8,224 matches
-
Apoi i-a dat legămîntul tăierii împrejur și astfel Avraam, cînd a născut pe Isaac, l-a tăiat împrejur în ziua a opta. Isaac a născut și a tăiat împrejur pe Iacov și Iacov pe cei doisprezece patriarhi. 9. Iar patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vîndut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el, 10. și l-a izbăvit din toate necazurile lui, i-a dat înțelepciune și trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
nu o am. Cu prudență am însoțit cortegiul funerar al finei până la un anumit punct, după care, căutând umbra pomilor și protejat de pălărie, am ajuns acasă, la răcoare și liniște... Pentru luni, 30 iulie 2007, o știre anunță că Patriarhul Teoctist, la peste 92 de ani, a fost operat la Spitalul Fundeni. Parcă-l văd cât de încrezător se arăta, însă eu am gândit în sinea mea că „operația vine cam târziu și e și riscantă”. Inițial știrile privind operația
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Fundeni. Parcă-l văd cât de încrezător se arăta, însă eu am gândit în sinea mea că „operația vine cam târziu și e și riscantă”. Inițial știrile privind operația sunt optimiste, dar situația se complică și, ulterior, se anunță că Patriarhul a murit la ora 17, în urma unui stop cardiac. Spera să trăiască până la 97 de ani, vârsta la care a murit mama sa, dar n-a fost chip. Până aici i-a fost dat să trăiască! Copiii finei au reglementat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în care au rezolvat aceeași problemă copiii vecinului Movilă, care s-au judecat înainte de a-și împărți moștenirea... În ultima instanță, copiii sunt așa cum au fost crescuți și formați de părinții lor... Știrile zilei transmit aspecte și păreri privind personalitatea Patriarhului, ziua de 3 august 2007 fiind declarată ca zi de doliu național, cu slujbe religioase potrivit canoanelor bisericești. A fost omul care ne-a păstorit biserica timp de 22 de ani în condiții atât de vitrege, când s-au dărâmat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
păstorit biserica timp de 22 de ani în condiții atât de vitrege, când s-au dărâmat biserici din ambiția grandomană a lui Ceușescu, care uitase să mai fie OM și ROMÂN. Bănuiesc că, după 40 de zile, va urma ca patriarh Daniil, mitropolitul Moldovei. În această zi de 3 august, după orele 20, m-a sunat din București Mariana, bucuroasă că a sosit și că ne vom revedea curând. Rămân într-o așteptare calmă. Nu știu dacă va veni la Bârlad
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Sava. --Care-i pricina, cumetre? --Mă gândeam la spusele lui Paul de Alep... --Întâi te-aș întreba când ne-a călcat meleagurile acest prelat? --Dacă am să-ți spun că în descrierea călătoriei lui în Moldova există un capitol intitulat “ Întâlnirea Patriarhului Antiohie cu Vasile, Domnul Moldovei” sper să pricepi în vremea cărui voievod a călcat pe aceste meleaguri. --Eu am să-ți precizez și anotimpul când l-au vizitat pe Vasile Lupu voievod. --Te ascult cu viu interes. --“Marți dimineața, 8
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a călcat pe aceste meleaguri. --Eu am să-ți precizez și anotimpul când l-au vizitat pe Vasile Lupu voievod. --Te ascult cu viu interes. --“Marți dimineața, 8 februarie, sărbătoarea Sf. Teodor Stratilat, măria sa domnul a trimis vorbă domnului nostru patriarh să se pregătească spre a veni să-l vadă. Către prânz, sulgerul a venit la el cu o trăsură fără roate, numită în limba lor <<sanie>>, deoarece căzuse multă zăpadă și înghețase. În timp ce trăsurile cu roți nu puteau să meargă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
egumen la sfânta mănăstire Galata”, scriu: “dat-am scrisoare noastră la mâna dumisale Toader Gheuca logofăt ot (de la n.n) visterie pentru o moșie a mănăstirii Svetii Savii, anume Șătrăreni... de care moșie neavând mănăstirea nici un folos... cu știrea prefericitului patriarhului Ierusalimului chir Partenie... și am dat-o dumisale și... au dat două suti lei”. Și ce crezi că au făcut cu acești bani? Au “cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță... lângă zidul Svetii Savii”. --Păi am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și altă dată că una-i să stai în soare, în vânt ori ploaie, să lucrezi moșia, și alta-i dugheana. Vorba ceea: sfințiile lor erau lucrători la “Cooperativa Dor de muncă”. -Iaca cum egumenii greci ai mănăstirilor, în frunte cu patriarhul Ierusalimului, dădeau iama prin averile noastre mănăstirești. Da’ și ctitorii de mănăstiri nici nu lăsau să se usuce tencuiala pe zid și o și închinau Athosului, Ierusalimului sau mai știu eu cărui loc sfânt... Trebușoara asta avea să dureze până la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la sfânta mănăstire Galata, scriu: “dat-am scrisoarea noastră la mâna dumisale Toader Gheuca logofăt ot (de la n.n) visterie pentru o moșie a mănăstirii Svetii Savii, anume Șătrăreni... de care moșie neavând mănăstirea nici un folos... și” cu “știrea prefericitului patriarhului Ierusalimului chir Partenie... și am dat-o dumisale și... au dat două sute lei”. Spune-mi, ce crezi că au făcut cu acești bani? Au “cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță... lângă zidul Svetii Savii”. --Am mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
