3,620 matches
-
preferă segmenți cu formă conică a suprafeței laterale, cu un unghi β = 25’...45’, care dezvoltă o presiune specifică mai mare pe suprafața laterală. Pentru segmenți de ungere în România s-a elaborat standardul "SR ISO 6625:1998 Segmenți de piston. Segmenți raclori de ulei." Segmenți cu expandor. Se numește "expandor" un element elastic care se montează în spatele segmentului, în canalul din piston. Expandorul aplică segmentul pe oglinda cilindrului cu o presiune uniform distribuită. Deoarece expandorul asigură o presiune sporită se
Segment de piston (motor) () [Corola-website/Science/315009_a_316338]
-
suprafața laterală. Pentru segmenți de ungere în România s-a elaborat standardul "SR ISO 6625:1998 Segmenți de piston. Segmenți raclori de ulei." Segmenți cu expandor. Se numește "expandor" un element elastic care se montează în spatele segmentului, în canalul din piston. Expandorul aplică segmentul pe oglinda cilindrului cu o presiune uniform distribuită. Deoarece expandorul asigură o presiune sporită se utilizează la motoare de autovehicule în primul rând pentru segmentul de ungere. În forma cea mai simplă, expandorul este de formă poligonală
Segment de piston (motor) () [Corola-website/Science/315009_a_316338]
-
temperaturile înalte de funcționare; modúl de elasticitate superior la temperaturi relativ mari, invariabil în timp, pentru a preveni vibrațiile; conductivitate termică ridicată.Nu există materiale care să satisfacă simultan cerințele enunțate. Norma ISO 6621-3 clasifică materialele destinate fabricației segmenților de piston în 6 clase, simbolizate cu cifrele 10, 20...60. Categoriile de materiale pentru segmenți sunt următoarele: a) fonta cenușie perlitică; b) fonta cu grafit nodular; c) fonta aliată cu Cr, Mo, Ni, Ti, V. ; d) oțelul; e) pulberi metalice sinterizate
Segment de piston (motor) () [Corola-website/Science/315009_a_316338]
-
a funcționat acolo. Stephenson a construit locomotiva inițial ca 0-4-0 (0-4-0 este notația Whyte pentru o locomotivă cu aburi cu două osii motoare și fără osii suplimentare nemotoare în față sau în spate. Puterea motorului era transmisă la osii prin pistoane montate sub cazan și între cele două roți din față, în fața osiei frontale. Arborii acestor cilindri interiori erau prinși de o manivelă cu un alt arbore de legătură între cele două osii. Din cauza liniei ferate de slabă calitate, locomotiva deraia
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
limba germană, se folosea notația formula 5, În locul capacităților termice masice se pot folosi capacitățile termice molare (formula 7, respectiv formula 8), relația devenind: Pentru evidențierea fenomenelor care definesc coeficientul de transformare adiabatică se poate face următorul experiment: Un cilindru prevăzut cu un piston conține aer. La început presiunea din interiorul cilindrului este egală cu cea din exteriorul său. Ținând pistonul fix, se încălzește aerul din cilindru până la o temperatură oarecare, dată. Deoarece pistonul nu se poate mișca, în timpul încălzirii volumul aerului din cilindru
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
respectiv formula 8), relația devenind: Pentru evidențierea fenomenelor care definesc coeficientul de transformare adiabatică se poate face următorul experiment: Un cilindru prevăzut cu un piston conține aer. La început presiunea din interiorul cilindrului este egală cu cea din exteriorul său. Ținând pistonul fix, se încălzește aerul din cilindru până la o temperatură oarecare, dată. Deoarece pistonul nu se poate mișca, în timpul încălzirii volumul aerului din cilindru va rămâne constant, iar presiunea din interiorul cilindrului va crește. Se oprește încălzirea și se eliberează pistonul
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
se poate face următorul experiment: Un cilindru prevăzut cu un piston conține aer. La început presiunea din interiorul cilindrului este egală cu cea din exteriorul său. Ținând pistonul fix, se încălzește aerul din cilindru până la o temperatură oarecare, dată. Deoarece pistonul nu se poate mișca, în timpul încălzirii volumul aerului din cilindru va rămâne constant, iar presiunea din interiorul cilindrului va crește. Se oprește încălzirea și se eliberează pistonul. Acesta se va deplasa spre exteriorul cilindrului, destinderea aerului având loc fără schimb
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
pistonul fix, se încălzește aerul din cilindru până la o temperatură oarecare, dată. Deoarece pistonul nu se poate mișca, în timpul încălzirii volumul aerului din cilindru va rămâne constant, iar presiunea din interiorul cilindrului va crește. Se oprește încălzirea și se eliberează pistonul. Acesta se va deplasa spre exteriorul cilindrului, destinderea aerului având loc fără schimb de căldură cu exteriorul, adică efectuându-se printr-o transformare adiabatică. Prin destindere aerul efectuează lucru mecanic, ca urmare se răcește. Experimental se constată că, lăsând pistonul
