21,807 matches
-
-vor Ťoamenii-massăť;// Va fi numai seară și ultima zi... O, Dies Irae!/ De când am ales libertatea de-a fi/ Numai materie" (O, Dies Irae!). Poezia de critică socială a lui Ștefan Radof are o vehemență potolită de savoarea intrinsecă verbului poetic, cel capabil să vadă oricând frumosul din lucruri: "Au năvălit porcii-n orașe,/ Caută-n gunoaiele grase după știr./ Adulmecând prin fum/ Cutiile de Pilsen Bier,/ Le amiroase,/ Din resturi, șipuri și hârtii,/ Aroma societății de consum" (Îți scriu cu
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
Marble Faun, volum care-l plasa între poeții promițători ai regiunii.) E cât se poate de adevărat că și Soldier's Pay privilegiază referințele la astfel de personaje mitologice. Numai că funcția lor e ironică și parodică, în ton cu poetica modernistă. Departe de a încerca să recreeze un univers bucolic, Faulkner demonstrează că mitul funcționează și în condițiile „nerealității" spirituale în care s-a scufundat omenirea după Primul Război Mondial.
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
lucru, însă vai, cel mai adesea, aceștia scriu numai din cap, punând la bătaie cunoștințele acumulate în domeniu și, rareori, dintr-o iubire care să echivaleze cu aceea covârșitoare a creatorului". Aceste fraze din Cuvânt(-ul) înainte al volumului Regal poetic sintetizează cel mai bine tipul de comentariu asupra poeziei, practicat de Constantin Abăluță. Arhitect de profesie, artist până în vârful unghiilor, simțindu-se la fel de confortabil în teritoriul poeziei, al artelor plastice (pe care le practică nemijlocit) și, sunt convins, al muzicii
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
utopie păguboasă și pentru domeniul inefabilului (arta), și pentru cel al exactului (știința)". Și, pentru a arăta clar că știe despre ce vorbește, Constantin Abăluță oferă și o excepție (e drept, una de adevărat connaisseur) menită să confirme regula, Teoremele poetice ale lui Basarab Nicolesco. Acolo însă, "claritatea carteziană a ideii nu era nicio clipă trădată de aburi emoționali, ci doar îndulcită de limba în care au scris Valéry și Mallarmé" (p. 28). Terenul pare deschis spre un pamflet în toată
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
semne certe al unei posibile evoluții. Cu totul altfel stau lucrurile atunci când versurile celuilalt vibrează plenar în inima recenzentului-artist. Cine a citit versurile lui Constantin Abăluță recunoaște cu siguranță un anumit "esprit de finesse" care îl înrudește cumva cu personalitatea poetică a Constanței Buzea sau cu cea a lui Ilie Constantin. Nu întâmplător, volumul Constanței Buzea Netrăitele este unul dintre puținele care beneficiază de două comentarii succesive în paginile prezentului volum. Primul dintre ele, cel mai interesant, se referă la un
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
Constanței Buzea sau cu cea a lui Ilie Constantin. Nu întâmplător, volumul Constanței Buzea Netrăitele este unul dintre puținele care beneficiază de două comentarii succesive în paginile prezentului volum. Primul dintre ele, cel mai interesant, se referă la un recital poetic susținut de Constanța Buzea la Muzeul Literaturii Române. Începând cu titlul comentariului, Trăind "netrăitele", cronicarul nu își ascunde nicio secundă entuziasmul în fața evenimentului cultural la care a fost martor. Deloc atins de proverbiala invidie care circulă printre colegii de breaslă
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
produs vibrații ale inimii, tresăriri estetice. Cuvintele se aștern aproape de la sine pe hârtie, ca într-un flux automat. Iar adevărul lor (cu siguranță, din punct de vedere rațional, relativ, incomplet, imposibil de verificat) deschide o poartă largă spre inima poetică a Constanței Buzea. Scrie Constantin Abăluță și emoția lui se transmite neciuntită celor care îl citesc: Cu capacitatea ei deosebită de a descoperi suferința din orice lucru, poeta nu are a se teme de nerecunoaștere; și aici, demersul ei are
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
și extincție, poezia lui Vasile Baghiu este ca un pacient din pavilionul incurabililor urmărind cu egală apatie euforică picăturile perfuziei cum îi alunecă în trup și cuvintele spovedaniilor sale cum pleacă în lume: viziune liniștită, prefiguratoare, cathartică" (p. 11). Regal poetic de Constantin Abăluță propune cititorului un tur ghidat prin cîteva săli de poezie contemporană dintr-un imaginar muzeu al literaturii române. Ghidul, el însuși poet și posibil exponat, face o prezentare subiectivă, dar însuflețită și plină de farmec, greu de
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