noi că una-i să stai în soare, în vânt sau în ploaie și să lucrezi moșia și alta-i dugheana. Adevărul e că pe sfințiile lor nu le trăgea de fel ața la muncă. --Și dumnealor egumenii, în frunte cu patriarhul, dădeau iama în averile mănăstirilor închinate, iar ai noștri, adică ctitorii de mănăstiri, nu lăsau măcar să se usuce tencuiala de pe zidul sfintelor lăcașuri și le și închinau locurilor sfinte... Asta însemnând să-ți pleci grumazul de bună voie sub ciubota
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
reușind să ne prezinte o frescă a vieții umane, care tâlcuiește aspirațiile profunde și permanente ale sufletului omenesc. Cetățuia a avut spre sfârșitul secolului al XVII-lea rolul misionar de a apăra credința creștin-ortodoxă prin difuzarea cărților teologice. La insistența patriarhului Dosithei al Ierusalimului s-au tipărit cărți pentru comunitățile grecești din tot Imperiul Otoman. În ciuda faptului că mănăstirea a fost sub administrație grecească, conducerea tipografiei a fost încredințată unui călugăr român, ieromonahul Mitrofan pentru că știa să lucreze la tiparniță încă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
datorie la niște turci. Mănăstirea avea vii și la Valea Cozmoaiei precum și căzi, crame, pivnițe”<footnote Ibidem, p. 17 footnote>. III. Satele închinate Mănăstirii Cetățuia. Alte donații Pentru a face față protocolului unei astfel de ctitorii voievodale, unde stătea vara patriarhul Ierusalimului cu suita sa, Gheorghe Duca cu toată familia și suita sa, mitropolitul Dosoftei cu suita sa, boierii Moldovei care participau la sfatul țării, profesorii de teologie și obștea mănăstirii care se ocupau de traduceri și tipărirea cărților, oștenii care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și scutește de dări mai multe mănăstiri închinate Sfântului Mormânt, printre care și Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. III, Iași, 2000, documentul 44, p. 36 footnote>. Între aprilie 1693-decembrie 1695 Constantin Duca voievod întărește învoiala lui Gheorghe Duca cu Patriarhul Dosithei al Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să fie sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 47, p. 40, documentul 75, p. 60 footnote>. În ziua de 1 iulie 1693 Constantin Duca voievod confirmă mănăstirilor închinate Sfântului Mormânt scutirile avute de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
instanțele de judecată), chiar dacă s-ar fi făcut morți de om, deși în general aceasta era de competența Divanului Domnesc<footnote Ibidem, p. 460 footnote>. La 11 octombrie 1702 Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre Gheorghe Duca voievod și Dosithei, patriarhul Ierusalimului, ca mănăstirea Hlincea să fie metoc al acesteia<footnote Ibidem, vol. III, documentul 208, p. 179 footnote>. În 1703 Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia un vad de moară din jos de Balica<footnote Ibidem, documentul 216, p. 186
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
împreună cu episcopii și boierii țării ca unele mănăstiri printre care și Cetățuia să fie scutite de dări către domnie și să rămână închinate Sfântului Mormânt<footnote Ibidem, documentele 278-279, pp. 242-245 footnote>. În iunie 1705 Antioh Cantemir voievod, la solicitarea Patriarhului Dosithei al Ierusalimului scutește de dări unele mănăstiri închinate Sfâtului Mormânt, printre care și Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 284, p. 252 și documentul 285, p. 255 footnote>. La 24 noiembrie 1707 și 20 noiembrie 1708, Mihail Racoviță voievod scutește de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote Ibidem, documentul 323, p. 291, documentul 353, p. 318 footnote>. La 26 decembrie 1710, Dimitrie Cantemir confirmă mănăstirilor din Iași și Galați închinate Sfântului Mormânt scutirile avute de la alți domni<footnote Ibidem, documentul 404, p. 355 footnote>. Hrisanth Notara, patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, la 15 aprilie 1714, hotărăște ca Anton Arapul bulucbaș să plătească chirie un bezmen de ceară pentru o casă ce și-a făcut-o pe locul mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 465, p. 411 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
