10,542 matches
-
să creadă că regele lor ar fi renunțat la întregul ocean și la tot ce construise până atunci doar ca să își recapete copilul. Cu spaimă, îl văzură pe stăpânul lor urcând în trăsură și pornind vijelios spre insula despre care pomenise bătrâna prezicătoare a oceanului. Marinică îl urmă, făcând semn celor doi rechin-ciocan să li se alăture. Cu micul său alai, stăpânul Oceanului Fără Sfârșit ajunse la insula pedepselor abia după o zi și o noapte de înotat forțat. Delfinul era
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Dumnezeu ce să mai facă, să iasă din noianul de greutăți. Străbătuse câmpii, dealuri știute și neștiute. Pe cine întreba de locul unde cerul se unește cu pământul, dădea din umeri a necunoaștere. Mai apoi, luase pieptiș munții, până se pomenise în fața unei grote cu gura strâmtă, în care intrase să doarmă peste noapte. Și, înainte să pună geană peste geană, își zisese că acolo ar fi putut fi locul căutat pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Cu gândul acesta adormi. Ori poate
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
cei spre luminare, fapt ce vădește vechea practică a pregătirii pentru Botez a catehumenilor. Duminicile a IV-a (a Sfântului Ioan Scărarul) și a V-a (a Cuvioasei Maria Egipteanca) ne pun înainte pilda de nevoință a acestor doi Sfinți, pomeniți în această perioadă (Sfântul Ioan la 30 martie, iar Cuvioasa Maria pe 1 aprilie). Acești doi sfinți ne însuflețesc cel mai mult în această perioadă a Postului Mare - Sfântul Ioan Sinaitul, prin lucrarea sa, Scara, ne îndeamnă să purcedem pe
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
când va veni Fiul Omului, va mai găsi credință pe pământ?” (v. 8). Pilda se vrea a fi răspunsul Mântuitorului dat unora „care se credeau că sunt drepți și disprețuiau pe ceilalți”.În Sfânta Scriptură, pe lângă farisei și vameși, sunt pomenite și alte grupări religioase: saducheii, cărturarii, zeloții, esenienii, fiecare cu istoria sa. Fariseii erau credincioșii nelipsiți de la Templu; saducheii erau aristocrații, sacerdoții timpului; cărturarii erau înțelepții poporului; zeloții erau o grupare de politicieni credincioși, care lupta pentru dezrobirea poporului de sub
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
condusă de milă, cu mila nu faci altceva decât să agonizezi. O să o iau de la capăt, ai mei mă susțin, încet - încet o să-mi refac viața. M-am gândit mereu la Ionuț, dar interesant, de când am plecat, nu a mai pomenit niciodată de tatăl său. A venit socrul meu, s-a bucurat când l-a văzut, dar nu a întrebat nimic de Nicolae. Așa m-am decis, mi-am dat seama că Nicolae nu i-a câștigat în niciun fel dragostea
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380427_a_381756]
-
Acestor Eroi ai Țării, cât o fi viață sub Soare Li se va da buna-cinstire, la Monumentul din Izvoare ! Pe toți care i-am scris în versuri, evlavios vor fi citiți Pe Pământ dar și în Ceruri ! Mereu fi-vor Pomeniți ! Rog Preoții și cetățenii, Primarul, doamna Directoare De a sădi recunoștința, ca ea să crească și-n Izvoare ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice, spre a da Slavă lui DUMNEZEU
AMINTIȚI-VĂ DE EROII NEAMULUI ROMÂNESC, DIN IZVOARELE-OLT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379319_a_380648]
-
a-ți lăsa în constiință de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. citat din Marin Preda Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l mai slăbea, că viața lui e distrusă, și se pomenise cum parcă aici cineva îi picura în inimă un balsam, care-i dădea seninătatea de care avea nevoie ca să uite eșecul său în lume. Era o lume care îi ajungea, această primăvară închisă. Marin Preda în Marele singuratic (1972) Trezește
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
spre junghiere și ca un miel fără de glas înaintea celui ce-l tunde". Asemenea lui Iisus Hristos, în suferința sa martirică, ca intr-o li¬turghie a ființei sale, mucenicul lui Iisus Hristos șoptește neîncetat cuvinte¬le tâlharului de pe cruce: "pomenește-mă Doamne când vei veni întru împărăția Ta". Alteori, martirul repetă în timpul patimii sale ceea ce Domnul său a strigat pe Cruce: "Doamne în mâinile tale îmi încredin¬țez duhul meu". Întemnițații pentru Iisus Hristos participă real la jertfa unică și