niciun moment să se afirme cu prețul propriei demnități. "Inactualitatea" pe care s-a complăcut să o cultive, nu fără o anumită ostentație ironică, de-a lungul perioadei sale românești, s-a dovedit câștigătoare pe termen lung. Expresia sensibilității sale poetice își descoperă astăzi noi complexități, multe din ideile lui par să fi fost purtate de timp, actualitatea lor ține de perenitate. Scrierile sale în limba română sunt opera unui demoralizator și a unui decolonizator a cărui impietate nu cruță nici
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
poetul își propune să "reintroducă în poem un pic de omenesc". Pentru el de acum înainte poezia trebuie să fie inerentă vieții, la fel de reală ca viața însăși; poemul trebuie să fie un "strigăt". Nu e vorba aici de o simplă poetică, ci de o poietică - pe care volume precum Ulysse, Titanic și, mai ales, L'Exode o vor ilustra. Fundoianu-Fondane nu a aderat la niciuna din mișcările de avangardă românești sau franceze (cu excepția grupului Discontinuité în 1928) și a formulat obiecții
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
îi vine o undă de farmec. Dar ce ne facem cu meniul fantezist (și imposibil) instrumentat sub forma unui hohot de râs ? El sună ca o antologie a sintagmelor de succes din Academia Cațavencu. Chiar dacă în nici un caz din rațiuni poetice, câteva se pot reține cu folos: "avem țuică de scândurică cu flori de cuișoare/ avem antricot de inorog cu ciuperci dezosate/ avem ciorbă de meduze țărănești/ avem priveghi haiducesc specialitatea casei/ avem lămpi la cuptor/ avem întuneric cu vișine/ avem
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
de la un centru de comandă administrativ-ideologică. Tinerii se edifică tot mai mult și descoperă, o dată cu realitatea înconjurătoare, resorturile și terminalele ei. Scrisorile își deplasează centrul de greutate: de pe natura inefabilă a Poeziei, pe tot ceea ce presează, limitează și dirijează producția poetică a vremii. Anii în care cei doi expediau versuri la Poșta redacției, lui Geo Dumitrescu sau Constanței Buzea, par deodată o epocă îndepărtată. Frumusețea participării la o competiție artistică și bucuria câștigării câte unui premiu regional capătă un aer trist
Doi poeți (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7566_a_8891]
-
într-un punct delicat, te pricep, nu trebuie să amănunțim, dar simt că fibra ta adevărată nu e de ins patriotard și făcător de versuri, ori (sic!) acolo, într-o imensă monotonie și o indiscutabilă subordonare, îți vei pierde puterea poetică adevărată. Știi să faci poezie, dar nu uita că o operă nu se face cu jumătăți de măsură, cu indiferențe și complezențe (...) Rămân neînduplecat și definitiv desolidarizat de gândul tău de a te duce acolo! Încă te iubesc mult! În
Doi poeți (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7566_a_8891]
-
o aderență mai mare la viață decît la teorii și concepte. Criticul e un scriitor cu toate îndatoririle, dar și cu toate drepturile ce decurg de aici. Citește ce vrea, cînd vrea, e subiectiv cît încape, are dreptul la licențe poetice.(...) Un critic/istoric literar are dreptul să fie plin de mofturi și de figuri. Are dreptul la capricii, incuri și răsfățuri.(...) Are și el dreptul la diferență. (...) Diferența la care are dreptul criticul o pot da, din punctul meu de
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
Prezent în antologia Poeți tineri ardeleni, Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II", București, 1940, alcătuită de un coleg de generație, Emil Giurgiuca, poetul era prezentat cu un grupaj de poezie și cu o caracterizare esențială a creației sale poetice: "Un tradiționalism cuminte al cărui fundament ideologic sunt, ca și în criticele lui G. Bogdan-Duică, profesorul poetului, oroarea de silnicia formală și aversiunea față de cerebrali sau maladivi. Poezia sa e poezia peisajului poetic cu tonuri biblice sau patriarhale, străbătută de
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
cu o caracterizare esențială a creației sale poetice: "Un tradiționalism cuminte al cărui fundament ideologic sunt, ca și în criticele lui G. Bogdan-Duică, profesorul poetului, oroarea de silnicia formală și aversiunea față de cerebrali sau maladivi. Poezia sa e poezia peisajului poetic cu tonuri biblice sau patriarhale, străbătută de un sentiment de evlavie, ecou al misticismului religios de origine populară." A colaborat în perioada interbelică la revistele "Gând românesc", "Abecedar", "Pagini literare", "Blajul" (pe care a întemeiat-o și a susținut-o
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
biblice sau patriarhale, străbătută de un sentiment de evlavie, ecou al misticismului religios de origine populară." A colaborat în perioada interbelică la revistele "Gând românesc", "Abecedar", "Pagini literare", "Blajul" (pe care a întemeiat-o și a susținut-o publicistic și poetic alături de prietenul său, prozatorul Pavel Dan și istoricul literar Nicolae Comșa), "Gândirea", "Cultura creștină", iar după al doilea Război Mondial la "Steaua", "Tribuna", "Gazeta literară" și ziarul județean "Unirea" (Alba Iulia). Volumul Cântece de pe coline, adunând o mică parte din
