7,468 matches
-
să curgă/cu fiecare cuvânt” („Ca omul din vis). Purtătoarea unui tezaur de imaginație transpusă-n cuvinte, ea joacă aici rolul de însoțitoare pe căile cosmice, dar și ademenitoare, precum nimfa Circe, pe tărâmuri greu accesibile. Este ciudat faptul că, poeta, ajunsă la intensitatea iubirii de acum, dovedește o înțelepciune nesperată care o ajută să treacă și prin momentele mai neguroase. Astfel încât, chiar dacă: „Azi cerul nu-i albastru,/ dar am soare-n suflet/ numai cât mă gândesc că exiști// Nici hainele
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
Însă, știm că iubirea îmbracă cele mai neașteptate nuanțe și aspecte, un întreg cortegiu de suferințe și îndoieli, de trădări și de tristeți și dezamăgiri. Iubirea nu poate fi întreagă decât doar cu aceste ingrediente, nelipsite din substanța ei inefabilă. Poeta are curajul să spună că poate supune spațiul și timpul, într-un arc voltaic iscat de acest nobil sentiment: „Simțirea mea/ un arc e peste timp/ și peste spațiul/ ce nu se supune/ dorinței mele / de-a ne regăsi/ și
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
pleava ar zbura singură / deasupra spicelor/ și-am simți cai/ cum se supun bicelor/ pe sub veșmânt// Dacă numai iubirea ți-ar lumina chipul,/ nici n-ai mai fi -/ ai fi un nor/ alb de lumină/ printre stihii.” („Dacă numai iubirea”. Poeta este privilegiată și hăruită pentru că ea vede „vulturi de lumină” zburând în Înalturi , care o cheamă și o îndeamnă la zbor („Am văzut iar vultur de lumină”). Iată de ce, ea poate spune cu deplin temei: „Sunt doar o lumină/ doar
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
stai departe/ ca să-mi fii ecou.” („Nu vreau să știu”). Iubirea o învăluie ca pe un cocon și o protejează până la prefacerea în floare de lumină multicoloră. Însă, uneori, cad peste umeri nori grei și cerul se întunecă. Atunci, spune poeta în poezia cu același titlu: „Azi îmi plânge Dumnezeu în palmă”. Această stare nu ține însă multă vreme, pentru că: „Niciodată târziul nu-i prea târziu,/ nu, niciodată/ nu ne vom pierde/ unul de altul -/ zarea e liberă/ pentru cei ce
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
fără rafinamente de limbaj, aceste respirări sunt benefice. Dincolo de unele stângăcii stilistice și nedelicateți de limbaj, așa înțelege Olga Alexandra să-și cânte, să-și strige, să-și trăiască iubirea-n Cuvânt, sperând în felul acesta să o înveșnicească. O poetă care-și încearcă lira pe două strune: Dumnezeu și iubirea. De fapt, pe una singură, pentru că Dumnezeu este Iubire. Iubirea care iluminează, înalță, susține aripile, cheamă, zidește, apără, mântuiește. O astfel de iubire, eliberată de patimi și de voluptăți, așează
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
te întorci, aici la noi din nou, Un Zeu al versului, mereu al patriei supus slujbaș Și al iubirii rob ce vecuise cu durere prin copou Versuri, ce te dureau, precum ne dor și pe noi azi. Comemorăm plecarea ta poete drag și de aceea, Pe necuprinsul cer cu stele și-al tău Luceafăr blând, Te-am vrea din nou aici ca să rescrii Scrisoarea III-a, Cum,Se cutremură Sultanul și se deșteaptă el în gând Sau cum îi încolți alt
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Eveniment > Ordinea Zilei > GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUȘĂRI - FĂRÂME DE AZIMA” (VERSURI VECHI ȘI NOI)-EDITURĂ ARMONII CULTURALE Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 524 din 07 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Pe poeta Georgeta Minodora Resteman, aflată la Limassol-Cipru ,o veți auzi la Radio ProDiaspora,realizatoare și prezentatoare de emisiune.SUCCES ! (MARIN MIHAI)************ GHEORGHE A. STROIA - PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCȚII ALE IUBIRII Motto: „Și m-am trezit vibrând de armonia Din suflet izvorâta
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
versul/ Să picure-n calde, mirifice unde.” (Renaștere). Tonul unora dintre poeziile Georgetei Resteman deși contemplativ, se păstrează limpede, curat, precum ochii nopții căzuți în adorarea magiei cerului înstelat. Deși trăirea prin iubire este singurul mod de supraviețuire statutat de poeta, ea știe să fie pe rând iubita, mama, fiica. Adresându-și întrebări firești asupra locului și rolului omului pe firmamentul vieții, formulează - cu destulă înțelepciune - povețe către cei mai tineri, povețe în care se regăsește cu puterea unei primăveri reînviate
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