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
de oameni ale căror “capete” să le creioneze și apoi să le definitiveze. Iar Victor Ion Popa nefiind numai pictor, ci și om de teatru, a fost un chin - cum reiese , de altfel și din scrisoarea de care s-a pomenit - până a izbutit să-și ducă munca la realizarea atâtor zeci de figuri, la bun sfârșit”, descria travaliul secretarul redacției S. Albu, p.40 din Album. “O cruntă boală l-a răpus, în plină maturitate creatoare, atunci când cele dintâi fire
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
pădurile întunecate, cu poienile lor sure, înzăpezite, să văd ceva care să-mi indice căderea vreunui meteorit, mare sau mic. Mă așteptam să văd fum, vreun crater pe undeva, sau ceva asemănător. Dintr-odată m-a străfulgerat un gând: te pomenești că evenimentul ăsta are vreo legătură cu ciudata mea stea albastră. Îmi trecu asta prin cap, așa, dintr-odată. A trebuit să surâd mai apoi la năstrușnica mea idee, prea mi se păru că nu aveau nimic în comun cele
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
Domnului Iisus Hristos la Cer, una dintre cele mai vechi și mai mari sărbători creștine, fiind cunoscută de poporul credincios sub denumirea de Ispas și Ziua Eroilor, când în toate bisericile, mănăstirile și schiturile ortodoxe din țară și străinătate sunt pomeniți eroii neamului românesc. În conformitate cu învățătura credinței ortodoxe, Hristos s-a înălțat la Cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
Domnului Iisus Hristos la Cer, una dintre cele mai vechi și mai mari sărbători creștine, fiind cunoscută de poporul credincios sub denumirea de Ispas și Ziua Eroilor, când în toate bisericile, mănăstirile și schiturile ortodoxe din țară și străinătate sunt pomeniți eroii neamului românesc. În conformitate cu învățătura credinței ortodoxe, Hristos s-a înălțat la Cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
iată, cu toate că a fost răufăcător, chiar acolo pe cruce era om, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu; a rămas om, în pofida nelegiuirilor și a păcatelor sale și, din acest motiv, L-a mărturisit pe Dumnezeu și L-a rugat: „Pomenește-mă, Doamne, când vei veni în Împărăția Cerurilor” (Luc. 23, 42) - lucru pe care trebuie să-l facem și noi în momentul recunoașterii păcatului când, în duhul pocăinței aflându-ne, suntem chemați să-I cerem lui Dumnezeu să fie milostiv
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
pentru toți urmașii întru Patimi, Cruce și Înviere. Suferința care bucură simte binecuvântarea Celui de Sus: „... ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.” (Ioan 9, 3) Suferința ca bucurie înseamnă purtarea cu demnitate a crucii: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-mă întru Împărăția Ta! Suferința cea mare este moartea, iar cea divină este jertfa supremă care trece prin moarte la viață. Când privim la Patimile Domnului Iisus vedem și Învierea Sa, căci în Patimile Sale, în sfânta Sa Suferință se
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
de rău. Ascultă a Mea povață, schimbă-ți moartea pe viață. Că nu ai fost zămislită ca să fii o osândită. Cel care mărturisește despre Mine, el zidește Biserica Mea cea Vie, pune-o piatră-n temelie. Și Eu îl voi pomeni atuncea când el v-a fi, Naintea Tatălui Meu, martor îi vo-i fi și Eu. Eu sunt Piatra Lepădată, din Capul Unghiului dată, Eu sunt Stânca de iubire și-a Tatălui nemurire. Calea-ngustă, Ușa strâmtă de furtună neânfrântă
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
în adevăr, adică Mântuitorului Iisus Hristos - Domnul și Adevărul, Care Adevăr ne va face pururea și veșnic liberi, și asta pentru că El este Calea, Adevărul și Viața!... - Preacuvioase Părinte Stareț, vă mulțumesc foarte mult pentru tot, rugându-vă să ne pomeniți pe toți în rugăciunile dumneavoastră!... - Doamne ajută! Cu multă bucurie!... Altfel spus, cuvintele noastre sunt puține și neputincioase acum, pentru a putea spune cât bine a făcut Preacuviosul nostru Părinte Arhimandrit Roman Braga, datorită ținutei sale morale și preoțești, a
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
