3,697 matches
-
de la Primărie, unde urma să se facă alegerea din ziua aceea; acolo inspectase posturile de ciomăgași. De cum ne-a văzut în grup, Popa Tache ne-a înțeles cine suntem. De aceea, ridicând bas tonul, ne-a amenințat strigându-ne: — Să poftiți astăzi! Această vorbă însemna: „Ieri la Colegiul I v-ați jucat calul, dar azi n-o să vă mai meargă tot așa!“ Bineînțeles că am răspuns popii amenințându-l cu bastoanele la rândul nostru. Însă cele ce s au petrecut după
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care-și pune În cap p-un străin! Căci străinul îi răpune Frumosu-i destin! [Inimioara i-o sfărâmă Prin feluri d-oții Și legea jos i-o dăramă Chiar prin ai săi fii.] Străin pus-ați domn în țară Pentru românism! Poftiți!... vă târăște iară Către despotism! Toate javrele golane El le-a pricopsit Dându-le de ros ciolane De cum a venit! Însă... termenul sosește E apropiat Și tronul se despărțește De ăst blestemat! Străinul, v-o spui eu, pică Căci e
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mă oprește, decent, să continui, și-mi spune că nu-i chiar așa cum cred eu. În urmă cu doi ani s-a oprit la poarta lui o mașină, din care au coborît șeful de post și un necunoscut. S-au poftit singuri în casă și, îndată ce au intrat, i-au cerut „să vadă cărțile”. „Care cărți?”, a întrebat el. „Cărțile legionare”, au răspuns ei. „Nu spun că n-am avut cîndva și cărți politice”, le-a întors-o moșul, „dar, dumneavoastră
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
asigurîndu-mă că totul e așa și nu altminteri. Sînt anunțat că mă va căuta și mătușa Catrina. Așadar, audiatur et altera pars... Am vizitat-o pe mătușa Marința. De data asta mi s-a părut bătrînă și obosită. M-a poftit în casă. Am trecut mai întîi prin tinda ticsită de obiecte vechi, fără importanță, de care refuză să se despartă. Camera în care locuiește nu arată nici ea mai bine; pereții sînt încă nevăruiți, fețuiala a început să se crape
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
știind că „Bunica” e la Lena, iar el a fost singur. „Bine, foarte bine!” și întrucît eu m-am arătat nedumerit, a adăugat: „Sînt mulțumit de felul în care am petrecut-o!” Figura sa e, însă, destul de încordată. L-am poftit să ia prînzul cu mine. M-a refuzat, formal, o dată, apoi a acceptat: „De-o ciorbă cu perișoare chiar mi era poftă!” îl simt flămînd de-a binelea, și mă întristez de singurătatea sa. Aseară, cînd am afirmat că, de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oneste. După ce l-am comparat cu „Le Figaro”, celălalt cotidian de referință, risc să spun că e cel mai francez dintre ziarele franțuzești. *Recunosc, nu prea am ținut seama de maxima lui Quintilianus Non multa, sed multum. Din contra, am poftit multe, repede, fără răbdarea unor asimilări normale. Fascinat de detalii și subtilități, mi-am forțat, nu o dată, inutil, metabolismul intelectual. Am sărit peste etapa „rumegării” cunoștințelor, a reflecției, mai ales în epoca „buletinelor informative”, numeroase la începutul anilor ’70. Eram
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
neapărat contra cost” - un pachet de Kent, pentru a-l da opticianului care îi repară ochelarii. Deși a insistat, iordanianul „n-a vrut să primească bani în ruptul capului”, dar, ulterior, după cîteva întîrzieri la ore, cînd C. l-a poftit afară, a mormăit din pragul clasei: „Ce-am făcut eu, domnu’, pentru dv. nu contează?” „Adică vezi colea, devenisem dator, să-i tolerez lenea și impertinența!” Scena îl indignează și acum. Om de o certă probitate, el îi dezaprobă pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu poate zice că s-a ținut deoparte și n-a scris, în același „Steagul roșu”, articole pe teme date. În cele din urmă, explicația mi-apare ca extrem de simplă: în indignarea sa e nemulțumirea celui ce n-a fost poftit la praznic! Poate pentru a mai „schimba caii”, poate din alte motive, redacția nu i-a cerut de data asta colaborarea, iar o asemenea absență produce gînduri neliniștitoare, inclusiv invidii. *Au trecut pe la mine, în mare grabă, „nenea Jean”, Mihai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Trei ca voi nu încap în jumătate de autobuz!” O clipă țigăncile au părut încurcate. Una chiar a roșit. Lumea din jur rîdea în hohote. Dar țigănușul n-a apucat să-și savureze