vânzare/ Pe-un sac de vorbe dulci, e-nșelător/ Cel ce mimeaz-a vieții disperare,/ Prin lan de amăgiri e călător ... ” (Povața). Și, desi viața i-a oferit prea puține motive de bucurie, cu înțelepciune, fără abandon, dar cu tacită resemnare, poeta privește întotdeauna partea plină a paharului, reușind să-și impună a revaloriza fiecare experiență, cu absconsa morală că fiecare eșec trebuie să fie începutul cursei spre reușită: „Sute de miresme adunate-n mine/ Risipesc tristețea și-o transformă-n fum
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
rostuirii interioare și a echilibrului: „Revăd tabloul sacru al bunătății tale/ Cu drag, în poarta casei de sub munți/ Mă așteptai c-un zâmbet și-mi așterneai în cale/ Doar flori de bucurie și sfinte rugi, fierbinți.” (Tatălui meu). Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
acuză, spune dar nu se dezice, critică dar nu uneltește. Că un Om și Român adevărat, resimte acut realitatea imediată, povară vremurilor, sărăcia, care îi îndepărtează pe oameni și le transformă sufletele în vaste întinderi sterile. De multe ori, vorbele poetei sunt cuvintele pe care omul modern nu mai are curajul să le rostească, poezia căpătând astfel valențele unei revolte, menite să aducă la lumină adevărul: „Răvășită-i astăzi țară/ De orgolii și de ură/ De prin colțuri - sare zgură/ Și
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
De prin colțuri - sare zgură/ Și ne-aduce iar ocara.” (Vocile străbune - Cetatea Bologa, Sufletul nostru nu-i de răstignit, Blestem, Sătui de minciună, Plecați ni-s copiii ... , Revoltă). Ridicând privirea către cer (omul - lut moale în mână Olarului Primordial), poeta simte că salvgardarea poporului român este regasirea credinței, prin care se întărește speranța și se vindecă neîncrederea: „Doamne, te rog să faci Tu o minune/ Păzește glia noastră românească/ Adună-i fii-acasă-n vremuri bune/ S-aștepte că malinul să-nflorească
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
a păstrat în adâncimea ei acea undă de nemurire, de visare și de gingășie, născută din eternă enigmă a omenescului din noi. Prin versul ei, Georgeta Resteman întruchipează taină înfiorata a clipelor prin care trăiește dincolo de cotidianul modern și haotic. Poeta reconecteaza poezia la stilul clasic dar o dăruiește și cu suflul zilelor noastre, împletind astfel tradiționalismul cu modernismul capabil să capteze întregul flux al realității și să-l comunice eficient. Din parcurgerea mottoului: “Mi-e sufletul mereu dorința vie,/ Plin
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
tău iubite). În poezia de iubire degajă atâta feminitate încât poate trezi dorința în fiecare bărbat să întâlnească o asemenea femeie în viața lui. În timpul lecturii, versul devine muzică și te lași furat de vraja sonoră. Georgeta Resteman este născută poeta, parcă toată țesuta din versuri, încât te întrebi, cum de nu s-au revărsat asupra ei chiar din prima tinerețe. Stăpânind meșteșugul de a scrie versuri, poeziile ei curg fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
născute din bună stăpânire a versificației: “Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire,/ Din nuferi - gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire,/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate” (Caut în mine liniștea râvnita). Pe masura ce exercițiul scrisului se impune, poeta devine tot mai profundă, metaforele tot mai cuprinzătoare, numărul poeziilor tot mai mare. Parcă o văd pe autoare la masa de scris, murmurând spovedanii și-i aud glasul gândului cumpănind cuvintele în cadența versurilor, pe îndelete, așezat, ardelenește, înțelept, cuminte
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
față. Folosind un limbaj obișnuit dar care se sustrage banalității, ea reușește să creeze expresivități lirice care o definesc. Cuvântul “acasă” din poezia “Toamnă, acasă, la mine-n Ardeal”, are în el ceva din sfințenia locurilor și a oamenilor, de unde poeta a văzut întâi lumină pe acest pământ și mândria că aparține lor și Ardealului mult iubit. Sufletul poetei devine totuna cu cel al locurilor și nu se mai pot despărți - om și loc devin o singură ființă: “Mi-am sărutat
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
definesc. Cuvântul “acasă” din poezia “Toamnă, acasă, la mine-n Ardeal”, are în el ceva din sfințenia locurilor și a oamenilor, de unde poeta a văzut întâi lumină pe acest pământ și mândria că aparține lor și Ardealului mult iubit. Sufletul poetei devine totuna cu cel al locurilor și nu se mai pot despărți - om și loc devin o singură ființă: “Mi-am sărutat azi pământul cu lacrima dorului/ I-am simțit sarea pe buzele-mi arse de vânt,/ Mi-am așezat
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