l-am primit- Nu e alt dar mai mare, pe pământ. Cine de grâi, istorie și baștina se lasă, Pentru o viață multă, dar neînțeleasa, E singur, cănd i-e plină - mparăția, Căci e deșeartă fără el, aici, chilia. Ne pomenim, c- avem multe fuioare... Și toate- s albe, de prins la cingătoare, Dar nu mai știm, au cine le va toarce?.. Rămân fără tradiții satele.... sărace... Ce- ar spune Sfanțul Ștefan, dac- ar fi Conducător de Țară, Ctitor de-a
RIDICĂ-TE, ŞI DOMNU- O SĂ TE CHEME!.. de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381377_a_382706]
-
ne va fi părtinit un colțișor de-al său !" (Iulia Mirancea) Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte bun creștin. Mergea în fiecare duminică la biserică, și-a adorat clipă de clipă aproapele, iar celor sărmani le făcea pomeni cu carul. Nu a luat vreodată numele Domnului în derâdere și nu și-a înșelat nevasta decât cu cele trei secretare pe care le-a avut de-a lungul timpului. Popică Mardeiaș a murit de infarct în timpul unui act sexual
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
fiară în două picioare! Își luă seama. Atiqtalik - mama ursoaică! E de două ori mai înaltă! Și-un pui! rosti pentru sine zărind la câțiva pași animăluțul înlemnit și el. Femeia știa că întâile clipe ale întâlnirii hotărau sorții. Se pomeni răcnind. Nici nu-și recunoscu vocea. Să strigeee! S-o stăvilească pe fiară! Uită că e o mână de om, că e și rănită. Prinse un curaj nebun, dar și forță. Și repetă mai viguros țipetele. În vremea asta ursoaica
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
și nu numai generoasă, foarte utilă în cadrul oricărei literaturi și în cadrul legăturilor dintre scriitori. „Acesta este un act de cultură cu totul și cu totul lăudabil a acestor două personalități - George Roca și Rodica Elena Lupu - pe care le-am pomenit aici. Sunt câteva antologii în literatura română de luat în seamă. Este a lui Perpesicius și Pillat, este a lui Zaharia Stancu, a lui Giurgiuca, de referință! În acest corp de antologii, iată, întâlnim un număr important de cărți. În
TRIPLU EVENIMENT EDITORIAL de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792]
-
chipul.... XIII. CHAGRIN D"AMOUR, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016. Chagrin d'amour Toamna curgea frumos în colțul acela liniștit de oraș, pe strada ce purta numele unui poet local, mai puțin cunoscut, pomenit însă de Eminescu în celebrul poem „Epigonii”. Măriuca se obișnuise treptat cu viața la internat, deși programul era întrucâtva cazon: trezirea la 6,30, înviorarea la care fetele ieșeau cu greu, moțăind încă, spălarea la spălătorul unde curgea numai apă
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
prânz intrau în holul mare, își schimbau cărțile și caietele pentru a doua ziși apoi ... Citește mai mult Chagrin d'amourToamna curgea frumos în colțul acela liniștit de oraș, pe strada ce purta numele unui poet local, mai puțin cunoscut, pomenit însă de Eminescu în celebrul poem „Epigonii”. Măriuca se obișnuise treptat cu viața la internat, deși programul era întrucâtva cazon: trezirea la 6,30, înviorarea la care fetele ieșeau cu greu, moțăind încă, spălarea la spălătorul unde curgea numai apă
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > ARIPILE FERMECATE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului A fost odată, cum nu s-a mai pomenit de-atunci, un fiu de împărat care își dorea mai mult decât orice să zboare. În dorința lui cea mare, se cocoța pe acoperișul palatului în care trăia cu împăratul - tatăl său și cu împărăteasa -mama sa și își pierdea
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți". Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Și acum multe femei rome poartă numele Armeanca. Referință Bibliografică: Nicolae Gheorghe și Martin Kovats- o filoZofie a votului? Limba romani nu este a romilor? / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
apoi, la amvonul Bisericii Sf. Ilie Gorgani din București, unde slujesc din anul 1991, ori în alte locuri în care am poposit, între care cel mai adesea în biserica din satul natal, Lunca (com. Șieuț, jud. Bistrița Năsăud). Trebuie să pomenesc aici și faptul că anumite sugestii și strategii pentru aceste schițe mi-au fost inspirate, direct sau indirect, de către distinșii mei colegi de altar și de amvon, Părinții Emanoil Băbuș, Vasile Crețu și Silviu Tudose, dar și de către anumiți fii
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]