victoria: cea mai în vîrstă l-a poftit să-i mănînce „ghiocul”! Plus alte vorbe „condimentate”. Deși după episodul rebotezării lui Milarepa în Marù n-ar fi trebuit, am fost consternat să aflu (eram la Gîrleni, la închiderea „Lunii cărții la sate”) că Petru Cimpoeșu, de a cărui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Deși rula încet, s-a prefăcut că nu mă vede. Eram în întîrziere, dar nu i-am făcut semn să oprească. Mergînd, mi-am amintit, prin contrast, de bietul tata care, cînd se ducea sau venea de undeva cu căruța, poftea ba pe unul, ba pe altul să se urce într-însa. Pornea din Verești cu ea goală și ajungea în sat cu ea plină. De pe urma acestui bine pe care îl făcea, se alegea, de cele mai multe ori, doar cu o mulțumită
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anilor să publice. Și, uite, el a ajuns mare... Din cauza lui trebuie să mă despart de nevastă-mea. M-a distrus...” A început să plîngă. Lumea așezată la ghișee a început să se uite curioasă la noi. Atunci l-am poftit afară. Pe drum a reluat însă, de nenumărate ori, aceleași fraze compuse din insulte, fără a reuși barem o dată să-mi răspundă la întrebarea: „Ce legătură e între faptul că eu l-am sprijinit pe M. și presupusa lui înclinație
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din ce în ce mai amestecată și mai derutantă. Nu rezistăm nici măcar o zi într-o atitudine: trecem cu ușurință de la dramă la comedie, de la plîns la rîs. Un exemplu de acest fel mi-a dat recent Carol Isac. După o înmormîntare, a fost poftit la praznicul din casa defunctului. Acolo, s-a vorbit de toate, de la politică la sport, și chiar despre niscai aventuri extraconjugale. „O distinsă profesoară” a spus versuri din Arpagicul Anei Blandiana. Chemată la telefon, proaspăta văduvă era înspăimîntător de veselă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de Dl. Dimitriu, despre Fălticenii și orașul de altădată 148. Zice că te-a pomenit și pe tine printre „iluștri” și a vorbit mult și frumos de tine. Încă o dată vă mulțumesc mult! Așteptăm cu plăcere vara sau toamna, să poftiți din nou la Brașov, spre a profita mai mult de aerul ozonat, care și mie Îmi aduce o mare contribuție la menținerea vigoarei și a sănătății! E un oraș pitoresc (...). Vă doresc la amândoi multă sănătate și Încă o dată foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la cea de a XI-a, am primit invitații și invitații de participare. Începeți cu pregătirile sufletești - apoi vă stăm la dispoziție cu toate indicațiile. Cu toată dragostea, succes, Cateluța În fiece dimineață, 9-14 (orele) suntem la atelier, apoi acasă. Poftiți. În prima decadă a lunii februarie 1978, ambasada italiană a propus realizarea, În colaborare cu artiști plastici ieșeni, a unei expoziții de artă plastică, „Omagiu lui Michelangelo”. Vor fi aduse lucrări semnate de artiști plastici italieni, francezi, germani: 259 Pictor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a lucrat Eugen Lovinescu, George Stino și Leon Băncilă, vărul pictorului Octav Băncilă. Ulterior a devenit orfelinat pentru copii, iar azi casa e demolată. 815 Când mă reîntorc de la București unde plec zilele astea Îmi voi face plăcerea să-i poftesc la un pahar de ceai căci Îmi sunt tare simpatici, mai ales că sunt Moldoveni și Fălticeneni. Vă mulțumesc pentru tot și vă rog să primiți salutările mele. Elena Racoviță 816 RĂDĂȘANU, Gheorghe 329 1 Bogata, sâmbătă 11 iulie 1970
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Băeșu la suma de 5.000 lei ambele. Întâi, vreau să vă exprim alese mulțumiri pentru rara amabilitate ce ați avut de a vă deranja mereu Întru toate cele ce v-am rugat. Mi-ar face o mare plăcere să poftiți și pe la mine, acasă, când mai veniți În București. Avem de discutat multe probleme importante. În al doilea rând, vă Încunoștiințez, că, În dorința de a centraliza picturile lui Băeșu și cu sentimentul că intrând Într-un muzeu le asigur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aduce atmosferă, așa cum Îi trebuie, orașului Flt.: de cultură. El nu va mai avea interesul să fie gelos pe trecutul cultural al orașului, ci, dimpotrivă, va sprijini oricare inițiativă În această privință. La centenarul liceului „N. Gane” n-am fost poftit să vorbesc, deși am activat pe tărâm școlar și extrașcolar două decenii; la Pitești am vorbit - și am fost primit cu multă căldură - la toate prilejurile sărbătorești. Când voi veni la Flt., am să caut să-l cunosc și eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
