4,267 matches
-
este așadar o chestiune de imagine, de producție și de acordare a imaginilor, dar și de încercare de a șterge imaginile negative atunci cînd apar. 15 În anii '70, diverșii colaboratori ai publicației Screen, urmînd post-structuralismul francez, au dus o polemică susținută împotriva concepțiilor esențialiste cu privire la un subiect unificat și au declarat, preluînd teoria asupra ideologiei a lui Althusser, că cinematografia a construit roluri iluzorii de subiecți, "determinîndu-i" pe indivizi să se privească drept subiecți. Și aceasta este probabil o iluzie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai de jos a spiritului comercial vulgar și a manipulării prin media, culmea consumatorismului banal nestăvilit din cultura media. Madona a devenit un spațiu al controverselor, o figură deopotrivă adorată și detestată de public, criticată de reprezentanții lumii academice. Majoritatea polemicilor sînt însă pornite de dragul polemicii, participanții postîndu-se pe poziții ireconciliabile, pro sau contra, nereușind să surprindă multe dintre aspectele fenomenului. În vreme ce unii o elogiază ca pe o revoluționară subversivă în spațiul culturii, alții îi atacă poziția ca fiind antifeministă sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
comercial vulgar și a manipulării prin media, culmea consumatorismului banal nestăvilit din cultura media. Madona a devenit un spațiu al controverselor, o figură deopotrivă adorată și detestată de public, criticată de reprezentanții lumii academice. Majoritatea polemicilor sînt însă pornite de dragul polemicii, participanții postîndu-se pe poziții ireconciliabile, pro sau contra, nereușind să surprindă multe dintre aspectele fenomenului. În vreme ce unii o elogiază ca pe o revoluționară subversivă în spațiul culturii, alții îi atacă poziția ca fiind antifeministă sau o condamnă pentru vulgaritatea ei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care afirmă realitatea "sfîrșitului economiei politice" în societatea simulărilor (vezi Baudrillard, 1976: 20 ff și discuția din Kellner, 1989b: 61 ff). Asemenea pasaje indică originile marxiste ale gîndirii lui Baudrillard, origini care nu sînt pe deplin eliminate nici chiar în polemicile cele mai violente împotriva "marelui bărbos". 11 Despre influența lui Pynchon asupra literaturii cyberpunk, vezi McHale, 1991: 315 ff. Gibson îl citează frecvent ca pe o influență literară majoră; vezi interviul cu Timothy Leary, op. cit.: 62 f și cu Mc
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu fragmentele culturii contemporane, așadar, "un joc al vestigiilor", pentru a folosi termenul lui Baudrillard. 28 În secțiunea ce urmează, paginile din volumul America la care se face referire vor apărea în text fără mențiunea de citat. 29 Într-o polemică împotriva lecturii pe care o dau volumului America a lui Baudrillard, Mike Gane îmi atacă interpretarea "simptomatică", susținînd apoi că, în fapt, eu nu întreprind o asemenea interpretare (vezi Gane, 1991a: 178 ff). Eu am întreprins totuși o lectură a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
grupau în jurul acestui ziar.** Apoi ziarul ia tonul foarte violent care destăinuia temperamentul neastâmpărat al patronului. Firește, violența din presă trecu în Parlament și afară, așa încât văzurăm chiar oameni foarte liniștiți că sunt luați de vârtej. De exemplu, în urma unei polemici foarte dârze, Titu Maiorescu și Eugeniu Stătescu au o întâlnire cu pistolul. Câteva săptămâni mai târziu, un alt duel. Barbu Delavrancea de la Epoca și Alexandru Djuvara, redactorul șef al ziarului liberal l’Etoile Roumaine, în urma unor repetate atacuri violente, au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
convențiunea ce aveam cu Italia și care, din toate câte încheiasem, era cea mai aspră pentru noi. [comitetul de salut public] Această chestiune a convenției consulare mărește agitațiunea politică și înverșunarea opoziției. Duelurile, bătăliile și amenințările se succed. În urma unei polemici între ziarele Epoca și Telegraful, Nicu Filipescu de la Epoca trimite lui I.C. Fundescu, directorul Telegrafului, martori. Dar Fundescu refuză să se bată. În același timp se constituie un Comitet de salut public, destinat să apere pe fruntașii opoziției în contra guvernamentalilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