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
pistonul. Acesta se va deplasa spre exteriorul cilindrului, destinderea aerului având loc fără schimb de căldură cu exteriorul, adică efectuându-se printr-o transformare adiabatică. Prin destindere aerul efectuează lucru mecanic, ca urmare se răcește. Experimental se constată că, lăsând pistonul liber, pentru a readuce aerul la temperatura dată acesta trebuie reîncălzit, fiind necesară o cantitate de căldură cu circa 40 % mai mare decât cea din primul caz. Cantitatea de căldură introdusă ținând pistonul fix a fost proporțională cu formula 2, iar
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
se răcește. Experimental se constată că, lăsând pistonul liber, pentru a readuce aerul la temperatura dată acesta trebuie reîncălzit, fiind necesară o cantitate de căldură cu circa 40 % mai mare decât cea din primul caz. Cantitatea de căldură introdusă ținând pistonul fix a fost proporțională cu formula 2, iar cea introdusă lăsând pistonul liber a fost proporțională cu formula 1. Ca urmare, în acest exemplu coeficientul de transformare adiabatică este de circa 1,4. Pentru un gaz perfect (nu și pentru un gaz
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
readuce aerul la temperatura dată acesta trebuie reîncălzit, fiind necesară o cantitate de căldură cu circa 40 % mai mare decât cea din primul caz. Cantitatea de căldură introdusă ținând pistonul fix a fost proporțională cu formula 2, iar cea introdusă lăsând pistonul liber a fost proporțională cu formula 1. Ca urmare, în acest exemplu coeficientul de transformare adiabatică este de circa 1,4. Pentru un gaz perfect (nu și pentru un gaz ideal), capacitățile termice masice sunt constante cu temperatura. Ținând cont că
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
abur. În 1796 Southern a conceput o tehnică simplă, dar esențială, pentru a trasa o diagramă cu un creion fixat de un pistonaș manometric care se deplasa perpendicular pe direcția de deplasare a unei tăblițe care se mișca sincron cu pistonul (în direcția axei „volum”). Diagrama i-a permis lui Watt să calculeze lucrul mecanic în situația în care aburul era destins la sfârșitul cursei până la presiunea atmosferică, extrăgându-se astfel întreaga energie utilă. Lucrul mecanic putea fi calculat din aria
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
de la un simulator de cursă legat la arborele cotit. Înregistrarea era fotografică. Actual, măsurătorile se fac pe standuri echipate cu computere, echipamentele de achiziție date înregistrând presiunea din spațiul de lucru și un moment fix din ciclu. Restul parametrilor (poziția pistonului, respectiv volumul) fiind calculate pe baza alezajului, cursei și a celorlalte date furnizate programelor de prelucrare. De obicei nu mai este necesară afișarea diagramei indicate propriu-zise, ci doar a rezultatelor obținute prin prelucrarea ei, de exemplu a "presiunii medii indicate
Diagramă indicată () [Corola-website/Science/321977_a_323306]
-
durata lui de funcționare. <br/br>Arbaletele cu resort au o precizie mai mare. Aceste arbalete folosesc pentru lansarea harponului energia furnizată de destinderea bruscă a unui gaz comprimat. <br/br>Arbaletele sunt prevăzute în interiorul țevii cu un cilindru cu piston, în care un gaz comprimat într-o mică butelie pătrunde cu forță împingând harponul. Butelia are capacitatea de 0,4...1l și pot fi schimbate după golire. Gazele folosite sunt dioxid de carbon sau aer comprimat. Eliberarea gazului din butelie
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
în ape maritime și pentru peștii mari. <br/br>Datorită mecanismului complicat, aceste arbalete au un preț ridicat și necesită pentru reparare personal și utilaj specializat. Aceste tipuri folosesc pentru lansarea harponului aerul comprimat obținut prin acționarea manuală a unui piston. Prezintă avantajul folosirii unor harpoane mai lungi și mai grele, dar trebuie incărcate după fiecare lansare a harponului și au un preț mai ridicat. Toate tipurile de arbalete sunt dotate cu un fir de reținere a harponului lansat, care asigură
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
vehicul electric denumit "Jamais Contente", de formă aerodinamică asemănătoare unui obuz. Primele încercări de construire a unor astfel de motoare au fost sortite eșecului, deoarece combustibilii fluizi necesari arderii încă nu apăruseră. Un exemplu ar fi dispozitivul cu cilindru și piston realizat de Christian Huygens și asistentul său, Denis Papin, care poate fi considerat o primă formă a motorului cu ardere internă. În 1807, elvețianul François Isaac de Rivaz realizează un motor cu ardere internă care utiliza un amestec de hidrogen
Istoria automobilului () [Corola-website/Science/322394_a_323723]
-