2, vor avea prilejul să lucreze. Solicitați-i! Se poate, să stea indiferenți, când locuiesc Într-un oraș, cu atât de frumos trecut cultural? 11) Cu rabinul-șef Rosen sunt mereu În legătură; mi-a fost elev excelent. M-a poftit mereu la el, să stăm de vorbă; dar e mereu pribeag pe străine meleaguri. Pe Fălticeni e cam supărat și are multe motive. Tatăl său, 614 Această școală a funcționat Într-o clădire veche, cu etaj, peste drum de Biserica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dumineca și sărbătorile suntem mai liberi și putem sta de vorbă, mai mult, asupra (a) tot ce vă interesează. Acuma toamna suntem mai ocupați În zilele de lucru - cu strângerea recoltelor din grădină și livadă. Ne-ar face plăcere, să poftiți la noi și cu soția Dv., numai vă rugăm să fim anunțați. Cu cele mai alese sentimente, I. Teodorescu P.S. Aveți un tren, dimineața, care sosește la noi la ora 7.05 și ar fi bun pentru venit. 2 Dolhești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
urări de sănătate, fericire și ani mulți, cu prilejul anului 1972. N-ați mai fost pe la noi, deși timpul a fost favorabil. Acuma s-a burzuluit ca să nu treacă iarna fără s-o simțim. Când se face vreme bună să poftiți că noi vă așteptăm cu multă plăcere. La mulți ani, Fam. Teodorescu 657 Funcționar superior În cooperație, frate cu pictorul Dimitrie Teodorescu (Bădia) și cumnat cu pictorul Otto Briese din Iași. Pensionar, Întors În satul natal la bătrânețe. Azi, decedat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să vândă, casa avea nevoie de Îngrijiri urgente! I-a părut rău, că a fost În imposibilitate de a veni să vă vadă și să mai stea de vorbă cu D-voastră. Când veniți prin Fălticeni, ne face plăcere să poftiți și pe la noi. Vă dorim multă sănătate și mulțumire sufletească D-voastră și familiei. Fam. Lila și Niculae Țanu 706 Prof. univ. George Țanu, al cărui tată era frate cu Neculai Țanu. 707 Așa dar, Încă o dureroasă rupere de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zis de ordine, de fapt de represiune, au sosit foarte repede (nici nu era greu, deoarece Securitatea se află chiar în vecini, iar băncile de pe aceeași stradă sunt bine păzite). Omul de pe schelă a refuzat să coboare și i a poftit pe curajoșii înarmați să urce până la el. Ceea ce s-a și întâmplat. A fost dus, și dus a fost. Afișele lui, strânse în grabă. Puțini avuseseră timp să le ridice și să dispară cu ele. într-o altă dimineață, pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
timp. Am ajuns în Traiskirchen, unde mi s-au făcut formalitățile de rigoare, documente de identitate și primele demersuri pentru emigrarea în Statele Unite ale Americii. Atitudinea deosebit de politicoasă și calmă a oamenilor, rafturile încărcate ale magazinelor cu tot ceea ce îți poftește inima îmi transformaseră bucuria reușitei într-o adevărată euforie. Astfel cred se explică faptul că ceea ce eu neglijasem avea să observe ochiul vigilent al medicilor. Din cauza vicisitudinilor întâmpinate timp de aproape o lună am slăbit și contractat o afecțiune de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dintr-un material puțin lucios. Îi venea foarte bine. Tânăra m-a privit de parcă dorea să-mi confirme prezența ei acolo și apoi mi-a făcut un semn cu capul, ca și când ar fi vrut să-mi spună: „Vă rog să poftiți după mine“. Am renunțat la număratul banilor, am scos mâinile din buzunare și am ieșit din lift. Ușile s-au închis imediat, de parcă așteptaseră doar să ies eu de acolo. Am stat câteva clipe locului, pe coridor, și am privit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
metal pe care era scris numărul încăperii. Numai că numerele erau alandala: lângă 936 se afla 1213, apoi urma 26. Ciudat, chiar anormal, aș zice. Tânăra nu vorbea. Se întorcea din când în când spre mine și părea că spune: „Poftiți, vă rog“. Am dedus cuvintele de pe buzele ei. Nu s-a auzit nici un sunet articulat. Noroc că înainte de a accepta slujba de-aici am urmat, timp de două luni, niște cursuri la care am învățat să citesc pe buze. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]