provinciilor române subjugate. Printre cei aleși figurează și un redactor politic al ziarului partidei liberale-conservatoare, România. Explicațiile acestor notițe în cronica viitoare.“ (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 19 * Relatare eliminată despre o polemică susținută de cotidianul social-democrat Drepturile omului, în 1885: Între Drepturile omului și Poporul de sub direcția lui N. Bassarabescu se ivește o vie polemică. Bassarabescu este conservator și antisocialist. În urma unui articol violent al lui Bassarabescu, Drepturile omului anunță că Bassarabescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ibid., foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 19 * Relatare eliminată despre o polemică susținută de cotidianul social-democrat Drepturile omului, în 1885: Între Drepturile omului și Poporul de sub direcția lui N. Bassarabescu se ivește o vie polemică. Bassarabescu este conservator și antisocialist. În urma unui articol violent al lui Bassarabescu, Drepturile omului anunță că Bassarabescu a înnebunit. Ziarul socialist deschide chiar o listă de subscripție pentru căutarea bolnavului. Iată subscriitorii: Redacția Drepturilor omului, 1 rublă; Un fost corector
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ion Brătianu, [prim-ministru și] Ministru de Finanțe B. Boerescu, Externe Al Teriachiu, Interne General G. Slăniceanu, Rezbel Colonel N. Dabija, Agricultură, Comerț și Lucrări Publice B. Conta, Instrucția și Cultele D. Giani, Justiția. Pentru câteva zile patimile politice și polemicile acre lasă locul entuziasmului pentru marele act național săvârșit. Comerțul Capitalei dă lui Ion Brătianu un banchet de peste 300 tacâmuri spre a-l sărbători pentru norocoasa salvare de atentat. Pe ziua de 1 aprilie 1881 s-a inaugurat Casa de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
complet comunismul. Nu este surprinzător, deoarece înainte de 1914, marxismul nu se studia în universități. Pentru Iuliu Maniu, partidul comunist era un partid ca oricare altul, o variantă mai radicală a partidului socialist democrat, pe care îl cunoscuse în monarhia austro-ungară. Polemica dintre socialiști și comuniști, Iuliu Maniu o ignora și nu și-a dat osteneala să deschidă cartea lui Karl Kauzki, elevul și contemporanul lui Engels, care destrăma toate sofismele bolșevice. Într-un articol al lui Lucrețiu Pătrășcanu, conducătorul comuniștilor de la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
o generoasă primire din partea lui Al. Dobrescu, Edgar Papu, George Munteanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eugen Todoran, Adrian Marino, Solomon Marcus, Dan C. Mihăilescu, Ioan Constantinescu, tot nume grele ale eminescologiei și criticii literare, în genere. Ba pun la același preț și polemicile pe care le-a creat dinspre Al. Piru, Ioana Em. Petrescu, Cristian Livescu, Ioan Holban, Mihai Drăgan. Polemica mea cu Ioana Em. Petrescu a fost de răsunet și s-a derulat în paginile revistei clujene Steaua pe parcursul unei jumătăți de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Marcus, Dan C. Mihăilescu, Ioan Constantinescu, tot nume grele ale eminescologiei și criticii literare, în genere. Ba pun la același preț și polemicile pe care le-a creat dinspre Al. Piru, Ioana Em. Petrescu, Cristian Livescu, Ioan Holban, Mihai Drăgan. Polemica mea cu Ioana Em. Petrescu a fost de răsunet și s-a derulat în paginile revistei clujene Steaua pe parcursul unei jumătăți de an. A.B.Ce prietenii literare ați legat în viața dvs.? În privința prieteniilor literare, pot spune că am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a gândi, de a mă forma și de a scrie liber de orice fel de constrângeri. Am lăudat versurile lui Arghezi, Voiculescu, Doinaș, le-am criticat dur pe ale lui Nichita Stănescu, ale lui Ioan Alexandru și ale altora, duceam polemici bătăioase cu clujenii și bucureștenii. În ce mă privește, a fost o lecție extrem de importantă pentru cunoașterea și aprofundarea textului literar. După ce, vreme de trei ani, am fost mereu dat afară din locurile de muncă pe care mi le găseam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
capătă o acuitate mai mare în unele momente istorice, adversitățile de mentalitate vor rămâne întotdeauna fierbinți. Sigur, când conflictele s-au grefat pe mari schimbări de paradigmă culturală, de cotitură spirituală, ele au rămas celebre în istorie. Azi, sunt celebre polemicile dintre clasici și moderni, dintre tradiționaliștii picturii și impresionismului lui Manet, dintre pudicii și autenciștii noștri interbelici. Asemenea dispute au marcat nu doar simple răfuieli între generații, ci veritabile confruntări între două feluri de a vedea lumea. Conflictul înseamnă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
închisoare. Din camera de carantină, unde stătea cu alți douăzeci de deținuți, printre care Cornel Pop, Dan Dumitrescu, Dan Lucinescu și Constantin Buțan, a încercat să îi convingă pe ceilalți că trebuie să adopte pozițiile materialismului. A intrat repede în polemici cu Ion Struțeanu, cu care a discutat și între patru ochi (probabil tot pentru a-l convinge), fără succes însă. A cerut să fie scos la raportul administrației și se pare că i-a indicat directorului Dumitrescu sau ofițerului politic