IOAN UȘURELU (Focșani), au fost primiți de gazda evenimentului - poetul IONEL MARIN. Unul dintre membrii distinsului juriu - dl. prof. VALERIU ANGHEL - nu a putut fi prezent la festivitate. Au mai participat d-na Mariana Vicky Vîrtosu - președinta LSR- Filiala Vrancea, poeta Diana Sava, scriitorul Ionică Sava, scriitorul și criticul literar Gheorghe A. Stroia, scriitoarea Maricica Stroia și membri ai cenaclului literar "Vasile Cârlova" din Focșani - prozatorul Chirtoc Gheorghe și scriitorul Vasile Buruiană. La manifestare, i-a stat alături organizatorul evenimentului Ionel
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]
-
desene, în speranța că poate suflețelul unui pici sau al unei pice se va sensibiliza și va trăi mai frumos și va fi fericit. Titlurile cărților ei erau sugestive și aveau o căldură interioară, care izvora din sensibilitatea ei de poetă: ursuleții mîncăcioși, cutia cu imagini, fetița și fluturașul, ce-a-nvățat vulpea la școală, concertul din grădină, omul cu casa în cap, despre flori și culori, șapte gîște în sandale ... dar avea mai multe cărți publicate, numai că nu mi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
bucătărie, Carina se așezase între mine și avocat, înhățase cutia cu bomboane și florile de un roșu sfîșietor de trist, care i-ar fi bucurat sufletul lui CrisLi, dar ea era la București, îmi cumpărase ziarul în care apăruse prezentarea poetei mele, Ligia-Cristina, de care eram tare mîndru, pentru că nu ai de multe ori în viață ocazia să-ți pui palma pe creștetul unui talent înnăscut, CrisLi se bucurase și ea și îi făcuse o copertă inspirată la tipografia lui Tudor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
citește? De fapt, ce înseamnă „critici literări adevărați?” Niște oameni cu o moralitate impecabila, care nu alcătuiesc „istorii” literare pe criterii de antipatii sau simpatii politice. O astfel de atitudine descalifică definitiv un ipotetic critic literar.” Sintetizând, putem spune că poeta Ana Blandiana pune în „Mărturii dintre milenii”, punctul pe „i”: „Dacă ar trebui să găsesc o singură caracteristică a scriitorului român de azi, o caracteristică valabilă pentru toți, oricât de diferiți, cred că v-aș răspunde că sunt scriitori care
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
1.- „Ferestre în timp” , de Rodica Cernea, Ed. AS’S, Iași, 2008 2.- „Vis și pasiune”, Antologia Esențelor, vol. colectiv, Ed. Panfilius, Iași, 2011. 3.- „D’ale copilăriei”, de Adriana V. Neacșu, Ed. PIM, Am prefațat, îngrijit editarea volumelor aparținând poetei Carmen Balmuș: ” Înstrăinate privighetori” , Ed. PIM, Iași 2015. ”CUVINTE PELEGRINE ” , Ed. PIM, Iași 2015. Acestea sunt datele esențiale. Leonid IACOB Biografie revăzută și adusă la zi Referință Bibliografică: Leonid Gh. IACOB - date biografice / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DATE BIOGRAFICE de LEONID IACOB în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357969_a_359298]
-
Stănescu Publicat în: Ediția nr. 350 din 16 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Scrise cu dezinvoltura și inteligență, cele mai bune dintre poeziile Angelei Nache (Miraculum, Ed. Dacia - Cluj Napoca, 1982) construiesc în mod remarcabil un univers al bucuriei simple, casnice. Poeta are darul de a exprima în feluri atrăgătoare un sentiment special, în care se amestecă iubirea calmă, nostalgia ușoară (totalmente străină de abisurile deznădejdii, lipsa de incertitudine în ceea ce privește viitorul, discreta, totdeauna scurta exasperare în fața diverselor manifestări inerente ale entropiei sociale
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]
-
să se umple/ Vocea mea ce patina ciudată/ Cândva chiar credeam că mă poartă/ Culeg ierburi mirositoare/ Semn că-s pusa pe fapte mari”. Remarcabile și câteva poezii în care sunt captate sugestiile contradictorii ale marelui oraș. Mai puțin reușește poeta atunci când abordează un ton elegiac. Este firesc să se întâmple așa, fiindcă înseși poeziile sale ne arată ca fiind „damnată” la fericire. A.I.BRUMARU Referință Bibliografică: Angela Nache. “DAMNATĂ” LA FERICIRE de A.I.BRUMARU. revista SĂPTĂMÂNA / Aurel Avram Stănescu : Confluențe
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]
-
Publicat în: Ediția nr. 721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Voichița Pălăcean-Vereș Imunitate absolută sub cupola timpului Cel mai recent volum al Titinei Nica Țene, Un strop de veșnicie (Editura Ecou, Cluj-Napoca, 2012), o surprinde pe poetă în ipostaza de supus răzvrătit al zeului Cronos. Tema timpului este tratată în multe dintre creațiile cuprinse în volum: Cheia bătrânei, Îndoială, Direct în cer, Speranță, Urc pe scara vieții mele, Trece vremea ... ,Toamnă, toamnă ai venit! Iar, Pe aproape
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358062_a_359391]