știe nimic de Gligorie Cornescu că ar mai fi stat în Moldova. Se pare că „l-a însoțit pe domn la București, iar la Iași a fost angajat un arhitect italian Cassini (Cassino) pentru înfrumusețarea bisericii”<footnote P. P. Panaitescu, Patriarhul Dosithei al Ierusalimului și Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, cu prilejul unei scrisori inedite, în: „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 1-3, anul XLIV, București, 1946, p. 93-109 footnote>. Între arhitecții care au lucrat la Cetățuia, când se finisau ultimele lucrări, este și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
scris: S-a ridicat acest dumnezeiesc locaș cu hramul sfinților slăviților și întru tot lăudaților și întâi stătători Petru și Pavel, de iubitorul de Dumnezeu și strălucitul domnul domn Io Duca Voievod al întregii Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a Ierusalimului domnul domn Dosithei și păstorind prea sfințitul Mitropolit al Moldovlahiei domnul domn Dosoftei, în anul de la zidirea lumii 7180, iar al întrupării 1672”. Pronaosul este despărțit de naos prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu cheile în mâna dreaptă este pictat în prim plan. În partea de sus este Maica Domnului încadrată de doi îngeri, iar jos tâlharul cel bun cu crucea și în continuare Isaac, Avraam și Iacob cu sufletele drepților. La picioarele patriarhilor se observă 4 bărci simbolizând biserica călătorind spre liman, pe valurile vieții. În spate, pe fond de peisaj sunt pictați arbori exotici. De sub crucea de pe dealul Golgotei, sub Iisus Hristos Judecător, pornește un râu de foc care coboară spre stânga
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
rol important în această acțiune l-a avut și Mănăstirea Cetățuia, care a ajuns un centru de cultură a Orientului Ortodox prin difuzarea cărților tipărite în limba greacă împotriva prozelitismului denominațiunilor creștine. Activitatea culturală de la Cetățuia a fost inițiată de patriarhul Dosithei al Iersusalimului și a primit binecuvântarea Mitropolitul Dosoftei al Moldovei. Gheorghe Duca a îndeplinit rugămintea celor doi oameni ai cultului și culturii prin cumpărarea de la Veneția a unei tipografii grecești și prin finanțarea apariției cărților teologice. Ultimele două domnii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Editorială Demiurg, Iași, 2008, p. 276 footnote>. Se înțelege că lucrarea a fost terminată de Mitropolitul Dosoftei în timp ce se instalase în Mănăstirea Cetățuia. Tot în acest timp s-a străduit să încheie și alte lucrări rămase neterminate, îndemnat fiind de Patriarhul Ierusalimului. „Sprijinit de Gheorghe Duca, Mitropolitul Dosoftei a căutat să refacă tipografia lui Vasile Lupu de la Sfinții Trei Ierarhi, ruinată de mult și astfel să poată reînvia mișcarea culturală, dar nu în limba greacă, ci în cea română. Mitropolitul a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Bianu și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche, vol. I, București, 1903, p. 212 footnote>. Voievodul i-a permis Mitropolitului să scrie prin solia sa, care mijlocea pacea între ruși și turci, două scrisori, una adresată lui Nicolae Milescu și alta Patriarhului Ioachim, rugându-i să-i trimită contra cost, un teasc tipografic. Amenajarea locului pentru tipografie s-a făcut cu sprijinul lui Gheorghe Duca. Este clar că sub ocrotirea și cu sprijinul material al lui Gheorghe Duca, în Moldova s-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pre alții să-nvăț, decât ziace mii de cuvinte într-altă limbă”<footnote Nicolae Grigoraș, Duca Vodă cel bătrân. Înfăptuirile sale culturale, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 78, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 544 footnote>. La cererea insistentă a Patriarhului Dosithei al Ierusalimului, s-a înființat la Mănăstirea Cetățuia o tipografie în limba greacă. Patriarhul era unul dintre cei mai luminați prelați greci ai vremii. El a avut un rol de frunte pentru apărarea dogmaticii ortodoxe în acești ani când
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca Vodă cel bătrân. Înfăptuirile sale culturale, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 78, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 544 footnote>. La cererea insistentă a Patriarhului Dosithei al Ierusalimului, s-a înființat la Mănăstirea Cetățuia o tipografie în limba greacă. Patriarhul era unul dintre cei mai luminați prelați greci ai vremii. El a avut un rol de frunte pentru apărarea dogmaticii ortodoxe în acești ani când Biserica era zbuciumată de dispute teologice. Patriarhul Dosithei, prin activitatea sa culturală și prin publicarea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]