aeulius Euphorus/5/ pentru sănătatea lui Publius Aelius Marus al pășunilor și salinelor, cu bucurie a îndeplinit promisiunea"].
Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300564_a_301893]
-
la fânețele de lângă sat sau pe dealuri, - vara (iunie-iulie) erau duse la pășune pe muntele Dealul Mare, unde erau multe stâne pentru păstori în care locuiau și prelucrau laptele, precum și staule pentru animale, - sfârșitul verii (august) animalele coborâte de la munte pășteau pe miriștile (terenurile agricole rămase după recoltarea cerealelor) din jurul satului. În cursul zilelor de vară și de toamnă era pregătit nutrețul animalelor (fân, tulei de porumb, etc.), hrana pentru anotimpul rece al acestora. Toamna se sacrificau sau se vindeau oile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
adunau în 3-4 „strungi" (turme) între 100-200 de capete. Proprietarii de oi participau la operațiile de adunat a laptelui și la prepararea („facerii") brânzei telemea, oile fiind mulse de 2-3 ori pe zi. Această telemea din lapte de la oile care pășteau iarba de munte avea un gust deosebit, fiind foarte bună. Erau patru grupe de stâne ale satului la munte: în Șesuri ( chiar sub vârful Tulișa ), într-o vale care se prelungea până deasupra orașului Lupeni; una „sub Clenț"- sub stânci
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
an în această perioadă o Nedeie, la care participau păstorii din acești munții și locuitorii din Uricani, Lupeni, etc. Locul de desfășurare a sărbătorii se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dată cântecul, pentru că vor avea tot anul bani mulți. In acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Despărțirea celor doi căsătoriți este considerată o rușine, prin urmare cei doi trebuie să trăiască împreună cu orice preț, deoarece se zice că „Rândulit-o Dumnezău/ Unu bun cu unu rău”(Dumitru Copil). Se consideră că nenorocirea cea mai mare care poate paște o familie este moartea unuia dintre membrii ei. Bătrânii o privesc însă ca pe ceva natural, inevitabil și îi presimt apropierea prin unele semne. Un prim semn prevestitor îl constituie unele vise: dacă îți cad dinții în vis sau te
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
te vei spala cu această apă vei avea fața curată și trecere la toate, ca banul, prin urmare toți ai casei îndeplineau acest ritual.( Dumitru Ianc) Se zice că nu e bine să dormi în ziua de Paști, dacă ai „paști”- prescura - dimineața, deoarece „Iți fură măgarul paștele”. A doua zi de Paști se organizează „hidede”, iar în duminica următoare, fiind ziua morților, nu se fac nunți. La Sânjeorj (Sf. Gheorghe) se lasă vitele să iasă din grajd peste un lanț
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Să vedem mare minune După cum Scriptură spune. Chiar acuma o Fecioara În Viflaim se coboară Un Prunc micuț va să nască În iezle dobitoceasca. Un înger noaptea venit Și la pastori a vestit La pastorii ce erau Care oile-s pășteau O minune și mai mare Chiar pe cer s-a arătat O comită strălucită Pe crai îi cuprinde-o frică. C-au știut că s-a născut Un Crai tânăr de curand Și Irod s-a-nspaimantat Mare oaste a
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
iar celălalt fiind satul Mineu. Aceeași poveste mai spune că, pentru a nu lăsa pe mâna păgânilor clopotele bisericii, acestea au fost aruncate într-o fântână, iar acestea - în noaptea unei anumite sărbători - se pot auzi cum bat. Academicianul Ștefan Păscu, în lucrarea să „"Voievodatul Transilvaniei"”, pomenește de existența unei cetăți țărănești din pământ în localitatea Sălațig, în perioada evului mediu. În „"Szilágy vármegye monográfiája"” - scrisă de Petri Mór - aflăm că la 1906 în sat există o biserică greco-catolica de lemn
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
s-a făcut cu acest pământ deoarece fiind lipsit de stabilitate, a provocat numeroase alunecări de teren așa că aspectul actual al acestui teren este dezolant, cu smocuri de pășune pe ici, pe colo și cu câteva oi care încearcă să pască ceea ce nu se găsește. La est de sat, pe o lățime de 2 km. se întinde șesul Bârladului unde se află și islazul satului cu vegetația specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
satului, a luat o căruță cu doi cai păcătoși. Cuza auzea cu urechile lui despre cum călugării, jefuiau și băteau oamenii. Când mai avea un pic până la schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea că e stricată o roată. Starețul, l-a observat și a trimis doi oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați-l la beci, porunci starețul. A doua zi cere călugărilor; „Ia, duceți-vă
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în curte sau pe câmp o mică suprafață de vită de vie , vinul fiind folosit de cele mai multe ori pentru consumul propriu. Unii au abandonat
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]