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-te într-un climat de propagandă odioasă să explici că există și o avere perso‑ nală a regelui, că exista și ceva public. Deci mi se părea o foarte mare deturnare a energiilor. Și asta a stârnit o mulțime de polemici, pentru că majoritatea liderilor de opinie din partea noastră, cea anticomunistă, erau monar‑ hiști. Deși argumentul meu, ca în atâtea alte dăți, a fost făcut pe o oportunitate electorală. Am spus : „Întâi câș‑ tigăm și pe urmă ne putem pune problema asta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o promisiune. El a venit la putere promițând că va înălța țepele lui Vlad țepeș în Piața Victoriei și cred că, după aproape zece ani de președinție, putem spune că și-a ținut promisiunea din prima campanie. A.M.P. : În polemica aceasta care e la noi dacă Traian BĂsescu chiar s-a ținut de cuvânt și chiar a făcut ce a promis pe partea cu justiția și varianta complet opusă, dar în care crede foarte multă lume, și anume că justiția
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
arhiereu, care e absolvent și doctor al facultății teologice din Cernăuți, va lua titlul Băcăuanul și va fi atașat episcopiei de Roman.”... ... Cum se rezolvau în vremea aceea conflictele de idei se arată în ziarul din 15 decembrie 1897: „ o polemică ziartistică care, în focul discuțiilor, a trecut marginile obiectivității s-a încheiat cu o catastrofă” în sensul că „George Emanoil Lahovary, directorul marelui ziar din Capitala României L'independence roumaine a căzut victimă unui duel cu spada.” Urmare polemicii dintre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o polemică ziartistică care, în focul discuțiilor, a trecut marginile obiectivității s-a încheiat cu o catastrofă” în sensul că „George Emanoil Lahovary, directorul marelui ziar din Capitala României L'independence roumaine a căzut victimă unui duel cu spada.” Urmare polemicii dintre ziarele conservatoare L'independence roumanine și Epoca de sub conducerea domnului Nicu Fulipescu, ultimul ofensat ca urmare a unei aluzii a recurs la satisfacția cu ...spada. „Întâlnirea pe teren a avut loc sâmbătă înainte de amiază și la repriza a doua
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gherman, C. Dragomir. Din Voința Școalei, 20 martie 1936, reiese că Voluntarul Bucovinei ajunsese în anul V la nr.2/1936. Iconar 1.9.1936 aprecia și o vedea interesantă, gazeta Voluntarul Bucovinean, condusă de Vasile Plăvan, sublinia că are „polemici bătăioase” numai că, pentru că era „naționalistă”, o considera cam... „suspectă”... * Zorile Bucovinei Zorile Bucovinei organ al regionalei de partid Cernăuți, apare în 1967, prim redactor era poetul Vasile Levitchi, înlocuit pentru că... avea vederi deschise. Ziarul devine o tribună a politicii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
meritul înființării Asociației, a cărei președinte era prof. de engleză Gh. Petrescu - Prim, aparține lui Pavel Dăscălescu, un entuziast amic al Angliei. În „Cuvânt introductiv” la revistă, redacția afirmă „că scopul ei nu este nici politic, nici social, nici de polemică, ci pur cultural și educativ”. De a alunga ignoranța, a scoate la iveală comorile literaturii engleze, de a căuta și găsi modele de viață, „Scopul acestei reviste nu este numai difuzarea culturii engleze; ea are și un rost național, căci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unui cerc mai larg de cititori”, comentează ziarul. „Hacu este chemată să umple un gol mult simțit în publicistica noastră.” * Hiena Hiena, revistă săptămânală politicoliterară, publicație antiguvernamenală, apare la București (ianuariemartie 1919 și Cernăuți, cu subtitlul schimbat în revistă de polemică politico-literară, în perioada aprilie 1919 - 5 ianuarie 1921; 15 octombrie 1922 - 8 aprilie 1923; 28 noiembrie 1923 - februarie 1924. Sediul în Cernăuți, Palatul Național, Piața Unirii nr.3, administrația, București, str.Sfântu Ionică nr.6. Se tipărea la Societatea tipografică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unilaterală care nu are asentimentul nostru. După ce dl. director de la Voința Școalei și-a făcut pentru redacție un coș enorm, cu care se mândrește, apelează fără încetare la sprijinul nostru ca să i-l umplem, iar la revistă, pe lângă articolele de polemică personală nu uită să ne dea și chiar informații personale ridicole, ca și când ar fi cine știe ce eveniment important faptul că dsa și-a dat demisia din cutare partid, pentru ca pe de altă parte și în alt organ să dezmintă „evenimentul”! (Scrisoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1854 - Mulla Firoz Madressa, Bombay)1. Nu recunosc acuzele de dualism aduse religiei lor, dar un proces de colonizare creștină va avea în cele din urmă loc, nu prin dispute teologice, ci pe mai sigure filiere filologice. La interfața acestor polemici, un filolog german ca Martin Haug, istoric al zoroastrismului și fondator al studiilor pehlevi, cunoscut românilor prin referințe, fie și minimale, la Hasdeu, Constantin Georgian 2 sau din cursurile lui Irineu Mihălcescu de la Facultatea de Teologie din București, a jucat
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]