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
său, prozatorul Pavel Dan și istoricul literar Nicolae Comșa), "Gândirea", "Cultura creștină", iar după al doilea Război Mondial la "Steaua", "Tribuna", "Gazeta literară" și ziarul județean "Unirea" (Alba Iulia). Volumul Cântece de pe coline, adunând o mică parte din zestrea sa poetică, a apărut postum la Editura Dacia din Cluj, în 1974, la îndemnul unui fost elev, poetul Ion Brad, care-l consideră cu recunoștință pe Radu Brateș, dascălul său de poezie și care semnează și un omagial Cuvânt înainte, și cu
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
este volumul Scrise-n furtună, 2008, fără precizarea editurii și a locului unde a apărut, în care se reproduce anastatic caietul-manuscris, cu o admirabilă caligrafie, pe care familia l-a păstrat cu emoție și teamă, pentru că aici erau transcrise impresiile poetice dintr-o amară experiență biografică: exilul didactic la Rogojeni pe malul Prutului, în perioada 1949-1950, și anii petrecuți la Canal, 1952-1954, care nu a fost nicidecum un "Drum fără pulbere", așa cum festivist și neconvingător scria un roman realist-socialist, Petru Dumitriu
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
adolescence d'un adieu (Editions Climats), cu toate modificările operate în I990 de Petre Solomon în vederea republicării, sunt urmate acum de o ediție revăzută și o addenda în care accentul este pus pe textele lăsate de Petre Solomon: un "Testament" poetic din I944, o scrisoare adresată lui Ury Benador cu câteva zile înaintea plecării lui Petre Solomon în Palestina, două comunicări ale lui Petre Solomon pentru colocviile Celan și câteva poeme scrise în amintirea poetului Fugii morții. Chiar și ilustrațiile volumului
Paul Celan în actualitate by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7583_a_8908]
-
Solomon pentru colocviile Celan și câteva poeme scrise în amintirea poetului Fugii morții. Chiar și ilustrațiile volumului fac parte, după cum subliniază Yvonne Hasan-Solomon și fiul autorului, Alexandru Solomon, din colecția lui Petre Solomon. Cartea e un amestec de memorialistică, analiză poetică, istorică și sociologică, proză literară și documentație cât se poate de exactă asupra prietenilor, cărților, atmosferei trăite de Paul Celan la București, în perioada pe care el însuși o numea cette belle saison des calembours. Bucureștii erau încă pe atunci
Paul Celan în actualitate by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7583_a_8908]
-
Rodica Zafiu Fumul, ceața, aburul sunt metafore cognitive ale vagului: estomparea contururilor poate fi poetică - dar, în perspectiva vieții practice și a relațiilor interumane, e mai ales neliniștitoare. Ce nu e clar și direct este înșelător; mai mult, e produs dintr-o voință de înșelare. Verbul a aburi, cu sensul "a convinge fără argumente solide
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
la întâmplare, așa cum se nasc", va avea urmări deopotrivă în rețeta Dada "pentru a face un poem" și în "dictarea automată" suprarealistă de mai târziu, care va prelua, ca și insurgenții din Elveția, și esențialul definiției date de futuriști imaginii poetice ca apropiere de elemente cât mai îndepărtate între ele, pentru generarea surprizei, a noului, a unei dinamici și disponiblități absolute a sensibilității, ca extindere la extrem a "analogiilor mereu mai largi", a "imaginației fără șir", a "cuvintelor în libertate". Totul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
în cer/ și care ar lăsa, fiind iar banalul fer/ să cadă pulberea de sori pe ea lipită..." (Imagini pentru o iubire fericită, IX). Rătăcită între sugestii, urmând o rețetă a dezamăgirii, cu variațiuni pe temele necesare, o firavă artă poetică: "Și vrei să fac un vers fin și drăguț/ din vijelia-aceasta pe o mare?/ Sânt copleșit ca o privighetoare/ silită să clocească-un ou de struț." (Cântece moderne, 2). O imagine al cărei ridicol e întrecut doar de frumusețea
Pînza Penelopei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7608_a_8933]
-
neutră" reprezintă o componentă importantă a creației lui Jasper Johns, ea definește opera lui Giorgio Morandi (1860-1964), singularul artist italian căruia Metropolitan-ul i-a dedicat în toamna trecută o de mult meritată retrospectivă. Naturile moarte ale lui Morandi, studii poetice de ritm și echilibru, sunt doar aparent ușor de descifrat. Inspirate de formele lui Chardin sau Cézanne, de lumina lui Piero della Francesca, picturile nu sunt decât superficial "retrograde". Folosind tonuri pale, pictorul reduce iluzia de adâncime și în același
Nuanțe de cenușiu by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7528_a_8853]