îi prezintă un bărbat scund și gras, pe care-l recomandă ca fiind Ferguson, secretarul și administratorul său. Cei trei urcă scările și ajung la o cameră mică și pătrată, care era chiar interiorul presei hidraulice. Tavanul camerei era chiar pistonul care se lasă în jos către podeaua de fier, iar pereții laterali erau din lemn. Hatherley își dă seama că este vorba de o presă enormă; el o examinează și observă că există o scurgere de apă într-unul din
Aventura degetului cel mare al inginerului () [Corola-website/Science/325387_a_326716]
-
fost Italia, Japonia, Singapore și, de asemenea au fost exportate către țări precum Indonezia, Filipine, Taiwan și Thailanda. M400 a fost bazat pe modelul M600 cu componente de la același motor de bază, dar cu un arbore cotit mai scund și pistoane de diametru mai mic. Motocicletele au rămas relativ neschimbate până în anul 2000, atunci când Ducați a adăugat injecția la modelul M900. Poate mai important, în anul 2001 Ducați a introdus modelul S4 care avea motor Superbike cu răcire prin lichide și
Ducati Monster () [Corola-website/Science/323568_a_324897]
-
modelul M900. Poate mai important, în anul 2001 Ducați a introdus modelul S4 care avea motor Superbike cu răcire prin lichide și 4 vâlve. Alte modificări tehnice în acel an au inclus frane față cu discuri Brembo semi-plutitoare cu patru pistoane, jante mai ușoare Brembo precum și furci inversate de 43 mm Showa. În 2002 a avut loc introducerea modelului S4 Fogarty, ediție limitată 300. În noiembrie 2005 a fost anunțat un top al modelului de gamă: Testastretta S4RS. Acest model folosește
Ducati Monster () [Corola-website/Science/323568_a_324897]
-
data de 16 decembrie 1910, la Issy-les-Moulineaux, cu aparatul pe care il prezentase în octombrie 1910 la al doilea "Salon Internațional Aeronautic" de la Paris. Motorul avionului lui Coandă constă dintr-un compresor acționat de un motor cu ardere internă cu piston, de 50 de cai putere. Aerul absorbit de compresor prin partea din față a motorului era refulat cu mare viteză prin spatele lui spre cele două zone de postcombustie, cu care era prevăzut motorul. În felul acesta se producea un
Avion cu reacție () [Corola-website/Science/323241_a_324570]
-
cilindri în linie și puteri între 95 și 120 de cai putere. 220 b cu 95 CP, 220Sb cu 105CP, 220S cu 110CP, 220SE și 230S cu 120CP. Modelul 230S nu avea sistemul complex de injecție, cu pompă cu două pistoane și distribuitor triplu. Creșterea puterii cu 10 CP s-a realizat, în schimb, prin creșterea cilindreei la 2.3 litri. Litera b din denumirea 220b și 220Sb diferenția seria „Coadă de rândunica” din 1959, de modelele cu nume asemănător din
Mercedes-Benz W111 () [Corola-website/Science/324101_a_325430]
-
și cu o transmisie manuală cu patru viteze. în acest caz prețul era mai redus cu 1400 de mărci germane. în 1964 puterea motorului a crescut la 125 KW ( 170 CP ). Schimbarea sistemului de injecție, cu o pompă cu 6 pistoane a facilitat această creștere. În Mai 1971 au fost produse ultimele modele Coupe și Cabrio, cu motoare cu șase cilindri, iar în Iulie a fost oprită complet producția modelelor Coupe și Cabrio din seriile W111 și W112, după mai mult
Mercedes-Benz W111 () [Corola-website/Science/324101_a_325430]
-
a fost un succes de box office , fiind pe primul loc în clasamente în prima săptămână de la lansare în S.U.A și Canada, cu $66,135,507. "Fulger McQueen" (Owen Wilson/Florian Ghimpu), campionul de patru ori al Cupei Piston se întoarce în Radiator Springs și se reunește cu cel mai bun prieten, "Bucșă" (Larry The Cable Guy/Valentin Uritescu) și iubita, "Sally Carrera"(Bonnie Hunt/Corina Dănilă). Fostul magnat de ulei, "Miles Ambreiaj" /Miles Axlerod ([[Eddie Izzard/[[Cosmin Seleși
Mașini 2 () [Corola-website/Science/324306_a_325635]
-
safe"), A ("automatic"), R ("repetition"). Mecanismul de funcționare al armei se bazează pe principiul împrumutului de gaze. După darea focului, în spatele glonțului se formează gaze care sunt deviate parțial în tubul de gaze printr-un orificiu. Aici, presiunea gazelor acționează pistonul de gaze, împingând portînchizătorul înapoi. Închizătorul, fiind deplasat spre înapoi, se deblochează de la țeavă și extrage cu o gheară specială tubul-cartuș din camera cartușului. Tubul-cartuș este azvârlit în afară de către aruncătorul de tuburi. Portînchizătorul, fiind în deplasare, comprimă arcul recuperator. Decomprimarea
PM Md. 1963 () [Corola-website/Science/325584_a_326913]
-
clădire sau în alte structuri, scutind persoanele respective de depunerea unui efort fizic ridicat pentru a urca sau coborî. Ascensoarele folosesc, în general, energia electrică pentru a se putea deplasa, sau o pompă hidraulică cu fluid pentru a ridica un piston cilindric. Primul ascensor comercial din lume a fost instalat de compania de ascensoare Otis în magazinul universal E.V. Haughwout & Co. din New York, în martie 1857. După faza hidraulică, primul ascensor electric a fost creat de firma Siemens în Mannheim în
Ascensor () [Corola-website/Science/325131_a_326460]